Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1128/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1128/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 03-03-2015 în dosarul nr. 1128/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1128
Ședința publică din 03 martie 2015
Președinte: F. V. B.
Grefier: C. B.
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul S. Ș. C. – decedat și continuată de Solimie C., în contradictoriu cu pârâții C. V. și B. R., având ca obiect revendicare imobiliară, în vederea pronunțării.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu suma de 409 lei taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 3 alin. 1 din OUG nr. 80/2013.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 03.03.2015.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se depuse prin registratura instanței la data de 25.02.2015, respectiv 02.03.2015, concluzii scrise formulate de ambele părți.
I N S T AN Ț A
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._ /24.03.2014, reclamantul S. Ș. C., în contradictoriu cu pârâții C. V. și B. R., a solicitat instanței ca prin sentința ce va pronunța să fie obligați pârâții să-i recunoască reclamantului dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 3200 mp teren, dobândit de reclamant prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 și înscris în titlul de proprietate nr._ din 10.04.1998 emis de Comisia județeană de aplicare a legii fondului funciar A., respectiv:
-rectificarea cărților funciare nr._,_,_,_,_ și_ a localității Pecica nedefinitive, cărți funciare în care în mod abuziv și-a întabulat dreptul de proprietate pârâtul C. V.;
-anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru întreaga suprafață de teren, încheiate între pârâți;
-obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că după . Legii 18/1991 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate după defunctul său tată, fiind pus în posesie în ./5, pe suprafața de 3200 mp. Dreptul de proprietate a fost reconstituit și pentru alți succesori ai antecesorului reclamantului, iar în baza unui partaj voluntar și ieșire din indiviziune, s-a convenit ca reclamantului să-i revină . în suprafață de 3200 mp teren ce este în imediata vecinătate a grădinii casei sale.
Din anul 1991 și până în prezent, reclamantul deține o posesie continuă și neîntreruptă, astfel că în anul 2007, când a dorit să facă toate demersurile pentru întabularea în CF a acestui imobil, a aflat că pârâtul C. V. și-a întabulat dreptul de proprietate inclusiv pe . reclamantului, conform titlului pe care acesta îl deține. De la acea dată și până în prezent s-au purtat nenumărate procese între reclamant și pârâți, însă toate au fost respinse, cu motivarea că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 34 din Legea nr. 7/1996 pentru rectificarea cărților funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților și astfel să i se dea reclamantului posibilitatea de a-și întabula dreptul de proprietate în CF.
Prin sentința civilă nr. 930/05.02.2013 pronunțată în dosar_/55/2012, instanța a dispus că o astfel de cerere ar fi admisibilă numai în cazul unei acțiuni petitorii, care să fie dublată de un capăt de cerere privind rectificarea de carte funciară.
Reclamantul a precizat faptul că pârâtul C. V. a cumpărat terenuri de la diverse persoane, dar amplasarea acestora era în . în . deținută de reclamant.
Din înscrisurile deținute de reclamant reiese cu certitudine că acesta este proprietarul terenului în suprafață de 3200 mp, amplasat în . nicidecum nu deține cu vreun titlu acest teren pârâtul. Acesta în mod abuziv și-a întabulat dreptul de proprietate pe acest imobil, deposedându-l pe reclamant în modul cel mai abuziv de un drept al său.
Nu în ultimul rând, prin întabularea sa ca proprietar pe terenul reclamantului, pârâtul i-a îngrădit reclamantului și l-a frustrat de o prerogativă a dreptului de proprietate, respectiv dreptul de dispoziție, câtă vreme reclamantul nu poate să își întabuleze în CF dreptul de proprietate, neputând nici să dispună de acest lucru.
Reclamantul apreciază că se impune obligarea pârâtului C. V. de a-i respecta dreptul de proprietate și ca o consecință a acestei obligații, să se dispună anularea documentației ce a stat la baza întabulării în CF-urile indicate a dreptului de proprietate al acestuia.
