Contestaţie la executare. Sentința nr. 2455/2013. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2455/2013 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 2455/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2455
Ședința publică din 26 martie 2013
Președinte: H. B.
Grefier: A. Craițar
S-a luat în examinare contestația la executare și cererea de suspendare a executării silite formulate de contestatoarea C. G. în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. a M. A., împotriva titlului executoriu nr._/30.01.2013 și a somației nr. 2/_ /_.
La apelul nominal se prezintă contestatoarea și reprezentantul intimatei – c.j. P. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația și cererea de suspendare sunt legal timbrate cu 204 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța acordă cuvântul asupra cererii de suspendare a executării silite.
Contestatoarea solicită admiterea cererii de suspendare, învederând că nu are alte venituri decât pensia, astfel că nu este în măsură să plătească suma de 5.781 lei reprezentând accesoriile accizei. Arată că acciza a plătit-o dintr-un împrumut.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea cererii, învederând că în situația în care titlul de creanță va fi anulat sau modificat există posibilitatea întoarcerii executării.
Nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul și pe fondul contestației.
Contestatoarea solicită admiterea contestației la executare. Arată că nu a fost anunțată că trebuie să plătească vreo acciză, iar în momentul în care i s-a pus în vedere că datorează acciza a plătit-o, astfel că nu consideră corect să i se impute majorări și penalități la plata accizei.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea contestației la executare, conform motivelor din întâmpinare.
INSTANȚA
Constată că prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria A. la data de 25.02.2013, contestatoarea C. G. a solicitat în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. a M. A.:
- anularea titlului executoriu nr._/30.01.2013 și a somației nr. 2/_ /_, emise de intimată, cât și a tuturor actelor de executare întocmite în dosarul execuțional nr. 2/_ /_, în ceea ce privește suma totală de 5.781,00 lei – acciză alcool, stabilită conform Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 7211/15.11.2012;
- suspendarea executării silite;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea a arătat că prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 7211/ 15.11.2012 și Raportul de inspecție fiscală nr. 7210/15.11.2012, i-a fost adus la cunoștință faptul că datorează către DJAOV A. suma de 23.958 lei, din care 18.177 lei cu titlu de acciză alcool etilic, 3.054 lei cu titlu de dobândă și 2.727 lei cu titlu de penalități de întârziere. Nu a fost și nu este de acord cu suma totală indicată de 23.958 lei ca fiind în sarcina sa, astfel încât în termenul legal a formulat contestație la această decizie, apreciind că nu datorează dobânda în cuantum de 3.054 lei și penalități de întârziere în cuantum de 2.727 lei - adică în total suma de 5.781 lei pentru care este executată silit.
Arată contestatoarea că nu a fost de acord și nu a recunoscut că ar datora aceste sume (3.054 lei și 2.727 lei) nici la momentul încheierii raportului de inspecție fiscală și a emiterii deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr.7211/15.11.2012.
Prin raportul de inspecție fiscală nr. 7210/15.11.2012 s-a reținut că nu s-a achitat contravaloarea accizelor pentru cantitatea de 600 litri lichid incolor cu miros și caracteristici specifice alcoolului, deținut de contestatoare conform Procesului Verbal de Percheziție din data de 20.09.2011, dată la care nu erau însă determinate caracteristicile fizico-chimice și încadrarea tarifară a cantității de lichid confiscate de către organele de control din cadrul DJAOV A., fiind prelevate două probe ce au fost trimise Laboratorului Vamal Central pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice și încadrării tarifare.
Având în vedere faptul că cererile de analiză au fost transmise către Laboratorul Vamal Central la data de 20.09.2011, iar rezultatele analizelor au survenit la data de 15.11.2011, contestatoarea a fost în imposibilitatea obiectivă de a achita accizele de la data de 22.09.2011, nefiindu-i aduse la cunoștință rezultatele analizelor, astfel că accizele nu puteau deveni exigibile la data de 22.09.2011.
