Contestaţie la executare. Sentința nr. 1644/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1644/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 09-07-2013 în dosarul nr. 1500/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1644/2013
Ședința publică de la 09 Iulie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. E.
Grefier E. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe contestatorul C. G., domiciliat în Bârlad, .. 2, jud. V., în contradictoriu cu intimatul B. C., domiciliat în Bârlad, ., ., având ca obiect ,, contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, a răspuns intimatul B. C. personal și asistat de av. P. R. pentru, fiind contestatorul C. G. și apărătorul acestuia av. D. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței faptul că la dosar au fost înregistrate sub nr._/08.07.2013 concluzii scrise formulate de contestator și sub nr._/5.07.2013 concluzii scrise formulate de intimat ; au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele de complet, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 392 Cod proc. civ. declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Av. P. R., pentru intimat, solicită respingerea contestației la executare ca neîntemeiată și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.Arată că, este culpa contestatorului că nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin titlul executor, intimatul fiind nevoit să înceapă procedura de executare silită prin B. S. I. M.. Apreciază că formele de executare au fost corecte, contestatorul refuzând să-și îndeplinească obligațiile, acesta nici până la acest moment nu a predat intimatului bunurile lui personale - conform titlului executor și nici cheltuielile de judecată stabilite prin titlul executor, formulând până acum două contestații la executare cu scopul de a întrerupe executarea silită pornită împotriva sa.
Solicită respingerea cererii privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere dispozițiile art. 453 Cod proc. civ.
În baza art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare.
Ulterior deliberării,
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 13.03.2013 sub nr. de dosar_ contestatorul C. G. a chemat în judecată pe B. C., în calitate de intimat, pentru ca în temeiul art.399 și urm. C., prin hotărârea ce se va pronunța instanța să dispună anularea procesului-verbal nr.10 din 20.02.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare .
În motivarea a arătat că, la data de 20.02.2013, B. S. I. M. a procedat la emiterea:
- somației nr.10/2013 prin care i s-a pus în vedere ca în termen de 1 zi să procedeze la achitarea creanței de 9.668 lei reprezentând c/v bunuri mobile și cheltuieli de judecată, cât și cheltuieli de executare în cuantum de 1.020 lei;
- procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare prin care s-au consemnat cheltuieli în cuantum de 1.020 lei.
Contestatorul critică actele de executare întocmite de către B. S. I. M., având în vedere următoarele aspecte:
1. În ceea ce privește somația nr.10/20.02.2013, întrucât executorul judecătoresc la 04.03.2013 a procedat la punerea în executare întocmai a sentinței penale nr.282/05.06.2012 sau contravaloarea acestora în sumă de 8.168 lei precum și achitarea sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare, prin emiterea somației nr.10/04.03.2013, arată că înțelege să nu mai critice somația nr.10 din 20.02.2013 întrucât aceasta a fost implicit anulată prin somația ulterioară.
2. În ce privește procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare prin care s-au consemnat cheltuieli în cuantum de 1.020 lei, formulează următoarele critici:
În fapt, împotriva sentinței penale nr.282 din 05.06.2012, Badarau C. a formulat recurs fără însă a critica faptul că instanța l-a obligat pe C. G. să-i predea bunurile reclamate, cel dintâi neavând niciodată intenția de a prelua bunurile ci doar contravaloarea lor.
La data de 29.10.2012, Curtea de Apel Iași a respins ca nefondat recursul declarat de partea civilă, astfel că intimatului i-a revenit începând cu această dată obligația predării bunurilor menționate în sentința penală către Badarau C..
Începând cu data de 08.11.2012, intimatul i-a solicitat contestatorului să se prezinte în vederea ridicării bunurilor menționate în sentința penală însă acesta a refuzat primirea pe motiv că nu are loc de depozitare a acestora, deși timp de 5 ani a reclamat constant faptul că dorește restituirea acelor bunuri.