Totodată, ca o consecință a anulării documentației, reclamantul a solicitat instanței să dispună radierea înscrierii în CF a dreptului de proprietate al pârâtului și anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu pârâta B. R., cu motivarea că în cazul în care se constată nulitatea înscrierii în CF și a dobândirii dreptului de proprietate prin astfel de metode, se anulează și actele subsecvente întocmite.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 555-563 Noul Cod Civil, art. 566, 692 noul Cod civil, art. 34 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, iar în probațiune a administrat înscrisuri în copie, respectiv extrasele CF_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica, titlu de proprietate nr._/10.04.1998.
Prin rezoluția din data de 17.04.2014 instanța a dispus comunicarea către pârâți a acțiunii formulată de reclamant, punându-li-se în vedere acestora, prin adresă scrisă, că în termen de 25 de zile de la primire au obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Pârâtul C. V. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că acțiunea formulată de reclamant nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 194 pct. c și d Cod procedură civilă.
Pe cale de excepție, pârâtul a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, atât raportat la primele două capete de cerere care în mod evident nu îl privesc, cât și față de întreaga cerere de chemare în judecată, cu motivarea că nu a făcut altceva decât să-și valorifice niște drepturi.
De asemenea, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, motivat de faptul că acesta nu face dovada faptului că ar fi proprietar tabular al imobilelor aflate în litigiu, situație în care nu poate pretinde recunoașterea sau constituirea unui drept real, iar ca o consecință nu poate solicita unui terț pârât o conduită obligațională în acest sens.
S-a mai invocat de către pârât excepția lipsei interesului, cu motivarea că deoarece reclamantul nu are calitatea unui proprietar tabular, le este indiferentă persoana în posesia căreia se află imobilul.
Pârâtul a mai invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la anularea contractelor de vânzare-cumpărare, motivată pe faptul că pentru admiterea unei acțiuni în constatarea nulității absolute de felul celei promovate de reclamant, legislația în vigoare presupune existența unui prejudiciu și a unei conduite care să aducă atingere valorilor sociale și intervine în cazul în care s-au încălcat aceste norme imperative care au ca scop ocrotirea intereselor generale, obștești și nu interese personale, cum este cazul în speță, iar în situația solicitării constatării unei nulități relative, pârâtul a înțeles să invoce excepția prescripției dreptului la acțiune prin împlinirea termenului general de trei ani de zile.
Totodată, pârâtul a mai invocat excepția autorității de lucru judecat, raportat la dosarul civil nr._ soluționat prin sentința civilă nr. 3833/13.04.2011 a Judecătoriei A. și dosarul civil nr._/55/2012 soluționat prin sentința civilă nr. 930/05.02.2013 a Judecătoriei A. menținută de Tribunalul A. prin decizia civilă nr. 787R/05.06.2013.
Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, apreciind că reclamantul susține în mod greșit și fără a-și proba afirmațiile, faptul că imobilul în litigiu ar fi proprietatea sa tabulară, câtă vreme pârâtul a vândut imobilul dedus judecății în calitate de proprietar, iar pârâta de ordin 2 este un terț dobânditor de bună credință.
Pârâtul a cumpărat imobilul obiect al litigiului în urmă cu 7 ani, de la proprietarul acestuia, numitul Lacsan C. Norbert, încheind cu acesta un act notarial autentificat sub nr. 1577/2007, fiind astfel terț dobânditor de bună-credință și a vândut ulterior același imobil pârâtei B. R..
Vânzătorul Lacsan C. Norbert nu era la acea dată primul proprietar, terenul făcând obiectul reconstituirii în temeiul Legii nr. 18/1991 către U. N. și U. G., moștenitorii predecedatei Batalan V. – proprietarul originar.
Din expertizele efectuate anterior rezultă faptul că reclamantul, ca urmare a înțelegerii cu ceilalți coproprietari a preluat pentru folosință . 3200 mp, iar conform folosinței actuale, această parcelă de teren ocupă 3893 mp, în plus cu 693 mp față de suprafața din titlul, pârâtul arătând astfel că nu sunt reale afirmațiile reclamantului, în sensul că și-ar fi întabulat dreptul de proprietate pe o parcelă pe care nu o deține cu niciun titlu. Prin urmare, reclamantul folosește cu mult mai mult decât ar avea dreptul, acțiunea în revendicare promovată neavând nicio susținere reală.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la rectificarea cărților funciare, față de prevederile art. 907 și urm. Cod civil, reclamantul consideră această cerere ca fiind inadmisibilă, câtă vreme întabularea pârâților nu a fost anulată de o acțiune de fond prin mijloace specifice.
