Plângere contravenţională. Sentința nr. 3291/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3291/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 15471/180/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3291
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN:10.04.2013
INSTANȚĂ CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE:P. A. M.
GREFIER: P. L.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională” formulată de petentul I. I. în contradictoriu cu intimatul R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA-DIRECȚIA SILVICĂ BACĂU –OCOLUL SILVIC SASCUT ( P.V. . NR._).
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 03.04.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău în data de 9.11.2012, petentul I. I. a solicitat anularea procesului-verbal de sancționarea contravențională . nr._, întocmit de Direcția Silvică Bacău - Ocolul Silvic Sascut 25.09.2012.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional și i-a fost confiscată și căruța împreună cu hamul calului, deoarece a transportat material lemnos fără a deține lemne. A precizat petentul, că era vorba despre o cantitate mică de cioate, ce provenea de la el din curte.
Petentul nu a invocat niciun temei de drept în susținerea cererii.
În dovedire, petentul a depus procesul-verbal atacat și a solicitat administrarea probei testimoniale.
Plângerea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, conform dispozițiilor art.36 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și art.15 lit.i) din Legea nr.146/1997.
Intimata Direcția Silvică a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal atacat.
În combaterea plângerii, intimata a depus procesul-verbal din 14.09.2012, procesul-verbal de constatare și sancționarea contravențională . nr._ din 25.09.2012 și proces-verbal de confiscare și dare în custodie . nr._ din 25.09.2012.
În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse de părți în susținerea și combaterea plângerii și proba testimonială, în cadrul căreia a fost audiat martorul I. S., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (fila 27).
Analizând procesul-verbal atacat, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
În data de 25.09.2012, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Direcției Silvice Bacău - Ocolul Silvic Sascut procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, prin care petentului I. I. i s-a aplicat o amendă în cuantum de 2000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.19 lit.b) din Legea nr.171/2010, sancționată de art.19 din același act normativ (fila 18).
S-a reținut în cuprinsul procesului-verbal faptul că în data de 14.09.2012, pe drumul comunal S., petentul transporta material lemnos cu căruța și calul proprietate personală fără aviz de însoțire.
Conform art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.
Instanța constată faptul că, deși nu se prevede în mod expres în O.G. nr.2/2001, jurisprudența recunoaște procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională o prezumție relativă de legalitate și temeinicie. În raport de prevederile O.G. nr.2/2001, în sistemul de drept român contravenția este calificată ca făcând parte din materia civilă, care implică, în mod necesar, dovedirea pretențiilor ridicate de cel care le afirmă, conform dispozițiilor art.1169 cod civil și art.129 alin.1 Cod procedură civilă. Astfel procesul-verbal are o forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Analizând conținutul procesului-verbal de sancționare contravențională ce face obiectul prezentei cauze sub aspectul legalității sale, instanța constată legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.17 din O.G. nr.2/2001.
Totodată, instanța constată că faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică raportat la dispozițiile art.19 lit.b) din Legea nr.171/2010 care prevăd: „Constituie contravenții silvice și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei și confiscarea materialelor lemnoase în cauză transportul materialelor lemnoase fără avizele de însoțire ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele privind circulația materialelor lemnoase în vigoare”.
De asemenea, potrivit art.2 lit.e) din Anexa la H.G. nr.996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, avizul de însoțire este documentul care însoțește materialul lemnos, cu scopul de a atesta proveniența legală a acestora, pe perioada transportului și/sau pe perioada depozitării
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul nu contestă situația de fapt reținută în procesul-verbal atacat, susținând însă că materialul lemnos îi aparține, provenind din curtea sa.
Din materialul probator administrat în cauză, respectiv declarația martorului I. S. (fila 27) propus de petent, care susține cele consemnate în procesul-verbal atacat, precum și poziția procesuală a petentului, instanța reține că în data de 14.09.2012, petentul a transportat pe drumul comunal S. o cantitate de 0,5 mc de lemn pentru foc, fără a deține aviz de însoțire.
Susținerile acestuia că lemnul îi aparține, nu sunt de natură a înlătura răspunderea contravențională pentru fapta reținută în sarcina sa, deoarece chiar și în această situație ar fi trebuit să poată face dovada că materialul lemnos îi aparține prin înscrisuri, conform prevederilor legale în vigoare. În acest sens, instanța reține că potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr.46/2008 privind Codul silvic, materialele lemnoase, indiferent de proveniența lor, se transportă numai însoțite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienței acestora.
De asemenea, nici aspectele privind cantitatea redusă de material lemnos și vechimea acestuia nu au aptitudinea de a-l exonera pe acesta de răspundere.
În consecință, instanța constată că prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională nu a fost răsturnată.
Cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate, instanța reține, în raport de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, că are posibilitatea să aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. De asemenea, instanța reține că dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 impun ca sancțiunea stabilită să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În speță, instanța constată că agentul constatator i-a aplicat petentului amenda contravențională în cuantum de 2.000 lei, aceasta încadrându-se în limitele prevăzute de art. 19 din Legea nr.171/2010. Totodată, conform dispozițiilor art. 25 alin.1 din același act normativ s-a dispus față de petent și măsura confiscării cantității de material lemnos pe care o transporta, precum și a bunurilor folosite pentru săvârșirea faptei, respectiv căruța și hamul pentru cal.
Având în vedere datele concrete ale speței, instanța apreciază că sancțiunea complementară a confiscării aplicată petentului nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către aceasta, fiind excesivă. Astfel, față de cantitatea mică de material lemnos transportată de petent, instanța consideră că sancțiunea principală a amenzii este suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra gravității faptei contravenționale săvârșite, și pentru a-l descuraja pe acesta să săvârșească pe viitor astfel de fapte. Totodată, instanța are în vedere că hamul pentru cal și căruța sunt obiecte de gospodărie necesare pentru desfășurarea traiului de zi cu zi în mediul rural, lipsirea petentului de aceste obiecte reprezentând o sarcină excesivă, disproporționată în raport de scopul urmărit prin sancționarea faptei pe care a săvârșit-o.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul I. I. și va modifica în parte procesul-verbal atacat, în sensul că se va înlătura măsura confiscării bunurilor care de care acesta s-a folosit la săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, respectiv căruța și hamul de cal, urmând a dispune restituirea acestora către petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte plângerea formulată de petentul I. I., cu domiciliul în ., jud. Bacău împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției silvice . nr._ din 25.09.2012 întocmit de intimata DIRECȚIA SILVICĂ BACĂU- OCOLUL SILVIC SASCUT.
Anulează în parte procesul-verbal atacat în ceea ce privește măsura confiscării bunurilor proprietatea petentului, respectiv o căruță și un ham pentru cal - individualizate prin procesul-verbal de confiscare și dare în custodie . nr._ întocmit de intimat și dispune restituirea acestor bunuri către petent.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P.A.M. 24.05.2013/P.L.24.05.2013- EX. 4
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 1581/2013. Judecătoria BACĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2372/2013.... → |
|---|
