Obligaţie de a face. Sentința nr. 146/2015. Judecătoria BAIA DE ARAMĂ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 146/2015 pronunțată de Judecătoria BAIA DE ARAMĂ la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 146/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BAIA DE A.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 146/2015
Ședința publică de la 19 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. B.
Grefier O. C.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamant M. N. I. și pe pârât S.C. L. I. SRL reprezentată de S. N. E., având ca obiect obligație de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul și avocat T. F. pentru pârâtă, lipsă pârâta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează despre lipsa pârâtei.
Reclamantul a precizat că nu are obiecțiuni la raportul de expertiză.
Avocat T. F. are obiecțiuni la raportul de expertiză, în sensul că, expertul nu a răspuns la punctul 1, punctul 2 și la punctul 6 și nu a transpus pe schiță terenul din cererea de chemare în judecată și nu a transpus pe schița anexă și nu a aplicat actele de proprietate ale părților, obiecțiuni pe care le depune în scris la dosar.
Reclamantul a menționat că nu este de acord cu obiecțiunile pentru că pârâta a prezentat al doilea cadastru, apreciind că acesta este fals.
Având în vedere mențiunile din raportul de expertiză și concluziile expertului, instanța apreciază că obiecțiunile formulate de apărătorul pârâtei sunt neîntemeiate, motiv pentru care le respinge.
Reclamantul M. I. și avocat T. F. au menționat că nu mai au alte cereri de formulat.
Instanța potrivit disp. art. 244 alin.1 c.pr.civ., declară cercetarea procesului încheiată și în baza art.392 c.pr.civ., deschide dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul solicită demolarea clădirii de pe terenul său sau să îl demoleze reclamantul pe cheltuiala pârâtei și să îi lase suprafața de teren, cu cheltuieli de judecată.
Avocat T. F. solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, reclamantul nu face dovada proprietății terenului revendicat, acesta având un plus de 306 mp, pârâta neocupând din terenul reclamantului.
A arătat apărătorul pârâtei că din înscrisurile depuse rezultă că pârâta este proprietara terenului, fiind efectuat și cadastru, fiind vorba de compararea titlului, cu cheltuieli de judecată.
În replică, reclamantul precizează că suprafața de teren a rezultat prin construcția unui dig de apă.
Potrivit disp. art. 394 c.pr.civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
După rămânerea în pronunțare, apărătorul pârâtei depune la dosar chitanță reprezentând onorariu avocat.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față;
Prin acțiunea civilă înregistrat pe rolul Judecătoriei Baia de A. la data de 15.09.2014, sub nr._, reclamantul M. I. I., în contradictoriu cu pârât S.C. L. I. SRL, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate că în mod valabil, în anul 2012, între reclamant și pârâtă a intervenit litigiul prin ocuparea abuzivă de pârâtă a unei suprafețe de 23 mp din terenul reclamantului, pe care a construit o stație de îmbuteliere apă, care vine de la peștera Isverna, să se constate că din anul 2012 și până în prezent, pârâta S.C. L. I. SRL și-a croit abuziv drum pentru utilaje grele pe terenul reclamatului, la partea de vest, drum ce îl folosește în permanență, lung de 20 m și lat de 9 m, să se constate că pârâta S.C. L. I. SRL a construit abuziv un puț pentru apa folosită la îmbuteliere tot pe terenul reclamantului, în partea de vest a terenului pârâtei în zona unde se limitează terenul pârâtei în terenul său, să se constate că pârâta S.C. L. I. SRL a construit abuziv un gard despărțitor între cele două proprietăți, gard ce nu respectă vechiul amplasament, acest gard fiind amplasat abuziv în interiorul proprietății reclamantului, mărindu-și astfel proprietatea cumpărată și a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, a arătat că, în fapt, în anul 2011, pârâta S.C. L. I. SRL a cumpărat un teren de la numitul Seran N., teren ce se învecinează cu terenul său, în ., în pct. numit ,, Moara lui H.”, cu delimitarea clară a celor două terenuri printr-un slog, reprezentat printr-o ridicătură de teren de circa 40 cm iar pe toată lungimea acestui slog au crescut sălcii, cu diametrul de 30-60 cm.
A precizat reclamantul că, pârâta a distrus slogul dintre cele două terenuri pe toată lungimea acestuia, astfel, unind terenul reclamantului cu cel al pârâtei și a turnat fundație afectându-i terenul cu materiale de construcții și cu utilaje iar la partea de vest a terenului pârâtei fiind numai 9 m lățime și care este limitat în terenul său, a intrat pe lățime 23 mp, spre interiorul terenului său, cu construcția stației de îmbuteliere apă, conform expertizei tehnice.
