Fond funciar. Sentința nr. 1948/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1948/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 15942/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1948/2013
Ședința publică de la 05 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C.
Grefier C. L. B.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta D. E. și pe pârât P. M. BACAU, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru pârâtă avocat C. V., lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că s-a depus de către reclamantă un set de înscrisuri.
Având în vedere susținerile reclamantei depuse în scris, instanța constată că potrivit Art. 68 alin.1 și 2 C.proc.civ. procura de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată ori prin declarație verbală făcută în instanță și trecută în încheierea de ședință. Cum în prezenta cauză reclamanta, cu privire la reprezentarea de către fiica sa, nu a depus în acest sens la dosar un înscris sub semnătură legalizată, nici personal și nici prin mandatar, și nici nu a dat o declarație verbală în fața instanței, instanța constată că prin depunerea prin registratură prin C. D., conform mențiunilor de pe adresă, a unui înscris sub semnătură privată nu sunt îndeplinite cerințele legale de formă sus-amintite, și, prin urmare, în lipsa îndeplinirii cerințelor prevăzute de C.p.c și atât timp cât în prezenta cauză nu a fost invocată și dovedită reprezentarea legală a reclamantei, aceasta nu poate fi potrivit prevederilor legale reprezentantă convențional de către fiica acesteia.
Instanța constată că întâmpinarea a fost depusă cu 5 zile înaintea termenului de judecată acordat, iar prin aceasta s-au invocat excepții de ordine publică ce pot fi invocate oricând în cursul procesului, independent de formularea și depunerea în termen a unei întâmpinări.
Instanța acordă cuvântul pe excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare, respectiv: excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei, excepția inadmisibilității cererii și excepția lipsei de interes a reclamantei.
Reprezentantul pârâtei având cuvântul pe excepția lipsei capacității de folosință, invocă dispozițiile Legea nr. 215/2001, precizează că doar unitățile administrativ – teritoriale au personalitate juridică, patrimoniul propriu sta în justiție prin primar.
Reprezentantul pârâtei având cuvântul pe excepția inadmisibilității cererii arată că reclamanta a solicitat înscrierea în fals a unui registru agricol din anii 50, nu se poate solicita printr-o acțiune dosar administrarea unui procedeu probatoriu, conform Legii 18/1991 care indică în mod concret care este obiectul acțiunii în justiție cu privire la aplicarea acesteia.
Reprezentantul pârâtei având cuvântul pe excepția lipsei de interes arată că reclamanta solicită doar anularea unui registru agricol, acțiunea este lipsită de interes, neconducând la valorificarea unui drept propriu.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepțiilor. Se solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare pe excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei, excepția lipsei de interes a reclamantei, excepția inadmisibilității.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.11.2012 sub nr._, astfel cum a fost formulată și precizată la 27.11.2012 și la 07.01.2013, reclamanta D. E. a chemat în judecată pe pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU, solicitând constatarea și declararea nulității rolului agricol al lui F. P., titularul TP nr. 6371/1994, pentru perioada 1959-1963.
