Grăniţuire. Sentința nr. 1604/2013. Judecătoria BÂRLAD

Sentința nr. 1604/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 26-06-2013 în dosarul nr. 6452/189/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINȚA CIVILĂ Nr.1604/2013

Ședința publică de la 26 Iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. J.

Grefier C. C.

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant I. N. C., cu domiciliul în Bârlad, ..20, județul V., reclamanta I. A. E.-M., cu domiciliul în Bârlad, ..20, județul V. și pe pârâtul C. C., cu domiciliul în Bârlad, ..18, județul V., pârâta C. V., cu domiciliul în Bârlad, ..18, județul V., având ca obiect grănițuire, cauză ale cărei dezbateri au avut loc în ședința publică din 19.06.2013 și consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când în conformitate cu art. 260, alin.1 Cod procedură civilă, pronunțarea cauzei s-a amânat pentru termenul de astăzi.

INSTANȚA

La data de 19 decembrie 2012, cu nr._ a fost înregistrată la instanță acțiunea prin care reclamanții I. N.C. și I. A. E.-M. au solicitat în contradictoriu cu pârâții C. C. și C. V. pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună stabilirea liniei de hotar reale care desparte proprietățile lor imobiliare limitrofe situate în Bârlad, ..20 și nr.18,jud.V., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că sunt proprietarii terenului intravilan pe care se află edificate construcții, situat în Bârlad, ..20,jud.V., 392m.p. din acte, real măsurat 416 m.p. pe care l-au dobândit de la familia B. în anul 1973, teren împrejmuit în partea de Nord, Est și Vest, iar în partea de Sud, nu, deoarece acel teren aparține tot familiei B., pentru ca ulterior,în anul 1990, să convină cu familia G. care devenise proprietarul terenului în partea de Sud, să construiască un gard între proprietățile lor, gard ce nu a urmat un traseu în linie dreaptă de la începutul lui și până la cel de la .,la distanță de circa 4,40 m de acesta, a urmat direcția spre colțul garajului dinspre ei a familiei G., unde se află linia de hotar din partea de sud și în acest fel revenind la normalitate, linia de hotar pe acea parte, până la .-o peretele garajului.

Mai arată reclamanții că pentru teren dețin Decizia nr.541 din 13 decembrie 1991 și Ordinul nr.98 din 14 iunie 2000 de atribuire în proprietate privată, emise de Prefectura Jud.V., că pârâții C. C. și C. V. au dobândit proprietatea imobiliară din partea de sud cu a lor, ce a aparținut familiei G., în jurul anului 2000, iar în perioada 11-29 noiembrie 2011, în care ei erau plecați în stațiune, pârâții au modificat linia de hotar ce desparte proprietățile lor, în zona garajului acestora și au construit un gard din plasă de sârmă, în lungimea de circa 4,40 m, paralel cu peretele dinspre ei a garajului lor, la circa 0,40 m de acesta, pe terenul lor, până la gardul de la . în acest fel linia veche de hotar, gard care are în componența lui un număr de trei stâlpi din țeavă de fier.

În drept s-au invocat disp.art.560-561 din Codul civil, Legea nr.287/2009.

În dovedirea acțiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, cercetarea locală, expertiza tehnică judiciară.

Pârâții C. C. și C. V. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât ei sunt proprietarii imobilului situat în Bârlad, ..18,jud. V. în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.103 din 21 ianuarie 1998 la Notarul Public V. T., în partea de Nord a proprietății lor se învecinează cu reclamanții, iar la data cumpărării pe toată lungimea hotarului erau stâlpi de metal fixați în beton, pe acești stâlpi era montat un gard de plasă de sârmă căzută, din dreptul magaziei și până la proprietatea reclamanților exista o suprafață de teren cu lățimea de 0,40 cm, pe lungimea magaziei nu exista gard, au discutat cu reclamanții posibilitatea ridicării împreună a gardului pe lungimea magaziei, conform actelor de proprietate respectând stâlpii din țeavă aflați pe aliniamentul de hotar, aceștia au refuzat spunând să amâne, invocând tot felul de pretexte, pentru ca ulterior să decidă ei să pună plasă pe stâlpii existenți, montând și doi stâlpi de teavă pentru a putea întinde și susține noua plasă de sârmă.

Mai arată pârâții că la documentația cadastrală întocmită în luna martie 2010, s-a anexat un proces verbal de vecinătate din 15 martie 2010, întocmit cu toți vecinii, inclusiv reclamantul I. N.C. semnat fără obiecțiuni,că nu au ocupat nici o suprafață de teren din cea a reclamanților, respectând întocmai linia de hotar.

S-a solicitat proba cu înscrisuri, martori, interogatoriul reclamanților.

În prezenta cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială în cadrul căreia pentru reclamanți a fost audiat martorul B. M., iar pentru pârâți martorul A. T. ,expertiză tehnică judiciară, expert topograf Chitariu Consatntin, cercetare locală.

