Plângere contravenţională. Sentința nr. 4138/2013. Judecătoria BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4138/2013 pronunțată de Judecătoria BACĂU la data de 21-05-2013 în dosarul nr. 14405/180/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BACĂU
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentinta civila nr.4138
Ședința publică de la 21.05.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T. M.
Grefier S. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent .
și pe intimat G. F. BACAU (PROCES VERBAL . NR._/17.10.2012), având ca obiect plângere contravetionala
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța constată că este competentă material, teritorial și general să soluționeze prezenta cauză.
Instanta, decade petenta din proba cu martorul propus avand in vedere ca s-a obligat sa-l prezinte in instanta.
Instanta incuviinteaza pentru parti proba cu inscrisuri.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanta constata terminata cercetarea judecatoreasca si trece la deliberare.
I N S T A N T A
- deliberand –
Prin plângerea introdusă pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 19,10,2012 și înregistrată sub numărul_ petentul . a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 17,10,2012 .
În motivarea plângerii, petentul a arătat faptul că societatea a fost sanctionata deoarece nu a emis bon fiscal aferent unei facturi si chitante emise in data de 07,10,2012.Arata ca a dovedit cu documente fptul ca a fot in imposibilitate de a emite bon fiscal intrucat in dimineata zilei respective a constatat defectiunea casei de marcat, motiv pentru care s-a aplicat sanctiunea avertismentului si cea complementara de suspendare a activitatii pe o perioada de trei luni. Petentul invedereaza instantei ca a respectat prevederile legale aplicabile in cazul defectarii casei de marcat, in speta a emis factura pentru respectiva operatiune .De asemenea pune in vedere faptul ca suspendarea activitatii are consecinte grave asupra societatii si asupra celor cu care au incheiat contracte.
În drept, petentul a invocat OUG 28/2009,
In dovedirea cererii sale petentul a depus la dosar procesul verbal de contraventie atacat,, factura din data de 07,10,2012, copie bonuri fiscale din data de 09,10,_, factura din data de 13,10,2012 si 27,10,2012 si bonuri fiscale din data de 14,15,16,17,27, 28.10.2012, copie certificat de garantie, contracte de livrare, copie stat de plata salariati
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform dispozițiilor art. 36 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 raportat la cele ale art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
Intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care solicita respingerea plangerii si mentinerea procesului verbal.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat faptul că la data controlului la punctul de lucru restaurant Cascada s-a constatat ca in zilele de 06-07.10,2012 s-a incasat suma de 27,200lei fara a se emite bon fiscal . La data controlului s-a emis bon fiscal. Intimata arata ca operatorii economici au obligatia nu numai de a detine case de marcat dar si sa emita bonuri fiscale, neemiterea acestora fiind contraventie.Arata ca masura suspendarii activitatii este justificata motivat de gradul de pericol social al faptei, incasarile nedeclarate fiind relativ mari .
În drept, au fost invocate prevederile Cod procedură civilă, Legea 82/2001, OUG 28/1999.
În susținerea întâmpinării au fost depuse la dosarul cauzei următoarele: procesul-verbal de contraventie, procesul verbal de control, nota de constatare, copie bon fiscal din data de 17,10,2012, copie factura din data de 07,10,2012
În baza art. 167 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat si a administrat la cererea petentului proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciindu-le concludente, pertinente și utile soluționării cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 17,10,2012 de către intimat, petentul a fost sancționat cu avvertisment pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.10lit b din OUG 28/1999 si sanctionata de art.14 alin.2 din OUG 28/1999 si masura complementara a suspendarii activitatii pentru o perioada de trei luni.
S-a reținut în sarcina petentului faptul că la data de 16,10,2012, in urma controlului activitatii societatii la punctul de lucru restauratnt Cascada din data de 06,10,2012 -07,10,2012, s-a constatat ca nu a fost emis bon fiscal pentru masa servita in suma de 27,200lei .
