Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 6406/2015. Judecătoria ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6406/2015 pronunțată de Judecătoria ARAD la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 6406/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6406
Ședința publică din 19 noiembrie 2015
Președinte: A. N.
Grefier: M. Bășcărău
S-a luat în examinare contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția S. V. și pentru Siguranța A. A., în contradictoriu cu intimatul H. D..
La apelul nominal se prezintă reprezentanta contestatoarei, consilier juridic R. F. și reprezentantul intimatului, avocat B. A. R., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 28.10.2015, s-a depus copia certificată a actelor de executare din dosarul execuțional nr. 162/2015, iar la data de 30.10.2015, contestatoarea a depus copia delegației de reprezentare și răspuns la întâmpinare, din care un exemplar se comunică reprezentantului intimatului.
Reprezentanta contestatoarei depune un set de înscrisuri, din care un exemplar se comunică reprezentantului intimatului, care nu solicită termen pentru studierea lor.
La întrebarea instanței, reprezentanții celor două părți arată că nu s-a efectuat executarea silită.
Constatând că nu au fost formulate alte cereri și că nu mai sunt alte probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta contestatoarei solicită admiterea contestației la executare, anularea executării și a tuturor formelor de executare silită, fără cheltuieli de judecată. Arată că a invocat excepția prescripției raportat la dispozițiile art. 706 alin. 1 și 2 noul Cod de procedură civilă, sens în care solicită admiterea acesteia. De asemenea, solicită admiterea excepției lipsei calității de debitor, având în vedere că titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 23/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul A. nu a fost atacat cu recurs, dat fiind titlul executoriu constituit de sentința civilă 1004/25.11.2008 pronunțată de Tribunalul A..
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, reprezentanta contestatoarei solicită admiterea acestei excepții, raportat la încheierea civilă nr. 1538/25.03.2015, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei A.. Susține că intimatul a beneficiat de sporurile pretinse de la data angajării, situație în care apreciază că creanța pretinsă nu este certă, lichidă și exigibilă.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea excepțiilor invocate pentru motivele expuse în întâmpinare. Depune concluzii scrise.
INSTANȚA
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță la 29.09.2015, contestatoarea Direcția S. V. și pentru Siguranța A. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul H. D., suspendarea executării silite demarate în dosarul nr. 162/2015 al B. H. V. și anularea tuturor actelor de executare efectuate în acest dosar; întoarcerea executării silite și repunerea în situația anterioară; cu cheltuieli de judecată.
A invocat excepția lipsei calității de debitor raportat la faptul că pentru perioada 01.04._07, creditorul-contestator nu a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției, ci doar din data de 20.03.2007, prin urmare solicitarea acestuia privind executarea sa silită nu are temei legal.
A mai invocat excepția autorității de lucru judecat, susținând că creditorul a beneficiat de drepturile salariale, respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada în care și-a desfășurat activitatea, respectiv 20.03.2007 – 02.12.2008, precum și excepția tardivității introducerii acțiunii, dreptul de a obține executarea silită fiind prescris, întrucât s-a depășit termenul de 3 ani.
Pe fond, a arătat că creanța pretinsă nu este certă, lichidă și exigibilă, deoarece existența ei nu rezultă din titlul executoriu, nu este lichidă deoarece obiectul ei nu a fost determinat prin titlul executoriu și nici nu există elemente care permit stabilirea lui și, de asemenea, nu este exigibilă.
Privitor la cheltuielile de executare silită în cuantum de 7.812 lei nu corespund realității, nu au fost calculate conform legislației în vigoare.
În drept, a invocat dispozițiile art. 701, 703, 704, 706 alin. 1 și 2 din Legea nr. 134/01.07.2010; art. 711 din Legea nr. 134/01.07.2010; art. 663 alin. 1 din Legea nr. 134/01.07.2010.
În probațiune a depus înscrisuri.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca netemeinică și nelegală.
Privitor la excepția lipsei calității de debitor a contestatoarei a solicitat respingerea excepției ca neîntemeiată, în considerarea faptului că, potrivit titlului executoriu debitorul obligației de plată este însăși contestatoarea.
Față de excepția autorității de lucru judecat, a solicitat respingerea ca neîntemeiată și a acestei excepții, conform raportului de expertiză extrajudiciară drepturile salariale ce i se cuveneau sunt cele aferente perioadei 01.04.2004 – 19.03.2007, în baza titlului executoriu a beneficiat de aceleași drepturi salariale, însă pentru o altă perioadă, ulterioară date de 20.03.2007, fapt de altfel recunoscut de însăși contestatoarea prin motivele contestației.