De asemenea, pârâtul apreciază că reclamantul nu-și poate justifica pretențiile în ceea ce privește rectificarea cărții funciare a unui alt proprietar, câtă vreme el însuși nu a dobândit situația juridică a unui proprietar tabular. Pârâtul consideră că reclamantul susține în mod greșit și fără a-și proba afirmațiile, faptul că imobilul ar fi proprietatea lui tabulară, câtă vreme pârâtul a vândut imobilul dedus judecății în calitate de proprietar, ambii pârâți fiind terți dobânditori de bună-credință.
Față de cele arătate, pârâtul consideră că cererea reclamantului nu poate fi primită, fiind inadmisibilă, câtă vreme acesta nu a invocat niciun motiv de nulitate al actelor de transmitere și dobândire a proprietății anterioare acestora, solicitând astfel respingerea acțiunii ca nefondată și reținerea în sarcina reclamantului a cheltuielilor de judecată.
Pârâta B. R. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția lipsei interesului, excepția inadmisibilității capătului de cerere privitor la anularea contractelor de vânzare-cumpărare și excepția autorității de lucru judecat, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, în susținerea apărărilor sale invocând aceleași argumente ca și pârâtul C. V..
Prin răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtul C. V., pârâta B. R. a solicitat respingerea în totalitate a acțiunii formulată de reclamant ca fiind inadmisibilă și nefondată și reținerea apărărilor pârâtului ca fiind întemeiate.
Pârâta a precizat faptul că a cumpărat imobilul obiect al litigiului de la proprietarul de la acea dată al acestuia, respectiv pârâtul C. V., încheind cu acesta act notarial autentic, fiind prin urmare terț dobânditor de bună-credință, iar pârâtul C. V. nu era la acea dată proprietarul originar, în sensul că nu se reconstituise în folosul său dreptul de proprietate, acesta fiind, de asemenea, un cumpărător de bună-credință de la vânzătorul Lacsan C. Norbert.
Pârâtul C. V. a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta B. R., solicitând respingerea în totalitate a cererii introductive formulată de reclamant ca fiind inadmisibilă și nefondată și reținerea apărărilor pârâtei ca întemeiate, considerând că în speță, niciuna din condițiile și prevederile legale de admisibilitate ale acțiunii în revendicare nu este îndeplinită.
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinările formulate de pârâți, solicitând respingerea tuturor excepțiilor invocate de aceștia, iar cu privire la fondul cauzei a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de aceștia ca nefondate.
Reclamantul a arătat că titlul de proprietate aflat la dosar, în baza căruia i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul revendicat face dovada dreptului său de proprietate. Pârâtul în mod abuziv s-a întabulat pe terenul proprietatea sa, iar apoi prin contracte de vânzare-cumpărare a vândut acel teren unor terțe persoane, care nu pot invoca buna-credință, câtă vreme în momentul tranzacțiilor făcute de pârâtul de ordin 1, aceștia se judecau. Apreciază că pârâta de ordin 2 nu poate invoca faptul că nu a avut cunoștință despre existența unor litigii pe rolul instanței de judecată, având ca obiect tocmai terenurile pe care aceasta le-a cumpărat.
S-a mai arătat de către reclamant că este adevărat faptul că pârâtul a cumpărat terenul pe care s-a întabulat în urmă cu 7 ani de la diverse persoane, dar în titlul de proprietate terenul cumpărat nu era amplasat în parcelele 974/5, ci cu totul în altă parcelă. Sub acest aspect, pârâtul nu se putea întabula pe un teren asupra căruia nu justifică niciun drept.
În continuare, reclamantul a mai arătat că în urma unui partaj și ieșire din indiviziune, acestuia i-au revenit parcelele din litigiu, în suprafață de 3200 mp și nu are nicio relevanță în cauză cei 600 mp intravilan care erau aferenți casei de locuit, suprafață pe care reclamantul a întabulat-o în cartea funciară.