Față de cele arătate, precizează reclamantul că solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie demolată construcția stație de îmbuteliere apă de pe terenul ocupat abuziv, puțul de apă construit-o abuziv pe terenul reclamantului, construcție gard construit abuziv pe terenul reclamantului și interzicerea de a mai trece pe terenul reclamantului, pe cheltuiala pârâtei.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.111 Cod procedură civilă.
În dovedire a depus la dosar copii după sentința civilă nr.503/03.10.2006, raport de expertiză judiciară în dosarul 618/P/2013, plan de încadrare în zonă, act de donație, schiță și adresa nr.2731/10.12.2013 emisă de Primăria Isverna, Hotărâre privind atestarea domeniului public al județului M., M.O. nr.678 bis din 12.09.2002, schița bunului mobil .
La data de 30.09.2014, reclamantul a formulat cerere adițională prin care a solicitat ca pârâta să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul ocupat abuziv.
În procedura prealabilă, instanța prin rezoluția din data de 02.10.2014, a dispus comunicarea către pârâtă a unui exemplar al cererii de chemare în judecată și a actelor atașate acesteia, pentru ca aceasta să depună întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii, sub sancțiunea decăderii, astfel cum se prevede în cuprinsul art. 201, alin. l C.pr.cicv.
Pârâta S.C. L. I. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată susținând că a cumpărat teren de la numitul S. N., situat în intravilanul satului Isverna, . „ Moara lui H.” cu nr. cadastral_, în suprafață de 544mp., teren ce a fost dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3612/04.12.2009. A mai Precizat pârâta că tot prin contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3610/04.12.2009, a cumpărat de la S. I. N. și suprafața de 2.826 mp. teren intravilan situat în satul Isverna, .> Prin rezoluția din data de 10.11.2014, s-a dispus comunicarea întâmpinării reclamantului căruia i s-a pus în vedere să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicarea întâmpinării.
La data de 19.11.2014, reclamatul a depus răspuns la întâmpinare.
De asemenea prin concluziile depuse la fata de 19.01.2015, reclamantul a precizat că solicită demolarea de pe terenul său a construcției și refacerea liniei de demarcație dintre cele două proprietăți.
Instanța a desemnat expert în cauză pe I. C. M. urmând ca acesta să estimeze durata și costul lucrării ; să identifice prin punct, suprafață și învecinări terenul precizat prin cererea de chemare în judecată; să precizeze dacă terenul revendicat și identificat se regăsește în vreun act de la dosar și invocat de reclamant, în caz afirmativ, în ce act și ce suprafață; să precizeze în posesia cui se află terenul revendicat de reclamant ; să precizeze dacă pârâta ocupă vreo suprafață din terenul revendicat și identificat, în caz afirmativ, să se precizeze ce suprafață ocupă și în ce constată faptul ocupării, în cazul în care se ocupă vreo suprafață din terenul revendicat; să precizeze dacă terenul aflat în posesia pârâtei se regăsește în vreun act de la dosar și invocat de pârâtă, în caz afirmativ, în ce act și ce suprafață; să precizeze dacă la momentul efectuării expertizei, la fața locului, se observă semne de hotar între proprietăți, în caz afirmativ, ce fel de semne; să precizeze ca în urma aplicării pe teren a actelor de proprietate invocate de ambele părți, linia de hotar, iar în cazul în care se constată diferențe, în raport de actele invocate de părți, să se precizeze fiecare linie de hotar care rezultă din fiecare act; să indice pe schița anexă toate aspectele și să se anexeze dovezile de comunicare ale părților și să se depună expertiza în exemplare suficiente pentru comunicare.
La data de 21.04.2015, s-a depus la dosarul cauze raportul de expertiză.
Analizând înscrisurile aflate la dosar instanța reține următoarele:
Reclamantul M. I. I., prin cererea de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârât S.C. L. I. SRL, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate că pârâtă a ocuparea abuzivă suprafața de 23 mp din terenul reclamantului, să se constate că pârâta S.C. L. I. SRL a edificat drum pentru utilaje grele pe terenul reclamatului, să se constate că pârâta S.C. L. I. SRL a construit abuziv un puț pentru apa folosită la îmbuteliere tot pe terenul reclamantului și să se constate că pârâta S.C. L. I. SRL a construit un gard despărțitor între cele două proprietăți.
De asemenea a mai solicitat reclamantul ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie demolată construcția stație de îmbuteliere apă de pe terenul ocupat abuziv, puțul de apă construit-o abuziv pe terenul reclamantului, construcție gard construit abuziv pe terenul reclamantului și interzicerea de a mai trece pe terenul reclamantului, pe cheltuiala pârâtei iar prin cererea de la fila 18 a mai solicitat ca pârâta să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul ocupat abuziv.