În ceea ce privește excepția tardivității contestației, de asemenea a solicitat respingerea excepției, în acest sens arătând că, prin titlul executoriu contestatoarea a fost obligată să-i plătească drepturi de natură salarială neacordate în perioada 2004-2009, or, prin prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 71/2009, s-a statuat că plata drepturilor de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar devenite executorii până la data de 31.12.2011, se va realiza după o procedură de executare eșalonată pe o perioadă de 5 ani, în cadrul acestui termen orice procedură de executare silită fiind suspendată de drept.
Pe fondul cauzei, a arătat că prin sentința civilă nr. 23/13.01.2009 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, a fost obligată contestatoarea la plata drepturilor bănești reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare pentru perioada 01.01.2004 – 13.01.2009, în formă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, în cazul său, pentru perioada 01.04.2004 – 19.03.2007. deoarece contestatoarea-debitoare a refuzat în mod nejustificat să procedeze la punerea în executare a dispozitivului hotărârii ce constituie titlu executoriu, a fost nevoit să demareze executarea silită a acesteia și să calculeze sporurile cu ajutorul unei expertize extrajudiciare.
În ce privește susținerea creditoarei că în speță nu este vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă, a arătat că este o susținere vădit nefondată, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, calculul efectuat prin expertiza extrajudiciară efectuându-se prin luarea în considerare a unui procent de 24 % pentru fiecare supliment, procentul fiind stabilit prin acordul încheiat între Sindicatul Liber al Salariaților din Rețeaua Sanitar V. A. și DSVSA A. nr. 1/31.12.2008.
În ce privește actele de executare îndeplinite de către B. H. V., a solicitat înlăturarea susținerilor contestatoarei în această privință, actele de executare fiind temeinice și legale.
P. toate acestea, a solicitat respingerea contestației la executare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Împotriva contestatoarei s-a început executarea silită de către intimat, în temeiul titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 23/13.01.2009 a Tribunalului A. pronunțată în dos. nr._, irevocabilă, executare ce face obiectul dos. ex. nr. 162/2015 al B. H. V..
Prin titlul executoriu de mai sus, contestatoarea a fost obligată să acorde intimatului și altor angajați, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 01.04._09, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Contestatoarea a invocat că nu ar putea fi obligată la plata drepturilor salariale pentru perioada 01.04.2004 – 20.03.2007, întrucât intimatul nu a fost angajatul său în perioada respectivă; de asemenea, a invocat excepția autorității de lucru judecat, raportat la faptul că printr-o altă hotărâre judecătorească, sentința civilă nr. 1004/25.11.2008 a Tribunalului A. pronunțată în dos. nr._, intimatul a obținut aceleași drepturi salariale ca și cele obținute prin hotărârea ce constituie titlu executoriu în cazul de față.
Invocările nu pot fi primite.
Astfel, în speță titlul executoriu este o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Potrivit art. 713 alin. 1 C.pr.civ., „Dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă”.
Ca urmare, invocările contestatoarei cum că în mod greșit ar fi fost obligată prin hotărârea judecătorească titlu executoriu la plata drepturilor salariale față de intimat, întrucât, pentru o anumită perioadă de timp, acesta nu a fost angajatul său și întrucât aceleași drepturi salariale mai fuseseră obținute o dată de către intimat, printr-o altă hotărâre judecătorească – nu pot fi primite, astfel de critici neputând fi formulate pe calea contestației, având în vedere dispozițiile art. 713 alin. 1 C.pr.civ.
Excepția prescripției extinctive a dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestatoare, este de asemenea neîntemeiată, având în vedere că în speță se execută silit sume de bani ce reprezintă drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar acordate printr-o hotărâre judecătorească, fiind astfel incidente dispozițiile OUG nr. 71/2009, prin care s-a stabilit eșalonarea plății în mai multe tranșe, plătibile în termen de 5 ani, respectiv 2012-2016, ca urmare s-a întrerupt prescripția, având în vedere disp. art. 16 lit. a) din Decretul nr. 167/1958, eșalonarea plății datoriei de către debitorul Statul Român fiind, în opinia instanței, un act de recunoaștere a dreptului a cărui acțiune se prescrie.
Contestatoarea a mai invocat că s-a pus în executare o creanță care nu este certă, lichidă și exigibilă.
Critica este doar parțial întemeiată, creanța în cauză fiind certă și lichidă, însă nu în totalitate exigibilă.
Astfel, prin hotărârea judecătorească titlu executoriu, contestatoarea a fost obligată să acorde intimatului și altor angajați, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru perioada 01.04._09, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Ca atare, existența datoriei contestatoarei față de intimat este neîndoielnică, deci este vorba de o creanță certă.
Creanța este și lichidă, titlul executoriu conținând elementele ce permit determinarea cuantumului acesteia.
Într-adevăr, hotărârea nu prevede expres cuantumul sumei de bani ce trebuie plătită, însă aceasta nu înseamnă că ea nu poate fi executată.