Cu privire la susținerea pârâtului în ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea cărților funciare ca fiind inadmisibil, reclamantul a arătat că o asemenea susținere este fără suport juridic, deoarece prin anularea documentației care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a unui drept, se rectifică și cartea funciară cu privire la acest aspect, cu motivarea că înscrierea anterioară nu corespunde cu situația juridică reală.
Reclamantul a apreciat că este inadmisibil să fie deposedat de un drept al său fără o prealabilă și justă despăgubire. Prin metoda folosită de pârât, acesta i-a încălcat dreptul de proprietate, întrucât reclamantul de mai mulți ani cheltuie timp și bani tocmai pentru a-și apăra un drept al său, pe care în mod abuziv i l-a acaparat pârâtul.
Prin încheierea din data de 09.09.2014 instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei interesului, a apreciat ca fiind o apărare de fond excepția inadmisibilității și a respins excepția autorității de lucru judecat, potrivit considerentelor acelei încheieri.
În completarea probațiunii s-au depus înscrisuri în copie, respectiv titlu de proprietate nr._.04.1996, contracte de vânzare-cumpărare, act de dezmembrare și ieșire din indiviziune, plan de parcelare, adresa nr. 8956/28.08.2007 emisă de Primăria orașului Pecica, act de parcelare, extrase CF nr._ Pecica, nr._ Pecica, nr._ Pecica, nr._ Pecica,_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica,_ Pecica.
În cauză s-a administrat și proba cu expertiza în specialitatea topografie.
Potrivit certificatul de deces depus la fila 142 dosar reclamantul a decedat la data de 19.01.2015, acțiunea fiind continuată de moștenitorul acestuia S. C., conform certificatului de calitate nr. 4/23.01.2015 eliberat de Biroul Individual Notarial T. D..
Pârâții au formulat concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea în totalitate a cererii formulate și precizate, atât ca inadmisibilă, cât și nefondată și reținerea în sarcina reclamantului a cheltuielilor de judecată.
Prin concluzii scrise, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Din probele administrate în cauză, instanța reține, în fapt, următoarele:
Prin Titlul de proprietate nr._/10.04.1998 s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamantului și al numiților S. I. și Barath E. S. după autorul S. C., cu privire la suprafața de 1,15 ha teren arabil pe raza localității Pecica. Printre terenurile cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate se afla și cel situat în tarlaua 192 . suprafață de 3200 mp., care, în urma unui partaj voluntar, a revenit reclamantului.
Conform raportului de expertiză efectuat în dosarul_, (filele 88-93 dosar) . care reclamatul a fost pus în posesie în anul 1991 și care corespunde topograficului cu nr. 192/974/5 a fost delimitată prin conturul A-B-H-E-F-G-A.
Potrivit raportului de expertiză amintit, completat prin raportul de expertiză efectuat în prezentul dosar, există o suprapunere reală, cu privire la suprafața de 2889 mp, între imobilul descris mai sus și cele identificate cu numerele cadastrale 2366-2371 (A975/2/3/2/2/1-6), proprietatea tabulară a pârâtei B. R., înscrise în CF_ și_-_ Pecica.
Aceste imobile au fost dobândite prin cumpărare de la pârâtul C. V..
Inițial, cu privire la . nr. top. 972/2/3 a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numiților Batălan Vioara și U. G., prin titlul de proprietate nr._/12.04.1996 (fila 94). Ulterior, această parcelă a suferit transmiteri și dezmembrări succesiv, astfel că în anul 2007, prin contractul autentificat sub nr. 1578/11.05.2007 de BNP B. I., pârâtul a dobândit prin cumpărare dreptul de proprietate asupra parcelei 192.975/2/3/2/2 înscrisă în CF._ nedefinitiv Pecica (Filele 95-100).
Conform raportului de expertiză efectuat, pârâtul a procedat la parcelarea terenului dobândit formând 15 noi parcele, astfel că, în urma parcelării imobilului cu nr. top. 192/975/2/3/2/2 (nr. cad. 2201), au rezultat nr. cad. 2366-2380 care au fost înscrise în favoarea pârâtului și a soției sale în CF._ și CF_-_ nedefinitive Pecica.
