Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 194/2013. Judecătoria BĂLCEŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 194/2013 pronunțată de Judecătoria BĂLCEŞTI la data de 20-03-2013 în dosarul nr. 224/185/2012
Dosar nr._ constatare nulitate act Operator de date cu caracter personal nr.5989
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BĂLCEȘTI, JUDEȚUL V.
Sentința civilă nr.194
Ședința publică din 20 martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte - A. D., judecător
Grefier - I. A.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii având ca obiect constatare nulitate act juridic, formulată de reclamantul B. I., din ., județul V., în contradictoriu cu pârâții C. P. și C. M., din orașul Berbești, satul Dealul Aluniș, județul V., P. S. M., din ., județul V., C. C. I., din municipiul Râmnicu V., ., ., ., astfel cum a fost ulterior precizată, respectiv a cererii de intervenție de la fila 58 dosar, formulată de intervenienții B. C., din orașul Berbești, ., ., județul V. și I. Nicolița, din municipiul Râmnicu V., ..32, ., ..
Prezența părților și dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 13 martie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, în temeiul prevederilor art.260 și 146 C.proc.civ., a amânat pronunțarea la 20 martie 2012, ora 1500, pentru ca reclamantul, prin apărător ales, să depună și concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 14.03.2012, reclamantul B. I., din ., județul V., a chemat în judecată pe pârâții B. C., din orașul Berbești, ., ., I. Nicolița, din municipiul Râmnicu V., ..32, ., ap.9, ., C. P. și C. M., din orașul Berbești, satul Dealul Aluniș, nr.52, județul V., P. S. M., din ., județul V. și C. C. I., din municipiul Râmnicu V., ., ., ., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea autorilor B. N. și B. A., să se stabilească calitatea lor de moștenitori legali și bunurile ce alcătuiesc masa partajabilă, precum și să se dispună ieșirea din starea de indiviziune prin individualizarea și atribuirea, predarea efectivă a acestor bunuri.
De asemenea, a mai solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat la data de 02.02.2006, la Biroul Notarului Public S. V. din orașul Horezu.
În motivare s-a învederat că în urma decesului autorilor sus numiți au rămas ca moștenitori legali, având vocație succesorală concretă, cei patru copii ai lor, și anume reclamantul și pârâții B. C., I. Nicolița și C. P., masa bunurilor supuse partajării, compunându-se dintr-o casă de locuit cu șapte camere și două săli, construită din cărămidă și lemn, acoperită cu țiglă, un grajd cu fânar, un pătul și două cotețe din lemn, acoperite cu țiglă ori plăci de azbociment, o fântână, un gard din ulucă și plasă de sârmă, întins pe stâlpi de beton, cu o lungime totală de 100 ml, situate pe raza comunei Grădiștea, unde s-a produs decesul acestora, dar și restul terenurilor agricole și forestiere retrocedate în cadrul procedurii de aplicare a legilor fondului funciar, atât în această zonă, cât și pe teritoriul localităților Roșiile și Sinești.
S-a mai susținut că, la momentul încheierii contractului de întreținere, autorii erau bătrâni și bolnavi, netransportabili, iar voința acestora nu a fost niciodată de a-și înstrăina bunurile sau de a cere sprijin cuiva pentru asigurarea celor necesare traiului deoarece primeau în permanență ajutor de la copiii lor și beneficiau chiar de asistență personală.
Mai mult, profitând de problemele grave de sănătate cu care se confruntau, unii dintre ei nemaiputând vorbi sau recunoaște persoanele din cauza lipsei de luciditate și a paraliziei, pârâta C. P. și soțul C. I., stins din viață și succedat în drepturi de ceilalți pârâți, i-au luat împotriva propriei voințe și dus în orașul Berbești pentru a semna acest act.
Cererea s-a fundamentat juridic pe prevederile art.728, 1.645 C.civ. și art.673 C.proc.civ., timbrându-se corespunzător reglementărilor normative în vigoare (fila 15 dosar).
La termenul de judecată din 14.03.2012, determinat de procedura distinctă de soluționare și probele de administrat, instanța a dispus disjungerea cererii accesorii de constatare a nulității absolute a contractului de întreținere, sens în care s-a constituit dosarul nr._, și suspendarea cererii de partaj succesoral prim formulate până la finalizarea acestuia prin hotărâre definitivă și irevocabilă, în concordanță cu art.244 alin.1 pct.1 C.proc.civ.
Pe parcursul derulării procesului, mai precis în ședința publică din 02.05.2012, invitat să evoce cu claritate cauzele de nulitate absolută atribuite actului juridic atacat, reclamantul, prin apărător ales, a afirmat că acestea vizează viciul de consimțământ în cazul autorului B. N. și lipsa discernământului pentru autoarea B. A., la care a adăugat și neregularități legate de obiect, prin înstrăinarea unor bunuri ce nu le aparțineau, precum grajdul cu fânar și pătulul din lemn.