În motivare a arătat că în baza acestui rol agricol, instanța de judecată, în dosarul civil nr._, i-a stabilit fără just temei dreptul de proprietate pe terenul pe care l-a primit prin TP nr. 6371/1994 care i-a aparținut de drept reclamantei, așa cum a dovedit cu actele de proprietate anexate la cererea de reconstituire înregistrate sub nr._/08.09.2005 la Comisia Locală Bacău; că moștenitorii lui F. P. au formulat o cerere similară înregistrate sub nr._/18.03.1991 prin care solicită să le fie retrocedate suprafețele de teren din Bacău, Calea Republicii nr. 65, 107 și 111, avute în proprietate de autorul lor, anexând drept înscrisuri doveditoare și rolul agricol din 1959-1963 în care în mod falsificat se înscriu suprafețele de teren de 1,85 ha ca fiind situate pe Calea Republicii din Bacău, precum și un act de vânzare-cumpărare ilizibil, documentația care a stat la baza emiterii TP nr. 6371/1994, între care și înscrisurile sus-menționate, fiind avută în vedere și de instanța care a pronunțat sentința civilă nr._/2008 în dosarul nr._, respectiv decizia civilă nr. 905/R/2009 în dosarul civil nr._ ; că prin considerentele celor două hotărâri s-a reținut între altele că F. P. a avut o suprafață de 1,85 ha pe Calea Republicii, astfel cum rezultă din rolul agricol al acestuia care se coroborează cu concluziile raportului de expertiză T. efectuat în cauza respectivă, din această suprafață moștenitorilor lui F. P. reconstituindu-li-se dreptul de proprietate pentru suprafața de_ mp, autorul acestora fiind îndreptățit la reconstituire. A mai arătat că pe tot parcursul judecării dosarului nr._ au fost respinse toate cererile procedurale legale și justificate pe care le-a formulat și nu i s-au luat în considerare actele doveditoare ale dreptului său de proprietate pentru suprafața de teren de 1 ha ce a fost atribuită fără just temei prin TP nr. 6371/1994 și, întrucât nu a putut accepta această nedreptate, la începutul anului 2010 a obținut de la Termloc SA Bacău un răspuns din care rezultă că suprafețele de teren solicitate de moștenitorii lui F. P. ce s-ar fi aflat în Calea Republicii din Bacău nr. 65, 107 și 111 au fost expropriate în regimul comunist și s-au plătit despăgubiri, iar din anexele la decretele de expropriere rezultă că aceste suprafețe de teren nu au aparținut lui F. P., ci altor proprietari, în suprafețe mult mai mici. De asemenea, a arătat că pentru dovedirea infracțiunilor de fals, uz de fals, fals în declarații și fals intelectual, a formulat plângere penală cu privire la care s-a pronunțat ordonanța nr. 5296/P/2011 și rezoluția nr. 1301/II/2/2012 și a promovat acțiune penală la Judecătoria Bacău înregistrată pe rolul Judecătorii Bacăusub nr._/180/2012.
În drept au fost invocate dispozițiile Art. 184 C.proc.civ.
În dovedire a depus înscrisuri.
Pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei capacității sale de folosință, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei de interes.
La termenul de judecată de la data de 05.03.2013, instanța a pus în discuția părților excepțiile invocate de pârâtă prin întâmpinare și a rămas în pronunțare pe acestea.
Asupra excepției lipsei capacității sale de folosință pârâtei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU instanța constată următoarele:
Este adevărat că potrivit Art. 77 din Legea nr. 215/2001, primăria reprezintă o structură funcțională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, neavând însă personalitatea juridică necesară pentru a sta în judecată, iar potrivit Art. 21 alin. 1 și 2 din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, în justiție, fiind reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean, iar față de prevederile Art. 41 C.proc.civ. primăria nu are capacitate procesuală de folosință (în cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință începe la data nașterii lor și încetează la moartea lor, iar în cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosință se dobândește la data înregistrării/actului de dispoziție/recunoașterii actului de dispoziție/autorizării/îndeplinirii oricărei alte cerințe legale, după caz, și încetează la data încetării persoanei juridice însăși, prin comasare/divizare totală/dizolvare, la data încheierii operațiunilor de lichidare).
Însă, față de concluziile scrise formulate cu privire la această excepție prin care a arătat că Primarul Municipiului Bacău reprezintă orașul în justiție, și, în consecință are capacitate procesuală de folosință, având în vedere că reclamanta nu a fost prezentă în fața instanței pentru a i se solicita să precizeze în mod expres dacă solicită să se judece în contradictoriu cu Municipiul Bacău ori cu Primăria Municipiului Bacău, instanța va aprecia că reclamanta prin a înțeles să cheme în judecată pe Municipiul Bacău, iar nu Primăria Municipiului Bacău.
Pentru aceste considerente, va respinge excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BACĂU.
Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei de interes, instanța constată următoarele:
Instanța reține că potrivit prevederilor Codului civil și ale codului de procedură civilă, înscrisurile pot constitui mijloace de probă în cadrul unui proces civil, iar cu ocazia administrării unei astfel de probe se poate recurge la procedura falsului.
Această procedură a falsului este reglementată de Art. 180-184 C.proc.civ. Cercetarea și stabilirea falsului se fac, de regulă, de către organele de urmărire și judecată penală, potrivit Art. 184 C.proc.civ., în mod excepțional, dacă nu este caz de judecată penală sau dacă acțiunea s-a stins sau s-a prescris, falsul va fi cercetat pe cale incidentală de către instanța civilă, prin orice mijloace de dovadă.
Astfel, instanța reține că o astfel de cerere poate fi formulată pe cale incidentală în cadrul unui proces civil pendente în care se administrează proba cu înscrisul care se defăimă ca fals, cu ocazia judecării fondului, a apelului, a recursului ori a revizuirii prevăzute de Art. 322 pct. 5 teza I C.proc.civ. (în cazul acestor căi de atac numai în măsura în care înscrisurile au fost depuse în aceste căi ori, după caz, în măsura în care se contestă rezultatul cercetării falsului de către instanța de fond, ulterior nemaiputând avea loc o cercetare a falsului unor înscrisuri depuse la judecata în primă instanță și necontestate de cel căruia i-au fost opuse, deoarece este vorba de o recunoaștere tacită a acestor înscrisuri, recunoaștere asupra căreia nu se mai poate reveni), precum și a revizuirii prevăzute de Art. 322 pct. 4 teza a II C.proc.civ.
Dacă cercetarea falsului, conformcelor sus-arătate, nu a avut loc în cadrul acestui proces, instanța reține că promovarea ulterioară a unei cereri pe cale separată cu un astfel de obiect nu este admisibilă, pentru că altfel s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat ori s-ar ajunge la eludarea cerințelor legale necesare pentru exercitarea căilor de atac, ceea ce este de neconceput.
În speță, instanța reține că, deși reclamanta ar justifica un interes cu privire la solicitarea cercetării falsului potrivit Art. 184 C.proc.civ., aceasta a avut posibilitatea să defaime ca fals înscrisul reprezentat de rolul agricol pentru perioada 1959-1963 al lui F. P. cu ocazia judecării fondului cauzei ce a făcut obiect al dosarului al Judecătoriei Bacău nr._ sau, în condițiile sus-menționate, a recursului promovat împotriva sentinței civile pronunțate în fond, în prezent având această posibilitate pe calea revizuirii prevăzute de Art. 322 pct. 4 teza a II C.proc.civ.
Prin urmare, atât timp cât reclamanta nu a formulat o cerere de revizuire în temeiul Art. 322 pct. 4 teza a II C.proc.civ. și cât timp nu a solicitat retractarea sentinței civile nr._/2008 pronunțate în dosarul nr._ al Judecătoriei Bacău, deși la termenul de judecată de la data de 04.12.2012 reclamantei i s-a solicitat în mod expres de către instanță să precizeze în scris interesul și a temeiul de drept al prezentei cereri de chemare în judecată, față de cuprinsul cererii și precizărilor depuse, precum și a considerentelor de mai sus, urmează să respingă excepția lipsei de interes a reclamantei și să admită excepția inadmisibilității și să respingă cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către pârât, în temeiul Art. 274 C.proc.civ., va obliga reclamanta să plătească pârâtului Municipiul Bacău suma de 2000 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei.
Respinge excepția lipsei de interes a reclamantei.
Admite excepția inadmisibilității.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta D. E. domiciliată în Bacău, ., J. Bacău, în contradictoriu cu pârât P. M. BACAU, cu sediul în Bacău, ., J. Bacău, ca inadmisibilă.
Obligă reclamanta să plătească pârâtului Municipiul Bacău suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 05 Martie 2013.
Președinte, D. C. | ||
Grefier, C. L. B. |
Red./tehnored. D.C. 18 Aprilie 2013
EX. 4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1057/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 6299/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