Analizând excepțiile lipsei calității procesuale pasive și active invocate, prin prisma prevederilor art. 36 din noul Cod de procedură civilă raportate la starea de fapt descrisă mai sus rezultă că pârâta, proprietara tabulară a imobilelor ce se suprapun pe terenul reconstituit reclamantului, are calitate procesuală pasivă atât pentru capătul de cerere având ca obiect revendicare imobiliară cât și pentru capătul de cerere având ca obiect anularea contractelor de vânzare cumpărare, pe când pârâtul are această calitate doar pentru cel de al doilea capăt de cerere.
În privința excepției lipsei calității procesuale active și a interesului, aceasta se confundă cu dovedirea calității de proprietar al terenului, astfel că aceste excepții nu pot fi analizate separat de fondul acțiunii.
Pe fond, instanța, raportat la cele cuprinse în rapoartele de expertiză efectuate, reține că în cauză prin felul în care au fost aplicate legile fondului funciar, s-a realizat o suprapunere reală de terenuri, .. 192/975/2/3 suprapunându-se parțial peste .. 192/974/5, urmare a faptului că vecinătățile celor două parcele au fost greșit identificate în planurile parcelare (fila 87-88 dosar). Susținerile reclamantului că s-a realizat o eroare de întabulare în sensul că .. 192/975/2/3 ar avea o altă localizare este neîntemeiată, întrucât de nicăieri din conținutul raportului de expertiză nu se poate desprinde această concluzie, expertul fiind clar în a afirma că a avut loc o suprapunere reală de terenuri iar nu o greșită întabulare ca urmare a unei identificări eronate a terenului.
Raportat la cele de mai sus se pune problema de a ști dacă reclamantul are un drept de proprietate preferabil celei al pârâtei.
Instanța constată că ambele drepturi au aceeași sursă și anume procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel că anterior acestui moment nu se poate vorbi de vreun drept al părților asupra terenului în litigiu. Deci, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar s-a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate atât în favoarea reclamantului cât și în favoarea autorului pârâtei, cu privire la aceeași parcelă de teren.
Sistemul de carte funciară, astfel cum a fost el reașezat prin Legea 7/1996, în baza căruia s-a notat în cartea funciară dreptul de proprietate de către autorii pârâtei, se bazează pe principiul opozabilității față de terți a dreptului de proprietate doar din momentul înscrierii acestuia în cartea funciară (art. 2 lit. c și art. 27 din Legea 7/1997 în varianta inițială și art. 2 lit. d și art. 21 din Legea 7/1996 în varianta actuală).
Întrucât reclamantul nu are înscris în cartea funciară dreptul său de proprietate astfel cum i-a fost reconstituit prin Titlul de proprietate nr._/10.04.1998 acesta nu este opozabil pârâtei, fiind indiferentă posesia anterioară asupra terenului. Dimpotrivă, odată cu înscrierea în cartea funciară, dreptul de proprietate asupra terenurilor înscrise în CF._ și CF_-_ nedefinitive Pecica a devenit opozabil terților deci inclusiv reclamantului care este dator să îl respecte.
Față de aceste considerente, instanța în baza art. 563 din noul cod civil (art. 480 din Codul civil (1864)) instanța va respinge acțiunea în revendicare formulată de reclamant considerând că acesta nu are un drept de proprietate asupra terenului revendicat, opozabil pârâtei.
În baza art. 451 din noul Cod de procedură civilă instanța va obliga reclamantul la plata sumei de câte 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul S. Ș. C. – decedat și continuată de S. C., având CNP_, cu domiciliul în A., ., ., ., în contradictoriu cu pârâții C. V. și B. R., ambii cu domiciliul procesual ales în A., .. 19, ..
Obligă reclamantul să plătească pârâților suma de câte 700 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Prezenta hotărâre poate fi atacată numai cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se poate depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședința publică azi 03.03.2015.
Președinte,Grefier,
F. V. B. C. B.
FVB/CB/ 08.04.2015/54 ex. din care 3 ex. se .> - S. C.-A., ., ., .
- C. V.-A., .. 19, .
- B. R.-A., .. 19, .
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1134/2015.... | Fond funciar. Sentința nr. 1547/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