Învederează contestatoarea că sunt incidente și prevederile art. 16 și art. 17 din Ordinul vicepreședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 9250/2006 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea Laboratorului vamal central și modalitatea de efectuare a analizelor.
Apreciază contestatoarea că ar trebui avut în vedere și faptul că este o persoană fizică care a deținut această cantitate de alcool pentru uzul personal, că nu este producătorul acesteia și nici comerciant de băuturi, astfel încât nu se poate reține culpa sa în neindicarea unei încadrări tarifare a băuturii spirtoase ce a fost deținută de ea, încadrarea tarifară fiind necesară a fi făcută în acest caz de autoritățile abilitate, cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente.
În momentul în care i s-a adus la cunoștință încadrarea tarifară și acciza pentru cantitatea de băutură spirtoasă deținută, contestatoarea arată că a achitat integral cuantumul acesteia, respectiv suma de 18.177 lei prin chitanța . nr._/16.11.2012 emisă de Ministerul Finanțelor P..
Arată că singurele documente care i-au fost puse la dispoziție privind obligațiile de plată a accizelor au fost: raportul de inspecție fiscală nr. 7210/15.11.2012 emis în urma inspecției fiscale efectuate la sediul DJAOV A. în perioada 12.11._12 și decizia de impunere nr. 7211/15.11.2012 emisă în baza raportului de inspecție fiscală, motiv pentru care, în care în termenul legal a formulat Contestație împotriva Deciziei de impunere nr. 7210/15.11.2012 depusă la organul emitent în data de 06.12.2012, fără însă ca până la acest moment sa i se comunice modul de soluționare al acesteia.
Solicită a se constata și faptul că titlul executoriu emis de autoritatea fiscală nu îndeplinește toate condițiile legale imperative pentru valabilitatea acestuia întrucât nu sunt îndeplinite exigențele stipulate în art. 141 Cod procedură fiscală și Normele metodologice de aplicare a acestuia.
Astfel, titlul executoriu trebuie să cuprindă cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, însă acesta nu cuprinde natura sumelor datorate, întrucât în cuprinsul acestuia sunt stipulate în mod expres că natura obligației fiscale este acciză alcool potrivit Deciziei de impunere nr. 7211/15.11.2012. Ori, potrivit Deciziei de impunere nr. 7211/15.11.2012, acciza alcool stabilită pentru plata în sarcina contestatoarei a fost în sumă de 18.177 lei, obligație fiscală de plată pe care contestatoarea și-a îndeplinit-o integral cu respectarea prevederilor legale. În aceste condiții, în mod real natura obligației fiscale ar putea fi cel mult accesorii aferente taxei de acciză alcool, și nu acciza alcool cum este stipulată în cuprinsul titlului executoriu.
Aceeași deficiență se regăsește și în cuprinsul Somației antemenționată, în sensul că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 43 al. 2 Cod procedură fiscală, respectiv nu cuprinde în mod real obiectul actului administrativ fiscal. Mai mult, nu sunt îndeplinite nici prevederile art. 145 al. 2 Cod procedură fiscală, care prevăd faptul că în cuprinsul acesteia trebuie indicate consecințele nerespectării acesteia, ori acestea nu sunt indicate în mod concret.
Pentru motivele invocate, contestatoarea solicită admiterea contestației.
În drept se invocă dispozițiile art. 172-173 și urm. Cod procedură fiscală, art. 718 și urm. Cod procedura civilă.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Arată că Administrația Finanțelor P. a M. A. este organul de executare a deciziei în speță, de punere în aplicare a dispozițiilor stabilite, fără a avea nicio legătură cu conținutul acelor acte.
Organul emitent al actelor administrative criticate este Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A. și nu Administrația Finanțelor P. a M. A..
D. fiind această stare de fapt, având în vedere dispozițiile Legii nr. 554/2004, art. 172 și urm. Cod procedură fiscală, intimata a solicitat constatarea inadmisibilității criticilor aduse în cadrul contestației la executare, respectiv față de AFP A., acestea putând fi opuse doar organului emitent indicat anterior.
