Plângere contravenţională. Sentința nr. 3332/2013. Judecătoria BAIA MARE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3332/2013 pronunțată de Judecătoria BAIA MARE la data de 26-03-2013 în dosarul nr. 14321/182/2012
cod operator 4193
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA BAIA M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3332/2013
Ședința publică din 26 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. I. R.
Grefier A. P.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind pe petentul M. G. și pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, având ca obiect plângere contraventională .
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 19 martie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26 martie 2013.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia M., la data de 23.11.2012, sub numărul_, petentul M. G. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/20.11.2012, încheiat de agenți constatatori din cadrul intimatului.
Plângerea nu a fost motivată în fapt, iar în drept, a fost întemeiată pe dispozițiile art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002.
A fost anexată plângerii, copia procesului verbal contestat (f.4).
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997.
La data de 05.02.2013, prin serviciul registratură al instanței, petentul a depus la dosar, precizarea plângerii contravenționale.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru că în data de 20.11.2012, în localitatea Șomcuta M., ar fi condus autoturismul înmatriculat cu numărul_, cu o viteză de 103 km/h.
Petentul a invocat nulitatea absolută a actului de constatare, datorită faptului că acesta este ilizibil, nereieșind din cuprinsul acestuia numele și prenumele agentului constatator, oragnul din care face parte, datele de identificare ale petentului.
A arătat că nu a fost menționat în mod corect nici locul săvârșirii contravenției, mențiunea corectă ar fi fost .> S-a învederat instanței că la art. 3.1.1. din Ordinul 301/2005 se prevede că pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă este de ± 3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h, iar pentru cinemometrele care funcționează în regim de deplasare, eroarea maximă este de ± 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.
Având în vedere aceste dispoziții, petentul a considerat că în speță este aplicabil principiul in dubio pro reo.
În probațiune, a fost depusă harta localității Șomcuta M. (f.15) și s-a cerut audierea în calitate de martori a numiților P. A. și P. D..
La data de 01.03.2013, prin registratura instanței, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună respingerea plângerii formulate ca nefondată.
În apărarea sa, intimatul arată că petentul a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002, pentru aceea că la data de 20.11.2012, în calitate de conducător auto a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe . Șomcuta M., cu viteza de 103 km/h, fiind înregistrat de aparatul video radar verificat și omologat metrologic, montat pe autovehiculul aparținând Poliției Române, cu număr de înmatriculare MAI_, care până la data de 26.09.2012 a avut număr de înmatriculare_, pe hard disk XMY 1.
Fapta petentului a fost încadrată juridic în mod corect, iar sancțiunea amenzii în cuantum de 630 lei a fost în mod corect individualizată. Menținerea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce este justificată de evoluția negativă a dinamicii accidentelor rutiere din ultima perioadă din județul Maramureș, cu creșteri alarmante a numărului de accidente cu victime, urmare a nerespectării limitelor de viteze.
Cu privire la susținerile petentului referitoare la toleranța aparatului video radar, acestea sunt nefondate raportat la răspunsul biroului de metrologie anexat întâmpinării.
Se arată că procesul verbal contestat este legal și temeinic, fiind întocmit cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul prezumției de nevinovăție, intimatul arată că aceasta ar fi încălcată numai dacă judecătorul învestit cu soluționarea plângerii formulate împotriva procesului verbal ar fi privat de o veritabilă putere de apreciere asupra fondului, prin instituirea unei prezumții de legalitate absolută a actului administrativ (hot. CEDO, Salabiaku c. Franței). Procesul verbal de contravenție se bucură, însă, de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate în ceea ce privește situația de fapt și de drept reținută în cuprinsul său, care poate fi combătută de către petent prin administrarea probei contrare, în condițiile art. 1169-1170 C.civ., contravenția fiind constatată în mod direct de agentul constatator.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C.proc.civ.
În probațiune, au fost anexate întâmpinării exemplarul nr. 1 al procesului verbal contestat, CD-ul cuprinzând înregistrarea contravenției reținute în sarcina petentului (f.19), omologarea și verificarea metrologică a aparatului radar cu care a fost constatată contravenția (f.20, 22-25) și atestatul de operator radar al agentului constatator (f.21).
La termenul din data de 19.03.2012, instanța a respins cererea privind proba testimonială solicitată de petent și, în temeiul art. 167 C.proc.civ., a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile și cu înregistrarea video aflate la dosar, apreciindu-le legale, verosimile, pertinente și concludente în soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/20.11.2012 încheiat de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, petentului M. G. i-au fost aplicate sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 630 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002.
În cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a reținut faptul că în data de 20.11.2012, în calitate de conducător auto, petentul a condus autoturismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare_, pe . de 103 km/h, fiind înregistrat de aparatul video radar verificat și omologat metrologic, montat pe autovehiculul aparținând Poliției Române, cu număr de înmatriculare MAI_, pe hard disk XMY 1.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând modul de întocmire a procesului-verbal din perspectiva legalității, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. S-a observat că acesta este lizibil, contrar susținerilor petentului.
În ceea ce privește menționarea locului săvârșirii contravenției, se constată că acesta a fost indicat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși a fost încheiat de un agent al forței publice, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nu se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și legalitate în privința vitezei cu care a circulat mașina condusă de petent la momentul constatării săvârșirii faptei, întrucât aceasta nu poate fi percepută în mod direct de către agent. Din acest punct de vedere, incumbă intimatului sarcina de a face dovada, prin probe neîndoielnice, că cele consemnate corespund realității.
În scopul dovedirii stării de fapt reținute în cuprinsul procesului verbal contestat, intimatul a depus la dosar înregistrarea video a contravenției reținute în sarcina petentului (f.19).
În urma vizionării înregistrării video depuse la dosar, instanța constată că în data de 20.11.2012, la ora 10.09, autoturismul marca Audi, cu număr de înmatriculare_, a circulat cu viteza de 103 km/h, surprinsă astfel la momentul 10.09.23 din înregistrare.
Asupra locului unde a fost surprinsă fapta, instanța reține că acesta poate fi constatat în mod direct de către agentul constatator, deci realitatea acestui aspect se prezumă în mod relativ, sarcina probei contrare aparținând petentului. Întrucât petentul nu contestă că fapta reținută în sarcina sa s-a petrecut pe raza localității Șomcuta M., instanța constată că la momentul înregistrării cu aparatul radar, petentul circula în localitate, unde limita vitezei legale este de 50 km/h. Referitor la susținerile petentului, în sensul că locul săvârșirii contravenției este . . că acest aspect nu are relevanță în cauză, atâta timp cât este vorba despre aceeași localitate și aceeași limită de viteză.
Petentul a învederat instanței că potrivit Normei de Metrologie Legală nr. 021-05/2005, pct. 3.1.1. lit. b, pentru măsurarea vitezei, în condiții normale de trafic, pentru cinemometrele care funcționează numai în regim staționar, eroarea maximă este de ± 3% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h, iar pentru cinemometrele care funcționează în regim de deplasare, eroarea maximă este de ± 4% din valoarea măsurată pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h.
Având în vedere că a fost surprins de aparatul radar cu o viteză de 103 km/h, care intră în gradul de toleranță prevăzut în dispozițiile invocate, petentul a susținut că fapta nu a fost corect încadrată juridic.
Din actele depuse la dosarul cauzei de către intimat, reiese că cinemometrul din cauză, care este un model aprobat de Biroul Român de Metrologie Legală (f.23), a fost verificat metrologic potrivit Buletinului de verificare metrologică regăsit la fila 20 din dosar, iar agentul constatator care a întocmit procesul verbal contestat are atestat de operare a cinemometrului prin care a fost înregistrată viteza (f.21). Instanța constată că potrivit Biroului Român de Metrologie Legală (f.25), măsurările efectuate cu cinemometrul, după verificarea metrologică a acestuia, sunt legale și asupra lor nu se poate interveni, nu se adaugă și nu se scade nicio eroare. Operatorul cinemometrului nu face decât să constate valoarea măsurată de cinemometru.
Pentru acestea, instanța reține că nu se poate interveni asupra valorii vitezei măsurate de cinemometru și va reține că petentul a condus autoturismul cu o viteză de 103 km/h. Prin urmare, procesul verbal este temeinic, starea de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal fiind conformă cu realitatea.
Sub aspectul individualizării sancțiunilor aplicate, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 și raportat la gradul de pericol social al faptei, instanța apreciază că nu se impune reindividualizarea acestora, drept pentru care le va menține.
Prin urmare, instanța va respinge plângerea formulată ca nefondată și va menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/20.11.2012, încheiat de intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de către petentul M. G., domiciliat în Baia M., .. 6B/64, jud. Maramureș, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M., .. 37, jud. Maramureș, ca nefondată.
Menține dispozițiile procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/20.11.2012, încheiat de intimat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
D. I. RUSUADRIANA P.
Red. D.I.R./ dact. A.P./ 4 ex./ 27 mai 2013
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Încheierea nr.... | Anulare act. Sentința nr. 18/2013. Judecătoria BAIA MARE → |
|---|