Deși legal citați, cu mențiunea personal la interogatoiriu, pentru termenul din 27 martie 2013, pârâții nu s-au prezentat în instanță ,interogatoriile pentru aceștia existând la dosarul cauzei.

Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

În conformitate cu titlul de proprietate nr.391/_ din 13 martie 1978, fila 98, dosar, reclamantul I. N.C. a fost proprietarul unui imobil teren în suprafață de 100 m.p. situat în mun.Bârlad, . denumită G. T.) nr.20,jud.V..

Prin Decizia Prefectului jud.V. nr.541 din 13 decembrie 1991, fila 8,dosar, i se atribuie în proprietate reclamantului suprafața de teren de 100 m.p.

Prin Ordinul Prefectului jud.V. nr.98 din 14 iunie 2000,fila 11-12 ,dosar, i se atribuie în proprietate suprafața de teren de 292 m.p., astfel că reclamanții dețin în prezent în proprietate suprafața de teren de 392m.p. situată în Bârlad, ..20,jud.V..

Prin contractul de vânzare cumpărare nr.103 din 21 inauarie 1998, fila 30, dosar, pârâții C. C. și C. V. au cumpărat un imobil casă de locuit și folosința suprafeței de 250 m.p. teren, situat în Bârlad, . Căminului) nr.18,jud.V..

Din anexa la contractul de vânzare cumpărare, cu schița imobilului, rezultă că la data cumpărării imobilului în îngrăditură exista suprafața de 395 m.p.

Prin Ordinul Prefectului nr.157 din 22 martie 2010,fila 104 dosar, suprafața de 250 m.p., avută în folosință, este trecută în proprietatea pârâților C. C. și C. V..

Cu ocazia întocmirii documentației cadastrale în vederea înscrierii imobilului pârâților în cartea funciară se constată că suprafața real măsurată este de 397 m.p., mai mult decât cea înscrisă în ordinul prefectului. Această suprafață a fost înscrisă în cartea funciară nr._ din 17 martie 2010 (fila 95, dosar), ocazie cu care s-a întocmit și un proces de vecinătate la data de 15 martie 2010, fila 89, dosar, prin care s-a confirmat de către vecini, inclusiv de reclamant poziția hotarelor imobilului.

Reclamanții susțin că pârâții prin construirea gardului dinspre proprietatea lor, în luna noiembrie 2011, nu au respectat linia de hotar ,întrucât au construit un gard din plasă de sârmă, în lungimea de circa 4,40 m, paralel cu peretele garajului la o distanță de 0,40 m de acesta, până la gardul de pe . terenul lor ,încălcând astfel linia de hotar, întrucât linia de hotar este dată de peretele garajului.

Aceleași susțineri ale reclamantului le regăsim și cu ocazia cercetării locale, atunci când acesta a apreciat că linia de hotar trebuie să fie peretele construcției C1,magazia, dar și atunci când s-a prezentat expertul în teren în vederea efectuării expertizei,când a afirmat că linia de hotar trebuie să fie marcată nemijlocit de peretele garajului.

Expertul, la întocmirea raportului de expertiză, a exprimat două opinii: prima ,funcție de actele de proprietate ale părților,când linia de hotar a fost stabilită pe punctele de contur 3-6-7, conform anexei nr.5 la raportul de expertiză și a doua în raport de semnele de hotar,când linia de hotar a fost identificată în teren prin stâlpii de pe aliniamentul 7-6 și stâlpul din punctul 4, linia de hotar putând fi stabilită pe punctele 7,6,5,4.

De reținut și argumentele expertului, că prima variantă nu contrazice nici unul din actele de proprietate, că linia de hotar a fost confirmată și prin procesul verbal de vecinătate din 15 martie 2010, prin care reclamantul I. C. confirmă poziția liniei de hotar, că din aerofotograma mun.Bârlad editată anterior anului 1990, rezultă că linia de hotar dintre cele două proprietăți a fost în linie dreaptă, sens în care a fost depusă la fila 91,dosar, un detaliu de plan din care ar rezulta că la data efectuării fotografiei aeriene nu exista magazia și garajul C1, iar linia de hotar era în linie dreaptă.

Martorul audiat în cauză, A. T., depoziție fila 126, dosar, a confirmat că, gardul care exista când trăia G. A., cea de la care pârâții au cumpărat imobilul, se oprea în dreptul locului unde se află în prezent magazia, însă de reținut și faptul că la acea dată familia G. deținea terenul în folosință acesta devenind proprietatea pârâților la data emiterii Ordinului Prefectului nr.157 din 22 martie 2010, pentru suprafața de 250 m.p., restul terenului din îngrăditură, până la suprafața de 397 m.p., fiind în folosință, ca suprafață real măsurată.

Aceeași este situația de fapt și pentru reclamanți, care dețin acte pentru suprafața de 392 m.p. din care suprafața de 100 m.p., dobândită prin Decizia Prefectului nr.541/1991 și cea de 292 m.p. prin Ordinul Prefectului nr.98/2000, iar în îngrăditură suprafața de 461,24 m.p.,mai mult cu 69,24 m.p. decât prevăd actele de proprietate.