În aceeași notă, prin înscrisul de la fila 57 dosar, reclamantul și-a rectificat din nou motivele de nulitate, pe care le-a limitat la lipsa consimțământului și a obiectului, cu justificarea că autorii au avut discernământul abolit la data întocmirii contractului, ceea ce ar echivala cu inexistența puterii de conștientizare a efectelor manifestării lor de voință, deci a capacității psihice de execuție, ambii fiind induși în eroare cu privire la conținutului actului juridic, aceștia neacceptând vreodată să treacă bunurile asupra altor persoane. Pe de altă parte, grajdul cu fânar și pătul din lemn nu se includeau în patrimoniul autorilor și, deci, nu puteau forma obiectul contractului.
În dovedire s-au depus, în copie, înscrisul constatator al contractului, planuri de amplasament și delimitare ale corpului de proprietate înstrăinat, adeverință de registru agricol, adeverințe medicale, certificate de stare civilă, titlu de proprietate și s-a uzat de proba testimonială, prin ascultarea unui martor, cu sublinierea că cel de-al doilea martor propus și încuviințat s-a înlăturat pe motiv de rudenie apropiate, iar înlocuirea acestuia s-a omis a se solicita în termen, proba mărturisirii judiciare, parțial produs față de absența nejustificată a unora dintre pârâți sau neînfățișarea chestionarului cu întrebările de adresat (filele 7-14, 61, 62, 98-100 dosar).
În apărare, relativ la pretențiile ultim formulate, pârâții au răspuns pentru prima zi de înfățișare cu întâmpinările de la filele 16-18 dosar, conformându-se prevederilor art.1141 alin.3 și 115 C.proc.civ., acte de procedură în cuprinsul cărora le-au calificat, în principal, ca netemeinice și nelegale, cu explicația de circumstanță a neîndeplinirii în cauză a condițiile legale impuse pentru intervenirea sancțiunii nulității absolute, ori, dimpotrivă, prescrise extinctiv, prin trimitere la termenul general de 3 ani în care trebuia exercitat dreptul la acțiune.
În sprijinul poziției lor procesuale s-au prevalat, în mod similar, de depozițiile a doi martori și de răspunsurile date la interogatoriu de reclamant, care nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecată fixate, inclusiv de ceilalți participanți interveniți pe parcurs (filele 63, 64, 86-89 dosar).
Totodată, pârâtul C. C. I. a remis, în copie, o declarație autentică de renunțare la succesiunea tatălui său C. I., decedat la 23.01.2011, document pe care s-a sprijinit în invocarea, în ședința publică din 25.01.2012, a excepției lipsei calității procesuale pasive.
De asemenea, la 17.10.2012, raportat la rectificările aduse pe aspectul cauzelor de nulitate, pârâții și-au reconsiderat opinia referitoare la prescripție, desistându-se de aceasta.
Privitor la incidentul procesual semnalat, cu prilejul dezbaterilor organizate la 02.05.2012, luând în seamă înscrisul notarial evocat, care atesta pierderea calității de moștenitor prin neefectuarea vreunui act de acceptare a succesiunii tatălui, coparte în contractul de întreținere, instanța a admis excepția de fond, peremptorie și absolută ridicată de acest pârât.
În sfârșit, prin cererea de la fila 58 dosar, avansând aceleași argumente, numiții B. C., din orașul Berbești, ., ., județul V. și I. Nicolița, din municipiul Râmnicu V., ..32, ., ., restul colateralilor privilegiați, și-au exprimat voința de a interveni în proces, în interesul reclamantului, fapt ce a condus la extinderea cadrului judecății la termenul din 05.12.2012, după admiterea în principiu a unui atare demers judiciar.
Cererea s-a timbrat regulamentar (filele 84, 85 dosar).
În probațiune s-au depus, în copie, planșe fotografice, și s-a ascultat un martor (filele 71-73, 101 dosar).
Din examinarea corelată a probelor produse în cauză, instanța reține în fapt că prin contractul încheiat în formă autentică, la 02.02.2006, numiții B. N. și B. A. s-au obligat să transmită în proprietate pârâtei C. P., fiică, dar și soțului acesteia C. I., gospodăria comună situată pe raza localității Grădiștea, formată dintr-un teren în suprafață maximă de 1.568,57 mp și construcțiile aferente, reprezentate de o casă destinată locuirii, cu trei camere și sală, construită din cărămidă și lemn, acoperită cu țiglă, plus bunurile mobile ce se găseau în interior, un grajd cu fânar și un pătul din lemn, cu acoperișul din plăci de azbociment ori țiglă, plus un teren arabil în suprafață de 15.621,97 mp, poziționat în extravilan, în imediata vecinătate.
