Pretenţii. Sentința nr. 4001/2014. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4001/2014 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 4001/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4001
Ședința publică din 23 septembrie 2014
Președinte: F. V. B.
Grefier: C. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta N. A., în contradictoriu cu pârâta S. de A. R. A. SA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamantei, avocat O. A. din Baroul A., în substituirea avocat Lanevschi S. din Baroul A., lipsă fiind reclamanta și reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, conform art. 19(1)i din OUG nr. 80/2013.
S-a făcut referatul cauzei, după care, în temeiul dispozițiilor art. 131 Cod procedură civilă, instanța verifică competența generală, materială și teritorială de soluționare a cauzei, iar în conformitate cu dispozițiile art. 94 și art. 107 Cod procedură civilă, constată că este competentă să soluționeze prezenta cerere.
Reprezentanta reclamantei susține acțiunea astfel cum este formulată și arată că nu are alte cereri în probațiune.
Nefiind formulate alte cereri ori probe de administrat, instanța, socotindu-se lămurită, declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii, în sensul obligării pârâtei la plata penalităților de întârziere ca urmare a neachitării la termen a obligațiilor stabilite prin sentința penală. Învederează instanței faptul că data de 09.06.2014 reprezintă data plății, respectiv data la care banii au fost virați în contul reclamantei. Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune la dosar chitanța de plată a onorariului avocațial.
INSTANȚA
Constată că, prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ /30.06.2014, reclamanta N. A., în contradictoriu cu pârâta S. de A. R. A. SA, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15.740,80 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate la suma de 122.976 lei, pentru perioada 07.04.2014 inclusiv – 09.06.2014 inclusiv, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că, în data de 16.12.2012 mama sa a fost victima unui accident rutier produs pe DN 7, pe direcția Nădlac-A., în apropiere de orașul Pecica, în urma căruia mama reclamantei a decedat, iar vinovat de producerea accidentului a fost numitul N. P..
P. sentința penală nr. 146/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2013, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 260/A/27.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a următoarelor sume: 120.000 daune morale, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective, precum și a dobânzilor legale aferente acestei sume, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data achitării efective și 2.976 lei cheltuieli judiciare.
În data de 27.03.2014 reclamanta a formulat către pârâtă o cerere de plată a despăgubirilor, la care a atașat hotărârea judecătorească din care rezultă obligația de plată.
Potrivit art. 36 din Ordinul nr. 14/2011 plata era scadentă în data de 07.04.2013.
Pârâta nu și-a executat obligația de plată a acestei sume, astfel că reclamanta a început executarea silită împotriva acesteia pentru plata sumei de 122.976 lei, sumă pe care a încasat-o în data de 10.06.2014.
Reclamanta apreciază că, având în vedere faptul că pârâta nu și-a executat la termen obligația de plată a sumelor datorate cu titlu de despăgubiri acordate prin sentința mai sus menționată, aceasta îi datorează penalități de întârziere în cuantum de 15.740,80 lei, conform dispozițiilor Ordinului CSA nr. 14/2011, respectiv art. 36 alin. 5, potrivit căruia „despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data ... la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească”; art. 37, conform căruia „dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,2% calculată pentru fiecare zi de întârziere”, iar art. 26 alin. 1 stabilește conținutul noțiunii de despăgubire în care sunt incluse daunele morale, daunele materiale, precum și cheltuielile de judecată.
De asemenea, reclamanta a mai arătat că dispozițiile art. 1381 Cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală, stabilește obligația de reparare a prejudiciului, iar art. 1385 cod civil stabilește că daunele interese cuprind atât pierderea suferită, cât și beneficiul de care a fost lipsită persoana păgubită.
În acest context, legiuitorul a stabilit obligația achitării penalităților de întârziere în situația neexecutării obligației de plată la termen atât pentru sancționarea pasivității asigurătorului de răspundere civilă, care nu-și îndeplinește în termenul legal obligațiile prevăzute de lege, cât și pentru a asigura faptul că va fi despăgubit creditorul și pentru beneficiul nerealizat.
În ceea ce privește posibilitatea cumulului penalităților de întârziere cu dobânda legală, reclamanta a arătat că ÎCCJ prin decizia nr. 3966/11.10.2012 a statuat că sancțiunea penalităților de întârziere nu exclude aplicarea dobânzii legale, pe care asigurătorul o datorează de la momentul punerii sale în întârziere, precum și faptul că penalitățile se aplică suplimentar pentru neexecutarea obligației stabilite în sarcina asigurătorului printr-o hotărâre judecătorească, după primirea acesteia.
Față de cele arătate, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept, reclamanta a invocat art. 194 noul Cod de procedură civilă, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv sentința penală nr. 146/22.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/2013, decizia penală nr. 260/A/27.03.2014 a Curții de Apel Timișoara, cerere de plată înregistrată sub nr. 1062/27.03.2014, cerere adresată B. B. C. D. înregistrată sub nr. 69/07.05.2014, extras de cont, decizia nr. 3966/11 octombrie 2012 a ÎCCJ, adresa de furnizare informații nr._.