Pârâții sunt de acord că, gardul trebuie făcut în linie dreaptă ,însă numai până în dreptul magaziei, după care peretele magaziei să constituie linia de hotar ,așa cum era înainte, atunci când locuia familia G..

Instanța nu poate reține acest punct de vedere întrucât acțiunea în grănițuire poate avea loc atunci când nu există o linie de hotar stabilită prin convenția părților sau prin hotărâre judecătorească, iar în cazul neînțelegerilor dintre proprietari, grănițuirea se va realiza pe cale judiciară „nu numai atunci când între proprietăți nu au existat niciodată semne exterioare de hotar, ci și atunci când atare semne există, dar sunt controversate, situație în care se implică și o revendicare”.

În cazul de față, reclamanții nu au formulat o acțiune în revendicare știind că nu pot triumfa într-o asemenea acțiune întrucât dețin teren mai mult decât în acte ,însă solicită ca linia de hotar din dreptul magaziei să fie delimitată de peretele magaziei.

De precizat că pe porțiunea din dreptul magaziei nu a existat niciodată gard despărțitor, așa cum a susținut martorul A. T. ,în depoziția sa, gardul fiind în continuarea magaziei, în linie dreaptă, iar stâlpii de fier pe același aliniament, așa cum s-a observat și la cercetarea locală, astfel că, acest gard a fost continuat de pârâți în linie dreaptă și în dreptul magaziei, pe punctele de contur pe care a fost stabilit aliniamentul liniei de hotar de către expert, ținând cont de actele de proprietate pe care le dețin, dar și de schița cadastrală.

Cum pârâții nu au ocupat nici o suprafață de teren din proprietatea reclamanților, iar părțile dețin teren mai mult decât în acte, instanța apreciază că linia de hotar dintre părți trebuie să fie în concordanță cu actele de proprietate ale părților, respectiv pe aliniamentul punctelor 3-6-7, anexa nr.5, la raportul de expertiză judiciară expert Chitariu C.,întrucât zidul la care fac referire reclamanții nu este proprietatea comună a părților pentru a servi la despărțirea proprietăților.

Pe de altă parte, din schița care însoțește actul de vânzare cumpărare încheiat de părâții C. C. și C. V. rezultă că între magazie și linia de hotar există o distanță de 0,40 m, astfel că pârâții au preluat în posesie la data cumpărării terenul menționat în schiță, pentru ca ulterior să construiască gardul despărțitor pe aliniamentul magaziei, conform schiței cadastrale întocmită la data intabulării în cartea funciară conform încheierii din 17 martie 2010 și a procesului verbal de vecinătate din 15 martie 2010, astfel că, așa cum a menționat și expertul prin tranșarea liniei de hotar pe punctele 7,6,5,4, funcție de semnele de hotar, proprietatea pârâților s-ar micșora cu suprafața de 1,83 m.p., intrând în proprietatea reclamanților deși nu au revendicat-o.

În concluzie ,pentru argumentul că linia de hotar din dreptul magaziei părților nu a fost stabilită niciodată ,iar actele de proprietate ale părților sunt în sensul stabilirii liniei de hotar pe aliniamentul 3-6-7, instanța urmează să admită în baza art.560,561 Cod civil, Legea nr.298/2009 acțiunea reclamanților și să stabilească linia de hotar dintre imobilul, proprietatea reclamanților situat în Bârlad, ..20, jud.V. și imobilul proprietatea pârâților, situat în Bârlad, ..18, jud.V. pe aliniamentul punctelor 3-6-7, anexa nr. 5, la raportul de expertiză judiciară, expert Chitariu C., raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Cheltuielile efectuate de părți în prezenta cauză se impun a fi suportate în cote egale conform disp.art.560 cod civil (Legea nr.287/2009), pârâții urmând a fi obligați în solidar, în baza art.277 Cod proc.civilă la plata diferenței ce rezultă după compensarea lor.

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru și timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea în grănițuire formulată de reclamanții I. N.C., cu domiciliul în Bârlad, ..20, județul V. și I. A.E. M., cu domiciliul în Bârlad, ..20, județul V. în contradictoriu cu pârâții C. C., cu domiciliul în Bârlad, ..18, județul V. și C. V., cu domiciliul în Bârlad, ..18, județul V..

Stabilește linia de hotar dintre imobilul, proprietatea reclamanților situat în Bârlad, ..20, jud.V. și imobilul proprietatea pârâților, situat în Bârlad, ..18, jud.V. pe aliniamentul punctelor 3-6-7, anexa nr. 5, la raportul de expertiză judiciară, expert Chitariu C., raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți și obligă pârâții să plătească în solidar reclamantului suma de 694,65 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică din 26 iunie 2013.

Pt.Președinte, Pt. Grefier,

D. J. aflată în C.O. C. C. aflată în C.O.

Președintele instanței, Grefier Șef,

Judecător, A. O.-N.

B. N.

Red. D.J.

Tehnored. 6 ex./G.C. 10.07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Sentința nr. 1604/2013. Judecătoria BÂRLAD