Orice hotărâre judecătorească pronunțată în cadrul unei acțiuni în realizare este susceptibilă de executare silită, iar în cazul în care există neclarități cu privire la cele dispuse prin aceasta, cel interesat are posibilitatea ca, pe calea contestației la titluprevăzute de art. 711 alin. 2 C.pr.civ., să solicite instanței care a pronunțat respectiva hotărâre - titlu executoriu, să lămurească înțelesul, întinderea sau aplicarea acesteia.
În privința caracterului exigibil al creanței, așa cum s-a arătat mai sus, prin OUG nr. 71/2009 s-a stabilit eșalonarea plății în mai multe tranșe, plătibile în termen de 5 ani, respectiv 2012-2016.
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 71/2009, „Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.”.
Urmare a acestei eșalonări, la data formulării cererii de executare silită nu erau exigibile sumele de bani ce reprezentau tranșa aferentă anului 2016, adică 35% din totalul creanței. Este adevărat că prin art. 35 alin. 2 din OUG nr. 83/2014 s-a derogat de la prevederile art. 1 alin. 1 lit. e) din OUG nr. 71/2009, însă tranșa de plată a drepturilor salariale restante, aferente anului 2016, a fost lăsată la latitudinea instituției publice angajatoare, fără a se stabili o obligație în sarcina acesteia. Acest lucru rezultă din interpretarea gramaticală a normei legale care folosește sintagma „pot plăti” ceea ce înseamnă o facultate, iar nu o obligație a angajatorului: „Începând cu luna martie 2015, prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, și ale art. 14 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, persoanele juridice de drept public, instituțiile și autoritățile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, pot plăti, în condițiile prezentului articol, tranșa aferentă anului 2016.”
Față de cele de mai sus, instanța va admite în parte contestația la executare urmând a anula actele de executare silită pentru suma ce reprezintă tranșa aferentă anului 2016, adică 35% din valoarea creanței, menținând executarea pentru diferența de 65% din valoarea creanței, reprezentând tranșele eferente anilor 2012-2015 (65% din 62.594,38 lei = 40.686,34 lei).
În privința cheltuielilor de executare silită instanța constată că, pe de o parte, acestea sunt greșit calculate, prin raportare la o creanță mai mare decât cea exigibilă, iar, pe de altă parte, determinarea cuantumului lor s-a făcut prin aplicarea onorariului maximal al executorului judecătoresc, determinat conform prevederilor Ordinului MJ nr. 2550/2006.
În cauză, instanța apreciază că stabilirea unor cheltuieli de executare la nivelul onorariului minimal este rezonabilă față de circumstanțele cauzei. Astfel, pe de o parte, executarea silită se poate realiza prin poprire, fiind urmărită silit o instituție publică, pe de altă parte, cuantumul creanței a fost determinat de contestator printr-o expertiză contabilă extrajudiciară, astfel că actele de executare efectuate de executor nu sunt complexe (de fapt, din dosarul execuțional rezultă că executorul nu a efectuat niciun act de executare, ci doar a emis somația).
Față de acestea, instanța va reduce onorariul executorului judecătoresc de la 6820 lei la 868,72 lei (75 lei + 2% din 40.686,34 lei), iar în ce privește suma de 992 lei, pretinsă de executor pentru verificare, constituire dosar execuțional, comunicare acte de procedură, alte acte și operațiuni date prin lege și cheltuieli de executare, aceasta este nejustificată, aceste cheltuieli trebuind să fie incluse în onorariul executorului judecătoresc, nejustificându-se perceperea lor separată.
Se va respinge cererea de suspendare a executării silite până la soluționarea contestației la executare, ca lipsită de obiect, având în vedere că la acest termen de judecată a fost soluționată contestația la executare.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția autorității de lucru judecat.
Respinge excepția prescripției extinctive a dreptului de a cere executarea silită.
Respinge cererea de suspendare a executării silite.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea Direcția S. V. și pentru Siguranța A. A., cu sediul în A., .. 98, jud. A., în contradictoriu cu intimatul H. D., CNP_, cu domiciliul ales în A., .. 9, ..
Anulează în parte executarea silită ce face obiectul dos. ex. nr. 162/2015 al B. H. V. pentru ceea ce depășește suma de 41.555,06 lei, compusă din: 40.686,34 lei reprezentând creanță exigibilă până în anul 2015 și 868,72 lei cheltuieli de executare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria A..
Pronunțată în ședință publică, azi 19.11.2015.
Președinte Grefier
A. N. M. Bășcărău
Red./dact/AN/CM/16.12.2015; se comunică părților.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5855/2015. Judecătoria ARAD | Validare poprire. Sentința nr. 6523/2015. Judecătoria ARAD → |
|---|