P. rezoluția din data de 01.07.2014, instanța a dispus comunicarea către pârâtă a acțiunii formulată de reclamant și a înscrisurilor anexate acesteia.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că pretențiile în despăgubiri materiale și morale ale reclamantei au fost valorificate prin acțiunea civilă alăturată celei penale în dosarul nr._/55/2013.
P. sentința penală nr. 146/2014 inculpatul N. P. a fost obligat alături de asigurătorul său pentru răspundere civilă obligatorie auto la plata despăgubirilor în cuantum de 120.000 lei.
De asemenea, instanța a dispus, la cererea părții civile, actualizarea sumei cu rata inflației de la data producerii accidentului până la plata efectivă și acordarea de dobânzi legale calculate asupra acestei sume de la data rămânerii definitive a hotărârii până în momentul achitării.
Suma totală de plată în cuantum de 137.518,80 lei a fost executată silit în data de 02.06.2014.
Pârâta a precizat faptul că suma achitată, reprezentând exclusiv despăgubiri morale a fost actualizată cu rata inflației, a fost majorată cu dobânda legală, aspect care nu este evidențiat de reclamant, suma cuprinzând și cheltuielile de judecată.
Față de cele arătate, pârâta apreciază că obligarea asigurătorului la plata penalităților excede cadrului legal, în special privind despăgubirile morale și cheltuielile de judecată.
Cu privire la despăgubirile materiale, pârâta apreciază că despre acestea se poate afirma că au un caracter cert, lichid și exigibil, fiind efectuate într-o anumită perioadă și probate cu documente.
În ceea ce privește însă daunele morale, pârâta apreciază că acestea nu îmbracă un caracter cert, lichid și exigibil, acordarea lor vizând un grad mare de aproximare, fiind acordate prin apreciere, rolul acestora fiind de a compensa o suferință care se întinde pe o perioadă nedeterminată.
P. acțiunea formulată reclamantul a invocat dispozițiile art. 1385 Cod civil, care stabilește că daunele interese cuprind atât pierderea suferită, cât și beneficiul de care a fost lipsită persoana păgubită, din rațiunea acoperirii tuturor consecințelor dăunătoare ale faptei ilicite.
Pârâta a arătat că prin achitarea sumei de 120.000 lei reprezentând despăgubiri morale a fost acoperită pierderea suferită, iar prin aplicarea ratei inflației și a dobânzii legale a fost acoperit și beneficiul de care a fost lipsită persoana păgubită.
De asemenea, pârâta a mai arătat faptul că despăgubirile au fost acordate în baza reglementărilor legale privitoare la răspunderea civilă obligatorie auto. Ordinul CSA nr. 14/2011 dat în aplicarea Legii nr. 136/1995 a asigurărilor în baza căruia au fost acordate despăgubirile nu prevede obligarea asigurătorului la plata dobânzilor legale, nici actualizarea sumelor cu rata inflației. P. acordarea acestora a fost acoperit beneficiul de care a fost lipsită persoana păgubită, scopul urmărit de lege a fost atins, context în care, pârâta consideră că cererea reclamantului apare ca neîntemeiată.
În subsidiar, în măsura în care instanța va înlătura apărările pârâtei, aceasta a solicitat instanței să aibă în vedere faptul că plata despăgubirilor a fost făcută în data de 02.06.2014, apreciind astfel că suma pretinsă de reclamant nu are o bază reală de calcul.
Având în vedere cele arătate, pârâta consideră că prin acordarea despăgubirilor în cuantum total de 137.518,80 lei victimei indirecte a accidentului de circulație, respectiv reclamantei N. A., scopul asigurării de răspundere civilă a fost atins, suma fiind adusă în actualitate la data plății.
În probațiune, pârâta a depus copie extras de cont la data de 02.06.2014.
P. răspuns la întâmpinare, reclamanta a arătat că obiectul prezentei cauze îl reprezintă sancțiunea expresă reglementată de dispozițiile art. 37 raportat la art. 36 alin. 5 din Ordinul CSA nr. 14/2011, prin care legiuitorul sancționează expres conduita culpabilă a pârâtei care nu a achitat despăgubirile stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă în termenul stabilit de lege și a încălcat dispozițiile acestor prevederi.
Plata dobânzii se impune tocmai pentru a asigurare o reparare integrală a prejudiciului, care trebuie să acopere nu numai paguba efectiv suferită, ci și câștigul nerealizat, prețul lipsei de folosință, în condițiile art. 1385 alin. 3 Cod civil, iar actualizarea cu indicele de inflație are rolul să acopere pierderea care apare prin inflație raportat la cele două momente: data nașterii obligației de plată și data efectivă a plății asigurând astfel respectarea principiului reparației integrale a prejudiciului.