Corelativ, dobânditorii bunurilor s-au obligat să asigure acestora cele necesare unui trai normal, prin încălzirea locuinței, procurarea alimentelor, îmbrăcămintei și a medicamentelor, și să suporte cheltuielile prilejuite de decesul lor și de îndeplinire a datinilor și celorlalte ritualuri creștinești posterior organizate.
Subsecvent s-a stipulat că întreținătorii vor intra în stăpânirea de drept asupra imobilelor din momentul perfectării autentice a înscrisului, situație în care întreținuții își vor rezerva dreptul de uzufruct până la sfârșitul vieții, eveniment de stare civilă ce a survenit la 22.02.2006, în cazul lui B. N., și mai apoi, la 13.02.2010, în cazul soției B. A..
Legat de locul exprimării consimțământului, dat fiind că defuncții transmițători se aflau la acea vreme în imposibilitatea de a se deplasa din cauza precarității stării de sănătate și a vârstei înaintate, unii dintre aceștia fiind chiar imobilizați, actul redactat de către notar s-a semnat la domiciliul întreținătorilor, în orașul Berbești, prin scriere de mână ori prin luarea amprentei digitale, după cum s-a indicat expres în încheierea aferentă.
Potrivit statuărilor art.948 C.civ., exprimarea consimțământului valabil al părții ce se obligă constituie una dintre condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții, ca element de fond constând în hotărârea de a încheia actul juridic, manifestată în exterior.
În concret, valabilitatea consimțământului presupune ca acesta să provină de la o persoană cu discernământ, să fie dat cu intenția de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat și să nu fie alterat de viciul erorii, dolului, violenței ori leziunii.
Dată fiind importanța deosebită și interesul general ocrotit, lipsa cu desăvârșire a consimțământului părților la încheierea unui act juridic se sancționează, într-adevăr, cu nulitatea absolută, sancțiune aplicabilă de altfel și actelor translative de proprietate atunci când cel care se obligă nu este titularul dreptului subiectiv și părțile au acționat în cunoștință de cauză, cunoscând că lucrul înstrăinat aparține unei alte persoane, deci cu intenția de a pricinui acesteia o pagubă.
După cum a sugerat și reclamantul în expozeul cererii promovate, lipsa totală a consimțământului se întâlnește la eroarea obstacol, denumită și distructivă de voință, când falsa reprezentare a realității cade fie asupra naturii actului juridic încheiat (error in negotio), fie asupra identității obiectului (error in corpore).
Or, în speță, niciunul dintre martori audiați nu au fost în măsură să confirme că părțile contractante ar fi avut în vedere încheierea unor acte juridice deosebite ori cel puțin ca defuncții să fi pretins întreținerea cu titlu gratuit, prin recalificarea convenției ca donație.
De altfel, din depoziția martorului P. L., care i-a îngrijit în perioada octombrie 2001-decembrie 2002, la domiciliu, a rezultat doar că aceștia din urmă nu voiau să plece din gospodărie și să se stabilească într-o altă locație, nu și refuzul de a înstrăina bunurile componente în schimbul întreținerii de care avea nevoie, dovadă că personal i-au avansat o asemenea propunere, neacceptată datorită condiției impuse de a se muta acolo, în .> Concluzia că defuncții erau puternic atașați de locul unde au conviețuit și nu au acceptat să-l părăsească, oricât de multe avantaje ar fi avut prin prisma problemelor grave de sănătate cu care se confruntau, transpare cu claritate și din clauza stipulată în contract a rezervării folosinței imobilelor înstrăinate până la încetarea lor din viață.
Legat de inexistența discernământului în exprimarea voinței juridice, doctrina și jurisprudența de specialitate au decis în unanimitate că aceasta nu se identifică cu lipsa consimțământului, având semnificația numai a unui viciu, susceptibil de a atrage nulitatea relativă, sancțiune pentru care reclamantul nu ar justifica calitate procesuală nefiind parte contractantă, și pe deasupra, nu s-a încadra nici în termenul general de prescripție de 3 ani, atins încă din 02.08.2010, dacă se iau în considerare dispozițiile art.9 din Decretul nr.167/ 1958, conform cărora prescripția începe să curgă în astfel de situații de la data când cel îndrituit a cunoscut de cauza anulării, însă cel mai târziu de la împlinirea a 18 luni de la încheierea actului.