Referitor la măsurile de executare îndeplinite de Administrația Finanțelor P. a M. A., acestora nu li se aduc nici un fel de obiecții serioase.
Astfel, prin decizia de impunere emisă de DJAOV A. se stabilesc ca și obligații totale debit plus accesorii suma de 23.958 lei, reprezentând accize vânzare alcool etilic, precum și dobânzi și penalități a debitului indicat.
La data de 16.11.2012 cu chitanța . nr._, contestatoarea a achitat suma de 18.177 lei reprezentând accize vânzare alcool etilic.
Or, din suma totală de 23.958 lei dacă se scade suma achitată, respectiv 18.177 lei, rezultă că rămâne de achitat suma de 5781 lei, sumă, de asemenea stabilită prin decizia de impunere și care nu putea fi altfel evidențiată, ea fiind evidențiată prin decizia de impunere și deci aferentă acesteia așa cum s-a indicat.
D. în cazul în care ar fi vorba despre accesorii fiscale stabilite și calculate de intimată, după emiterea unei decizii de impunere de calcul accesorii, acestea ar fi fost executate cu acest titlu, în speță, ele fiind stabilite de organul de control și sunt parte integrantă a actului de impunere indicat, astfel încât au fost corect evidențiate în actele de executare.
În ceea ce privește critica contestatoarei, conform căreia, nu sunt indicate corect consecințele nerespectării somației de plată în cuprinsul acesteia, aceasta este puerilă, deoarece acestea sunt indicate clar în cuprinsul somației, în a doua jumătate a înscrisului, iar chiar și în situația în care, ele nu ar fi fost indicate, sunt inserate clar în lege, respectiv Codul de procedură fiscală.
Referitor la faptul că s-a pornit executarea silită deși contestatoarea a atacat în procedura administrativă actul de control, potrivit dispozițiilor art. 215 al. 1 Cod procedură fiscală, contestația administrativă nu suspendă executarea, astfel încât și această critică este neîntemeiată.
Cu privire la suspendarea executării silite, contestatoarea nu invocă nici un motiv de suspendare a executării silite, singura motivație fiind că actul de impunere a fost atacat. Or, acesta nu este un motiv de suspendare, nefiind corelat cu altă probațiune din care să rezulte neechivoc faptul că o continuare a executării silite ar duce la consecințe ireparabile față de contestatoare, atât prin prisma sumei executate, cât și a faptului că aparența de nelegalitate obligatoriu ar exista, lipsește cu desăvârșire, drept pentru care solicitarea de suspendare a executării silite este neîntemeiată.
Pentru cele menționate, intimata solicită respingerea contestației față de aceasta ca neîntemeiată și menținerea actelor și măsurilor luate de organele fiscale.
În drept se invocă dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 205, 141 al. 1, 145 al. 1, 172 și urm., art. 215 al. 1 Cod procedură fiscală, art. 404, 399 și urm. și 115 din vechiul Cod de procedură civilă.
Din actele dosarului, precum și din înscrisurile dosarului de executare nr. 2/_ /_, instanța reține în fapt următoarele:
În baza titlului de creanță constituit din decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală nr. 7211/15.11.2012 emis de DJAOV A., intimata Administrația Finanțelor P. a M. A. a emis împotriva debitoarei C. G. titlul executoriu nr._/ 30.01.2013 și somația de plată nr. 2/_ /_, având ca obiect suma de 5.781 lei, reprezentând acciză alcool.
Conform deciziei de impunere emisă de DJAOV A., s-au stabilit în sarcina debitoarei sumele de 18.177 lei reprezentând accize alcool etilic, 3.054 lei reprezentând dobânzi accize și 2.727 lei reprezentând penalități.