Instanța constată temeinica parțială a pretențiilor invocate, motiv pentru care va admite în parte acțiunea.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect revendicare instanța constată că potrivit art. 563 C.civ. „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel. Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut. Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă”.
Astfel, acțiunea în revendicare este o acțiune reală, petitorie, prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere recunoașterea dreptului de proprietate asupra lucrului și restituirea acestuia de la acela la care se găsește, fiind astfel, acțiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Așadar, potrivit regulii „actori incubit probatio” care rezultă din dispozițiile art. 249 C.proc.civ. pentru ca acțiunea în revendicare să fie admisibilă, reclamantul trebuie să facă dovada că este proprietarul bunului revendicat, iar pârâtul îi nesocotește dreptul, prin exercitarea asupra acestuia a unei posesii nelegitime.
În speță, se constată că, atât reclamantul cât și pârâta înțeleg să-și dovedească dreptul de proprietate cu înscrisuri.
Reclamantul invocă în dovedirea dreptului de proprietate sentința civilă nr. 503/03.10.2006 pronunțată de Judecătoria Baia de A. prin care a fost validată convenția de vânzare - cumpărare intervenită între pârâta V. T. în calitate de pârâtă și reclamantul M. I. în calitate de cumpărător sub forma înscrisului sub semnătură privată de numit ,, Act de vânzare – cumpărare” privind terenul în suprafață de 1487 mp., situată în extravilanul comunei Isverna, pct. ,, L. satului” zis și ,, Moara lui H.”, cu vecinii: N- Seran N., V-drum, S- D. I. și Isverceanu G., E- M. I..
În apărare, pârâta invocă contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.3610/04.12.2009.
Procedând la compararea titlurilor de proprietate instanța reține că dreptului de proprietate invocat de reclamant este mai bine caracterizat, datorită faptului că actul invocat este o hotărâre judecătorească având dată mai veche, iar actul invocat de pârâtă este un contract având dată ulterioară.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză terenul solicitat de către reclamant, a fost identificat în intravilanul localității Isverna, județul M., punctul numit „Moara lui H.” sau ,,L. satului”, cu suprafața de 1893 mp, cu vecinii: N-., pârâtul Peșterii, S- Isverceanu Ghoerghe, D. V., E-drum sătesc, V-drum public.
În ceea ce privește faptul ocupării instanța reține că în concluziile raportului de expertiză, expertul concluzionează că, pârâta ocupă de la reclamant suprafața de teren de 142 mp., identificat în schița anexa a raportului de expertiză de la fila 108, pe conturul 69-70-71-69.
Instanța reține că reclamantul, menționează în cererea de la fila 18, că solicită ca pârâta să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință, teren ocupat abuziv compusă din 23 mp. ocupat abuziv și construind pe el și 180 mp. ocupat de drum.
De aceea, față de cele arătate, de terenul prevăzut expres în cererea de la fila 18 ca fiind revendicat și de concluziile raportului de expertiză instanța apreciază că reclamantul M. I. este proprietarul terenului în suprafață de 142 mp. în .." L. satului zis M. lui H." identificat în schița anexa a raportului de expertiză de la fila 108, pe conturul 69-70-71-69, pârâta nesocotind dreptul de proprietate al acestuia prin exercitarea actelor de folosință asupra terenului, imposibilitatea reclamantului de a-și exercita prerogativele asupra terenului revendicat fiind de natură a conduce la încălcarea disp. art.1 din primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Față de considerentele arătate mai sus, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul M. I. I., în contradictoriu cu pârâta S.C. L. I. SRL, urmând să oblige pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și folosință suprafața de 142 mp. teren situat în .." L. satului zis M. lui H." identificat în schița anexa a raportului de expertiză de la fila 108, pe conturul 69-70-71-69.
În ceea ce privește cererea de refacerea liniei de demarcație dintre cele două proprietăți instanța reține că dispozițiile art. 561 cod civil statuează că „orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate.”, iar disp. art. 560 Cod civil statuând că „ Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”.
Instanța reține incidența dispozițiilor legale invocate, și în raport de concluziile expertului I. M., va stabili linia de hotar între proprietatea reclamantului și cea a pârâtei pe aliniamentul liniei între punctele 13-14-15-16-1, individualizat pe schița anexă a raportului de expertiză de la fila 108 dosar.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect demolarea instanța reține că potrivit art. 6 alin. 1 din Noul Cod civil „ Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă.” iar potrivit art. 6 alin. 6 din Noul Cod civil „ Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.”
De asemenea instanța reține că potrivit art. 586 din Noul Cod civil:
„ (1) În cazul în care autorul lucrării utile este de bună-credință, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul efectuării acesteia, cu plata, la alegerea sa:
a) a valorii materialelor și a manoperei; sau
b) a sporului de valoare adus imobilului.