Avand in vedere petentul a luat la cunostiinta despre intocmirea procesului verbal contestat la data savarsirii contraventiei iar plangerea a fost formulata la data de 19,10,2012, instanta constata ca plangerea a fost formulata in termen.
Fiind învestită, potrivit art. 34 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal precum si a modului de individualizare a sanctiunii aplicate instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității proceselor verbale, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța mai reține, de asemenea și împrejurarea că faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică și a fost legal individualizată asa cum reiese si din analiza facuta mai sus.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator în procesul-verbal corespunde realității, mai mult acesta si recunoaste partial fapta .
Astfel procesul-verbal are o forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. În cazul faptelor constatate în mod direct de către organul constatator, sarcina probei îi revine petentului. Simpla negare a acestuia în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atât timp cât el nu aduce probe sau nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția născută în favoarea procesului-verbal.
Cu privire la apararile petentului, instanta constata ca acestea sunt nefondate pentru considerentele urmatoare:
Asa cum reiese din probatoriul administrat in dosar, factura fiscala a fost emisa in data de 07,10,2012 . Casa de marcat chiar daca ar fi fost stricata, defectiunea a fost remediata in data de 08,10,2012 asa cum reiese din certificatul de garantie de la fila 40 dosar . Urmatoarele bonuri fiscale emise sunt din data de 09,10,2012 dar in mod surprinzator, bonul fiscal aaferent facturii din data de 07,10,2012 in suma de 27,200lei este din data de 17,10,2012 ora 9,28 adica din data efectuarii controlului de catre intimata, ceea ce confirma in mod clar sustinerile acesteia . Petentul ar fi avut la dispozitie 10 zile pentru a emite bonul fiscal aferent facturii mentionate, adica un timp mai mult decat suficient pentru a intra in legalitate .
In consecinta, petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal contestat,asa cum rezulta din probatoriul administrat in dosar, motiv pentru care acesta se bucură în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v.Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28; cauza Västberga taxi Aktebolag și Vulic v.Suedia, paragraf 113, iulie 2002).
Forța probantă a proceselor verbale și a rapoartelor este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotărârea din data de 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG 28/1999 au drept scop prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, lucru esential pentru asigurarea continuitatii si a bunei functionari unui stat de drept.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs.România, hotărârea CEDO din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța concluzioneaza că cele retinute in procesul-verbal de contravenție contestat corespund realitatii, petentul nefacand dovada unei alte situatii de fapt in contextul in care a beneficiat de un proces echitabil in care a fost respectat pricipiul proportionalitatii.
Cu privire la individualizarea sanctiunii aplicate instanta retine ca in raport de dispozitiile art.34 din OG2/2001, ca are posibilitatea sa aprecieze inclusiv asupra naturii și cuantumului sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Potrivit art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, instanța reține că dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 impun ca sancțiunea stabilită să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În speță, instanța reține că petentului i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului si a masurii complementare de suspendare a activitatii în cuantumul legal prevazut de OUG 28/1999.Având în vedere criteriile enunțate de art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, precum și de contextul în care fapta a fost săvârșită, instanța apreciază că sancțiunea aplicata este corect individualizata, acesta putând fi considerata chiar minima prin raportare la pericolul social concret al faptei contravenientului care este foarte mare.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, reținând că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională nu a fost răsturnată și având în vedere și faptul că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată și este proporțională în raport de pericolul social concret al faptei, în baza art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul ..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plangerea contraventionala formulata de petenta . cu sediul în Bacău, ., ., jud.Bacău prin administrator Z. G. M., în contradictoriu cu G. Financiară -Comisariatul General – Secția Bacău.
Menține procesul verbal de contravenție ., nr._/17.10.2012 încheiat de intimată ca legal și temeinic.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2013.
Președinte
C. T. M.
Grefier
M. S.
Red./Tehn.C.T.M.
30,05,2013
..05.2013
Ex.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2157/2013.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 5019/2013. Judecătoria BACĂU → |
|---|