Întrucât creditorul Badarau C. a refuzat nejustificat să se prezinte în vederea ridicării bunurilor la solicitarea verbală a lui C. G., acesta din urmă a procedat la punerea în întârziere a creditorului, întrucât refuzul și comportamentul de rea-credință al acestuia care a refuzat nejustificat primirea bunurilor era de natură să prejudicieze interesele debitorului.
Precizează că interesele debitorului C. G. au mai fost prejudiciate în trecut prin imposibilitatea de a recupera suma de 10.000 lei la care a fost obligat fiul contestatorului, Badarau C..
Arată că potrivit somației nr.253/08.11.2012, creditorul a fost somat prin B. B. G. C. să se prezinte pe data de 29.11.2012 ora 10,00 pentru a ridica bunurile pentru care s-a dispus restituirea prin sentința penală nr.282/02.06.2012.
La data și ora menționată, creditorul s-a prezentat iar potrivit însemnărilor efectuate de executorul judecătoresc, acesta a preluat doar o butelie, deși toate bunurile i-au fost puse la dispoziție de către debitor.
Împotriva procesului-verbal nr.253 din 29.11.2012, Badarau C. a formulat contestație la executare, aceasta fiind soluționată prin sentința civilă nr. 378 din 05.02.2013 în sensul că a fost respinsă ca inadmisibilă.
Arată că, ținând cont de faptul că procesul-verbal nr.253 din 29.11.2012 se bucură de prezumția de legalitate și de temeinicie, nefiind până la data prezentei anulat de nicio instanța de judecată, văzând faptul că executarea unei hotărâri judecătorești se face voluntar și numai în caz contrar se recurge la executare silită; ținând cont de faptul că, contestatorul C. G. și-a îndeplinit obligația de a pune la dispoziția creditorului bunurile din titlul executoriu; apreciază că suma de 1.050 lei cheltuieli de executare a fost stabilită în mod greșit în sarcina contestatorului.
Consideră că, în cauză,ne aflăm în situația în care debitorul și-a executat de bunăvoie obligația în anul 2012, deci înainte de înființarea dosarului de executare nr.10/2013, astfel că aceste cheltuieli de executare nu pot fi stabilite în sarcina debitorului, atâta timp cât debitorul și-a executat de bună voie obligația de a pune la dispoziție bunurile menționate în titlul executoriu.
În probă a arătat că înțelege să se folosească de înscrisuri, interogatoriul creditorului și orice altă probă a căror necesitate va rezulta pe parcursul dezbaterilor.
În susținere a atașat copie de pe procesul verbal nr. 10/2013 de stabilire a a cheltuielilor de executare încheiat la data de 20.02.2013, somația nr. 10/2013/20.02.2013, somația nr. 253/2012, proces verbal nr. 253/2012 din 29.11.2012, somația nr. 10/2013/04.03.2013, Sentința civilă nr. 378/2013 ( f. 5-15).
Intimatul a depus la data de 16.04.2013 întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată.
Arată că situația prezentată contestator nu este reală.
Prin titlul executoriu sentința penală nr.282/2012 a Judecătoriei Bârlad, C. G. a fost obligat să-i predea bunuri mobile sau contravaloarea acestora în sumă de 8.168 lei precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 1500.
Acesta a procedat la o așa zisă executare benevolă, în sensul că l-a somat în luna noiembrie 2012, prin executorul judecătoresc B. Gorge C. să se prezinte la data de 29 noiembrie 2012 pentru a-i preda bunurile stabilite prin hotărâre.
Deși s-a prezentat la data respectivă bunurile prezentate nu erau cele indicate în titlul executoriu și a arătat acest fapt executorului judecătoresc, motiv pentru care nu putea să-și însușească bunuri care nu îi aparțineau.
Mai susține că, nici nu puteau fi bunurile sale, deoarece în tot timpul cercetării judecătorești acesta a susținut că nu i-a sustras nici un bun și deci nu avea cum să îi predea bunuri despre care susținea că nu i le-a furat.
Așadar la data de 29 noiembrie 2012 nu putea fi în posesia unor bunuri pe care nu le furase și deci nu avea cum să i le predea, dar a adunat diferite bunuri, și le-a prezentat cu scopul să îl determine să ridice acele bunuri.