(2) În cazul în care autorul lucrării utile este de rea-credință, proprietarul imobilului are dreptul:
a) să devină proprietarul lucrării, în funcție de regimul acesteia, cu sau fără înscriere în cartea funciară, după caz, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării fie jumătate din valoarea materialelor și a manoperei, fie jumătate din sporul de valoare adus imobilului; sau
b) să ceară obligarea autorului lucrării la desființarea acesteia, cu repunerea imobilului în situația anterioară și plata de daune-interese.
(3) În ambele cazuri, când valoarea lucrării este considerabilă, proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului să îl cumpere la valoarea de circulație pe care imobilul ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.”
Din dispozițiile menționate rezultă că proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului lucrărilor la desființarea acestora dar în cazul în care autorul lucrărilor este de rea-credință.
Ori în cauza de față, instanța apreciază că din probele administrate nu rezultă că pârâta la data realizării lucrărilor a căror desființare se solicită a fost de rea-credință astfel că instanța urmează să respingă cererea de demolare ca nefondată.
În ceea ce privește capete de cerere ale acțiunii formulate de reclamant, prin care a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate că în mod valabil, în anul 2012, între reclamant și pârâtă a intervenit litigiul prin ocuparea abuzivă de pârâtă a unei suprafețe de 23 mp din terenul reclamantului, pe care a construit o stație de îmbuteliere apă, care vine de la peștera Isverna, să se constate că din anul 2012 și până în prezent, pârâta S.C. L. I. SRL și-a croit abuziv drum pentru utilaje grele pe terenul reclamatului, la partea de vest, drum ce îl folosește în permanență, lung de 20 m și lat de 9 m, să se constate că pârâta S.C. L. I. SRL a construit abuziv un puț pentru apa folosită la îmbuteliere tot pe terenul reclamantului, în partea de vest a terenului pârâtei în zona unde se limitează terenul pârâtei în terenul său, să se constate că pârâta S.C. L. I. SRL a construit abuziv un gard despărțitor între cele două proprietăți, gard ce nu respectă vechiul amplasament, acest gard fiind amplasat abuziv în interiorul proprietății reclamantului, mărindu-și astfel proprietatea cumpărată.
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 35 Cod procedură civilă „ Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.
Din prevederile art.35 C. proc. civ. rezultă că, pentru exercitarea acțiunii în constatare, este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să fie justificat un interes și prin acțiune să nu se urmărească constatarea existentei sau inexistentei unei stări de fapt.
Având în vedere că reclamantul are la îndemână o acțiune în realizare în cazul în care apreciază că i se aduce atingere vreunui drept real, instanța urmează, în raport de dispozițiile art. 35 din C.proc.civ., să respingă cerere privind constatarea, ca nefondate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța reține că art. 453 din codul de procedură civilă prevede că „ (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecat” iar art. 452 din Codul de procedură civilă prevede că „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.”
Reclamantul M. I. a solicitat cheltuieli de judecată.
Având în vedere că acțiunea urmează să fie admisă în parte, urmează să acorde în pare cheltuielile de judecată respectiv să acorde cheltuielile constând în onorariu expert în cuantum de 802 lei și cheltuielile privind taxa judiciară de timbru pentru capetele de cerere pentru care urmează a fi admisă acțiunea respectiv suma de 203 lei astfel că instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 1005 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul M. I. I., domiciliat în Drobeta T. S., ., județul M., în contradictoriu cu pârâta S.C. L. I. SRL, cu sediul ales în Drobeta T. S., ., reprezentată de S. N. E., domiciliată în Tg. J., ., ..
Obligă pârâta să lase reclamantului în deplină proprietate și folosință suprafața de 142 mp. teren situat în .." L. satului zis M. lui H." identificat în schița anexa a raportului de expertiză de la fila 108, pe conturul 69-70-71-69.
Stabilește linia de hotar între proprietatea reclamantului și cea a pârâtei pe aliniamentul liniei între punctele 13-14-15-16-1, individualizat pe schița anexă a raportului de expertiză de la fila 108 dosar.
Respinge celelalte capete de cerere ale acțiunii formulate de reclamant.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1005 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la Judecătoria Baia de A..
Pronunțată în ședința publică de la 19.05.2015, la sediul Judecătoriei Baia de A., județul M..
Președinte, Grefier,
C. I. B. O. C.
Red. C.I. B.
Teh. O.C.
Ex. 4/pag.6/17.06.2015
O.P.2633 confidențial
| ← Rezoluţiune contract. Sentința nr. 129/2015. Judecătoria BAIA... | Partaj judiciar. Sentința nr. 226/2015. Judecătoria BAIA DE ARAMĂ → |
|---|