P. urmare, reclamanta a arătat că despăgubirea include atât prejudiciul efectiv suferit de persoana păgubită, cât și folosul nerealizat (în varianta cea mai simplă dobânda legală) și actualizarea cu indicele de inflație, în această formulă fiind asigurată respectarea principiului fundamental al răspunderii civile delictuale, respectiv repararea integrală a prejudiciului
Cu privire la baza de calcul a penalităților, reclamanta a arătat că aceasta este reprezentată de întreaga sumă acordată potrivit titlului executoriu, respectiv atât daunele materiale și daunele morale, cât și cheltuielile de judecată.
Raportat la textele legale invocate, la practica judiciară prezentată, reclamanta consideră că toate susținerile pârâtei sunt lipsite de orice temei și nu au legătură cu obiectul cauzei, acțiunea fiind întemeiată, reclamanta solicitând admiterea acesteia.
Din probele administrate în cauză, instanța reține, în fapt, următoarele:
P. sentința penală nr. 146/22.0.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/_, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 260/A/2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, pârâta a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 120.000 lei reprezentând daune morale și 2.976 lei cheltuieli judiciare.
La data de 27.03.2014 reclamanta a depus la pârâtă o cerere de plată a despăgubirilor, înregistrată sub nr. 1062/27.03.2014, anexând acesteia hotărârile judecătorești din care rezulta obligația de plată.
Potrivit art. 36 alin. 5 din Ordinul CSA nr. 14 /2011 „Despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească”.
Așadar conform dispozițiilor legale de mai sus pârâta avea obligația ca, până la data de 07.04.2014, să achite către reclamantă sumele stabilite prin hotărârea judecătorească.
Întrucât pârâta nu a achitat la scadență sumele datorate împotriva acesteia a început executarea silită în dosar execuțional nr. 69 la B. B. C.. În cadrul executării silite, conform extrasului de cont depus de pârâtă (fila 44 dosar), aceasta a virat la data de 02.06.2014, în contul executorului judecătoresc, creanța urmărită, sumă care însă a fost transferată de executorul judecătoresc către creditoare abia la data de 10.06.2014.
Dispozițiile art. 37 din același act normativ prevăd că „dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,2%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.”
În temeiul acestor prevederi legale pârâta are obligația de a plăti reclamantei penalități de 0,2%/zi de la data împlinirii termenului de 10 zile și până la data achitării despăgubirilor, adică de la data de 07.04.2014 inclusiv până la data de 02.06.2014 exclusiv, respectiv 56 de zile de întârziere.
Este adevărat că reclamanta a beneficiat de aceste sume de bani abia din data de 10.06.2014, însă acest fapt nu poate fi imputat pârâtei care și-a îndeplinit obligația de plată la dat de 02.06.2014.
Susținerea pârâtei că nu datorează aceste penalități întrucât prin sentința penală nr. 146/22.0.2014 a fost obligată la plata dobânzii legale cât și la actualizarea sumei cu rata inflației, nu poate fi primită de instanță.
Astfel, atât dobânda legală cât și actualizarea cu rata inflației au fost acordate în vederea reparării integrale a prejudiciului suferit de reclamant. Penalitățile prevăzute de art. 37 din Ordinul CSA nr. 14/2011 au caracter sancționator, fiind datorate pentru neexecutarea în termen a obligațiilor, fără a avea legătură cu repararea prejudiciu cauzat prin infracțiune.
Pe de altă parte textul legal nu condiționează acordarea penalităților de neacordarea dobânzilor legale prin hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor, astfel că nu se impune ca o astfel de distincție să fie făcută de instanță.
În privința sumelor pretinse de reclamantă, instanța constată că este corect, din punct de vedere matematic, calculul acesteia cu privire la valoarea penalităților pentru o zi de întârziere, respectiv de 245,95 lei/zi.
Pentru aceste considerente și în baza dispozițiilor legale ante-menționate instanța va admite acțiunea formulată și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de_,2 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate pentru perioada 07.04._14.
În baza art. 453 din noul Cod de procedură civilă instanța va obliga pârâta și la plata sumei de 1488 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta N. A., având CNP_, cu domiciliul în A., .. 30, județul A. și domiciliul procesual ales în A., ., . (la SCA Lanevschi & Lanevschi), împotriva pârâtei . R. A. SA, cu sediul în A., .. 64, județul A., înmatriculată al ORC A. sub nr. J_, CUI_, pentru pretenții.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de_,2 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate pentru perioada 07.04._14 și 1488 lei cheltuieli de judecată.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se poate depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică azi 23.09.2014.
Președinte,Grefier ,
F. V. B. C. B.
FVB/CB/ 22.10.2014/ 4 ex. din care 2 ex. se .> - N. A.-A., ., . (la SCA Lanevschi & Lanevschi
- . SA-A., .. 64, județul A.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 3997/2014. Judecătoria ARAD | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4020/2014. Judecătoria... → |
|---|