Arată că, i-a cerut executorului judecătoresc B. G. să facă această mențiune, dar pentru că nu a întocmit corect procesul –verbal a formulat contestație în instanță, arătând că nu suntem în fața unei executări benevole corecte și că a fost un simulacru de executare.
De altfel, la acea dată nu i-a fost predată nici o sumă de 1.500 lei cheltuieli de judecată și nici executorul nu a făcut nici un fel de diligențe pentru a i se achita suma de 1500 lei.
Mai arată că instanța de fond a apreciat că nu este vorba de o procedura de executare silită ci de o ofertă de plată și a respins cererea ( cauza este în recurs), dar datele de fond ale problemei sunt aceleași.
Din acest motiv a depus la executorul judecătoresc S. I. M. actele pentru punerea în executare silită a titlului executoriu.
Nici în prezent nu a intrat în posesia bunurilor sale și nici a contravalorii acestora, deoarece la data când s-a prezentat executorul judecătoresc S. I., numitul C. G. a pretins că i-a oferit bunurile, dar că le-a refuzat.
În această procedură executorul a făcut cheltuieli de executare pe care numitul C. G. va trebui să le suporte întrucât în mod real acesta nu își îndeplinește obligațiile stabilite prin hotărâre.
Atitudinea lui este șicanatorie, generată de conflicte mai vechi din alte litigii, în care s-a putut stabili că a acționat cu rea credință.
Contestatorul a depus la data de 30.04.2013 răspuns la întâmpinare prin care a arătat că criticile intimatului Badarau C. referitoare la actele de ofertă reală a bunurilor menționate în titlul executoriu și întocmite de B. B. G. sunt nefondate, ținând cont de faptul că acestea au fost invocate și în cadrul propriei contestații la executare silită nr._ respinsă ca nefondată de Judecătoria Bârlad, soluție confirmată de Tribunalul V..
Astfel rămâne în sarcina instanței de judecată să determine conduitei căreia dintre părți i se datorează, în principal, ivirea dosarului de executare silită nr. 10/2013 pe rolul B. S. I. M., pentru a se putea emite o concluzie asupra părții căzută în pretenții.
Din această perspectivă, este indubitabil ca un caracter determinant pentru nașterea acestui dosar de executare silită l-a avut conduita pârâtului – intimat Badarau C. care refuză primirea bunurilor la care debitorul a fost obligat prin titlul executoriu în favoarea contravalorii acestora.
Consideră că fără îndoială pârâtului intimat i se poate identifica o culpă în sensul promovării executării silite întrucât debitorul C. G. este cel care a înțeles primul să se elibereze de această obligație prin oferta reală înaintată intimatului.
Practic și în propria-i executare silită, intimatul refuză să primească bunurile, stăruind să primească doar contravaloarea acestora, suma de bani fiindu-i mai de folos decât bunurile atribuite prin titlul executoriu.