De remarcat în această ordine de idei că adeverințele medicale exhibate, emise la 31.01.2006 de medicul la care erau arondați, au ilustrat că întreținuții sufereau de o . afecțiuni, dar fără a fi înregistrați cu tulburări psihice.
Referitor la caracterul necomunitar al construcțiilor anexă ce au format obiectul translației, martorii audiați la propunerea părților au reliefat în linii generale că, după anul 1990, soții B. N. și B. A. au demolat vechea fânărie din gospodărie, care ajunsese într-o stare avansată de degradare, și au edificat în locul acesteia alta nouă, pe furci din beton, pentru execuția celorlalte elemente de structură folosindu-se lemn fasonat tot atunci la circular. Cu aceeași ocazie s-au înlocuit stâlpii de susținere și grinzile de la un pătul.
Din depozițiile conjugate ale martorilor a mai reieșit că lucrarea de reconstruire a grajdului fânar a fost plătită de B. N., iar intervenientul, care se găsea la vremea aceea în domiciliu, a avansat remunerația pentru tăierea materialului lemnos.
Se impune a puncta în context că terenul aferent gospodăriei s-a reconstituit în proprietate acestui autor prin titlul eliberat la 29.10.2002, ca beneficiar al procedurii de aplicare a legilor de fond funciar.
Așadar, fiind vorba de construcții edificate de către soți, în timpul căsătoriei, pe terenul aparținând unuia dintre ei, sub incidența prezumției de comunitate, instituite de art.30 C.fam., acestea au trecut în patrimoniul matrimonial, dobândind caracterul de bunuri comune.
Împrejurarea dovedită a achitării contravalorii unor lucrări efectuate de părinți în gospodăria deținută sau, pur ipotetică, a ridicării pe terenul de amplasare, restituit în proprietate exclusivă tatălui, nu conferă reclamantului ori intervenientului decât un drept de creanță în despăgubire, cunoscută fiind prezumția ce decurge din dreptul de accesiune, consacrată de prevederile art.492 C.civ.
În concluzie, strict la această ultimă versiune, descendenții nominalizați puteau dobândi un drept de proprietate asupra anexelor gospodărești și, pe cale implicită, un drept de folosință pentru terenul adiacent, sub forma dreptului de superficie, numai în condițiile existenței unei convenții cu autorul B. N., neadeverită de vreuna din probele administrate cel puțin minimal, în sensul purtării de discuții.
Întrucât consimțământul întreținuților s-a exteriorizat în forma, modalitățile și după regulile statornicite, în fața notarului public instrumentator, ale cărui constatări personale fac dovada până la înscrierea în fals, dar și în perfectă cunoștință de cauză, contractul încheiat se bucură de validitate, producând toate efectele juridice dorite de părți
Din perspectiva considerentelor faptice și de drept etalate în precedent, instanța apreciază ca nefondată cererea promovată de reclamant împotriva pârâtei C. P. și a celorlalți moștenitori legali ai antecesorului C. I., astfel cum a fost consecutiv precizată, precum și cererea de intervenție accesorie, care depinde în mod obligatoriu de aceasta, urmând să le respingă corespunzător.
Având în vedere maniera de rezolvare premergător adoptată, și, determinat de aceleași rațiuni, ambele cereri vor fi respinse pentru lipsa calității procesuale pasive față de pârâtul C. C. I., al cărui titlu de erede s-a desființat retroactiv.
Proporțional cu culpa procesuală stabilită, în consonanță cu art.274 C.proc.civ., reclamantul și intervenienții accesorii vor trebui să suporte fiecare în parte cheltuielile judiciare efectuate de pârâta C. P., cumulând onorariul apărătorului ales și despăgubirile cuvenite martorilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea având ca obiect constatare nulitate act juridic formulată de reclamantul B. I., din ., județul V., în contradictoriu cu pârâții C. P., C. M., din orașul Berbești, satul Dealul Aluniș, nr.52, județul V., P. S. M., din ., ca nefondată.
Respinge cererea având ca obiect constatare nulitate act juridic formulată de reclamantul B. I., din ., județul V., în contradictoriu cu pârâtul C. C. I., din municipiul Râmnicu V., ., ., ., pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge cererile de intervenție accesorie formulate de intervenienții B. C., din orașul Berbești, ., ., județul V. și I. Nicolița, din municipiul Râmnicu V., ..32, ., ap.9, ., în mod similar.
Obligă reclamantul și intervenienții la câte 350 lei cheltuieli de judecată față de pârâta C. P..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2013, la sediul Judecătoriei Bălcești, județul V..
Președinte,
Grefier,
Tehnored.A.D.
9ex./30.04.2013
← Revendicare mobiliară. Sentința nr. 70/2013. Judecătoria BĂLCEŞTI | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 58/2013.... → |
---|