Din aceste sume, debitoarea a achitat suma de 18.177 lei reprezentând accize vânzare alcool etilic, iar cu privire la suma rămasă, în cuantum de 5.781 lei reprezentând accesoriile accizei, a formulat o contestație administrativă, în condițiile art. 205 din OG nr. 92/2003, în prezent suspendată – prin decizia nr. 171/27.02.2013 a DGFP a jud. A. – ca urmare a faptului că împotriva contestatoarei a fost începută urmărirea penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 2961 al. 1 lit. l din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Prin prezenta contestație, contestatoarea invocă pe de o parte netemeinicia stabilirii accesoriilor accizei, cu privire la plata căreia nu a fost anunțată, iar pe de altă parte invocă anumite vicii ale actelor de executare – neevidențierea expresă a naturii obligației fiscale conform art. 141 Cod de procedură fiscală (accesorii aferente accizei și nu acciză), că nu sunt indicate în mod concret consecințele nerespectării somației, conform art. 145 al. 2 din același cod, precum și faptul că organul de executare a început executarea silită deși contestația administrativă nu a fost soluționată.
Cu privire la netemeinicia stabilirii accesoriilor accizei, instanța constată că acestea au fost stabilite prin decizia de impunere emisă de DJAOV A., ce constituie în speță titlul de creanță,
Raportat la prevederile art. 172 al. 3 din OG nr. 92/2003, conform cărora contestația la executare poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege, instanța constată că pentru contestarea titlului de creanță (respectiv a sumei stabilite prin acesta), contestatoarea a avut posibilitatea de a uza de dispozițiile Titlului IX al OG nr. 92/2003, privind Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale, respectiv de a contesta titlul de creanță în procedura prevăzută de art. 205 – 218 din OG nr. 92/2003, contestație administrativă cu posibilitate de atac la instanța de contencios administrativ, posibilitate de care, de altfel, contestatoarea a și uzat.
Prin urmare, apărările de fond împotriva titlului de creanță nu pot fi primite în cadrul contestației la executare.
Cu privire la actele de executare:
Este adevărat că în cuprinsul somației și al titlului executoriu, suma de plată este indicată generic ca fiind acciză alcool, și nu, cum apare în decizia de impunere, dobânzi și penalități aferente accizei. Această neconcordanță nu este în măsură să ducă la anularea actelor de executare, neproducând nicio vătămare contestatoarei, în condițiile în care în cuprinsul somației a fost trecut titlul de creanță – decizia de impunere susamintită, de care contestatoarea a luat cunoștință și pe care a și atacat-o pe cale administrativă.
Motivul referitor la neindicarea în cuprinsul somației a consecințelor nerespectării termenul de plată a obligației, instanța constată că acestea sunt indicate în cuprinsul somației, în sensul că se va proceda la continuarea măsurilor de executare silită, iar în concret aceste măsuri sunt prevăzute de Codul de procedură fiscală.
În fine, față de faptul că s-a pornit executarea silită deși contestatoarea a atacat în procedura administrativă actul de control, instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 215 al. 1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, contestația administrativă nu suspendă executarea actului administrativ fiscal, astfel că nici acest motiv nu poate duce la anularea executării.
În consecință, nefiind găsite motive de nelegalitate ale executării silite, în temeiul art. 172 și 174 din OG 92/2003, instanța va respinge contestația la executare formulată.
Nepunându-se problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare și cererea de suspendare a executării silite formulate de contestatoarea C. G., domiciliată în A., ., jud. A., în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. a M. A., cu sediul în A., ., jud. A., împotriva titlului executoriu nr._/30.01.2013 și a somației nr. 2/_ /_, emise de intimată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2013.
Președinte Grefier
H. B. A. Craițar
Red./dact/HB/AC;
11.04.2013. 4ex/2com:
Contestatoarea - C. G. - A., ., jud. A.,
Intimata – AFP a M. A. - A., ., jud. A..
| ← Dizolvare persoana juridică. Sentința nr. 2702/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 2790/2013. Judecătoria ARAD → |
|---|