În raport de aceste considerente, apreciază că partea căzută în pretenții și care poartă culpa principală pentru declanșarea acestei executări silite este pârâtul-intimat Badarau C., deoarece fapta ilicită a acestuia de a refuza primirea și ridicarea bunurilor din titlul executoriu, a generat prezentul litigiu dintre părți.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și a fost atașat dosarul de executare nr. 10/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc S. I. M..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin Sentința penală nr. 282/2012 pronunțată la data de 05.06.2012 de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată B. C. și a fost obligat inculpatul C. G. să restituie părții civile B. C., următoarele bunuri:
- 12 buc. Mese pătrate de plastic de 4 persoane
- 1 buc. Masă ovală de plastic de 6 persoane
- 50 buc. Scaune de plastic de diferite culori
- 1 buc. Tub de oxigen
- 1 buc. B. apa plastic de 60 l
- 11 buc. Navete PVC „Coroana” cu sticle de ½ l
- 6 buc. Navete PVC „Coroana” fără sticle
- 14 buc. Navete PVC „Ursus” cu sticle de ½ l
- 5 buc. Navete PVC „Ursus” fără sticle
- 11 buc. Navete PVC „Ursus Pils” cu sticle de ½ l
- 1 buc. Navete PVC „Ursus Pils” fără sticle
- 19 buc. Navete PVC „Bergenbier” cu sticle de ½ l
- 5 buc. Navete PVC „Skool” fără sticle
- 14 buc. Navete PVC „C.” cu sticle de ½ l
- 5 buc. Navete PVC „Goldenbraun” cu sticle de ½ l
- 6 buc. Navete PVC „Efes pielsner” cu sticle de ½ l
- 6 buc. Navete PVC „Timișoreana” cu sticle de ½ l
- 19 buc. Navete PVC „N.” cu sticle de ½ l
- 1 buc. Navete PVC „S. Artois” cu sticle de ½ l
- 7 buc. Navete PVC „Gosser”+ „C. mic”” cu sticle
- 5 buc. Navete PVC „Dorna” cu sticle de 1/1 l
- 1 buc. Navete PVC „C.-cola” cu sticle de ½ l
- 10 buc. Navete PVC nepersonalizate cu sticle de 1/1 l
- 1 buc. Aragaz cu 2 ochiuri
- 1 buc. Butelie tip „Petrom”
- 1 buc. G. de mici
- 4 buc. Lămpi iluminat-neone cu suport - 2 tub. fl.
- Sobă teracotă compusă din: cu 40 plăci mari, 30 colțuri mari, 12 plăci mici, 8 colțuri mici, 2 capace, un burlan, 60 cărămizi mari, 40 șamote subțiri, set uși
- 3 buc. Lămpi iluminat - neoane cu suport
sau contravaloarea acestora în sumă de 8.168 lei – reprezentând diferență prejudiciu nerecuperat.
Sentința penală nr. 282/2012 a rămas definitivă la data de 29.10.2012 prin respingerea recursului părții civile.
Pentru a obține executarea acestei hotărâri investită cu formula executorie conform dispozițiilor art. 269 c. proc. civ., creditorul B. C. a formulat cerere de executare silită înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc S. I. M. sub nr. 10/2013 la data de 18.01.2013.
Prin Încheierea din data de 06.02.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ a fost încuviințată executarea silită formulată de către executorul judecătoresc, în baza titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 282/2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ .
În baza acestei Încheieri, Biroul Executorului Judecătoresc S. I.-M. a întocmit procesul-verbal nr. 10/2013/20.02.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare în sumă totală de 1020 lei și a emis Somația nr. 10/2013 la data de 20.02.2013 prin care i s-a pus în vedere debitorului să achite în termen de o zi suma de 9668 lei reprezentând contravaloare bunuri mobile, la care se adaugă suma de 14,30 lei reprezentând taxe de timbru și suma de 1020 lei onorariu de executare și cheltuieli de executare.
Procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare a fost comunicat debitorului la data de 21.02.2012.
Împotriva procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit în dosarul nr. 10/2013 debitorul a formulat prezenta contestație la executare susținând că nu datorează această sumă deoarece și-a executat de bună voie obligațiile stabilite în titlul executoriu.
Potrivit dispozițiilor art. 81 alin 1 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă “Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013.”
Potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012: “ Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .>
Dispozițiile art. 622 alin 2 din Legea nr. 134/2010 stabilește ca executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare silită.
Față de aceste dispoziții legale, având în vedere că executarea silită în dosarul nr. 10/2013 a început la data de 18.01.2013, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 399 ș.u. din Codul de procedură civilă de la 1865.
Având în vedere dispozițiile art. 401 C. proc. civ instanța constată că prezenta contestație este formulată în termenul legal de 15 zile calculat de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actele de executare pe care le contestă.
Față de motivele invocate de contestator, raportat materialului probator administrat în cauză și actelor de executare din dosarul nr. 511/2012, instanța constată că prezenta contestație este neîntemeiată.
Astfel, contestatorul arată că deși i-a oferit intimatului toate bunurile la care a fost obligat încă de la data de 08.11.2012 acesta a refuzat să le primească.
Prin procesul verbal nr. 253/2012 din data de 29.11.2012, întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc B. G. C. se consemnează că împreună cu creditorul și debitorul au mers să identifice bunurile pe care acesta din urmă trebuie să le restituie potrivit dispozițiilor Sentinței penale nr.282/2012 ocazie cu care s-a constatat că există toate bunurile enumerate cu mențiunea că, mesele din plastic sunt rotunde și nu pătrate cum s-a prevăzut în hotărâre. În urma identificării bunurilor numitul B. C. a declarat că, preia doar butelia tip Petrom. Procesul verbal este semnat de creditor și debitor.
Instanța constată că acest proces verbal este efectuat în cadrul procedurii ofertei reale urmată de consemnațiune procedură care însă nu a fost finalizată potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă – art.586-590, prin consemnarea bunurilor la o unitate specializată.
Abia la data de 24.04.2013 Biroul executorului Judecătoresc B. G. C. a emis notificarea nr. 7/2013 ( f. 39) prin care pune în vedere lui C. G. să se prezinte în termen de 10 zile pentru a ridica bunurile conform sentinței penale nr. 282/2012, ținând cont și de oferta de predare a acestor bunuri din data de 08.11.2012, menționându-se că în caz contrar bunurile vor fi depozitate în custodia . Bârlad care va percepe o taxă de depozitare de 10 lei/zi.
La data de 10.06.2013 a fost întocmit de Biroul executorului Judecătoresc B. G. C. procesul verbal nr. 253/2013 prin care se arată că bunurile din Sentința penală nr. 282/2012, cu excepția buteliei preluată de B. C. la data de 29.11.2012, au fost depozitate și lăsate în custodia . Bârlad.
Se poate observa că în prezenta cauză contestatorul nu contesată somația nr. 10/20.02.2013 emisă de B. S. I. M. în dosarul de executare nr. 10/2013 afirmând că acesta a procedat întocmai la punerea în executare a sentinței penale care reprezintă titlu executoriu, susținând că această a fost anulată prin somația ulteriroară.
Astfel, contestatorul nu contestă că împotriva sa a fost nevoie de inițierea unei executări silite pentru ca creditorul să obțină executarea titlului executoriu, în vederea recuperării bunurilor dar și a cheltuielilor de executare .
Privitor la cheltuielile și la onorariul de executare, instanța reține că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 3711 din Codul de procedură civilă, conform cărora:
„Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunțat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare făcute după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu prin executare voluntară.
Sumele ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.
Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu”.
Potrivit dispozițiilor pct 3 din Anexa nr. 1 din Ordinul nr. 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, onorariu pentru urmărirea creanțelor poate fi de până la 10%.
De asemenea, potrivit art. 37 alin.3 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești „Executorii judecătorești nu pot condiționa punerea în executare a hotărârilor judecătorești de plata anticipată a onorariului”.
În cauza de față, instanța consideră că onorariul executorului judecătoresc a fost stabilit în limitele prevederilor legale menționate mai sus, iar contestatorul datorează aceste sume .
Pentru considerentele arătate, instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
Intimatul a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 300 lei reprezentând onorariu avocat potrivit chitanței nr. 72/27.06.2013 ( f. 97).
În temeiul art. 274 c. proc. civ. urmează a dispune obligarea contestatorului la plata către intimat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată,.
Contestația a fost legal timbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul C. G., CNP_, domiciliat în Bârlad, .. 2, jud. V., în contradictoriu cu intimatul B. C., domiciliat în Bârlad, ., .. A, ., împotriva procesului verbal nr. 10/20.02.2013 de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc S. I. M. în dosarul nr. 10/2013, pe care îl menține .
Obligă contestatorul să plătească intimatului cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 Iulie 2013.
Pt. PREȘEDINTE GREFIER
G. E., aflat în C.O. E. D.
Președinte, B. N.
Red. G.E./ 19.07.2013
Tehnoredact. E.D. / 4 ex./22 Iulie 2013
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 724/2013. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
