Pretenţii. Sentința nr. 1485/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1485/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 1528/189/2013
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1485/2013
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. E.
Grefier E. D.
Pe rol judecarea cauzei Civil formulată de reclamanta S.C. C.U.P. S.A. BÂRLAD, cu sediul în Bârlad, ., jud. V., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J_ , CUI R18916672, cod IBAN RO88 BRDE 380SV_ deschis la BRD–Agenția Bârlad, în contradictoriu cu pârâta I. S., CNP_, cu domiciliul în Bârlad, .. 12 jud. V., având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat consilier juridic C. I. pentru reclamanta ., lipsă fiind pârâta I. S..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele de complet, după care;
Interpelată, cs. jr. C. I. arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauza de față.
În temeiul art. 392 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Cs. jr. C. I., având cuvântul, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, ulterior deliberării dându-se sentința de față:
JUDECĂTORIA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.03.2013 sub număr de dosar_, reclamanta S.C. Compania de Utilități Publice S.A. a chemat în judecată pârâta I. S., solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei de 164,51 lei reprezentând contravaloarea serviciului de salubrizare prestat în perioada 31.03._13 și suma de 8,85 lei reprezentând majorări de întârziere aferente debitului solicitat, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a precizat că, în temeiul contractului de prestări servicii publice de salubrizare nr. 5307/06.03.2009 a prestat pârâtei servicii în valoare de 164,51 lei. Reclamanta a arătat că pârâta nu a achitat debitul, astfel că a calculat majorări de întârziere în temeiul art.14 alin.4 din contract, în cuantum de 8,85 lei.
Reclamanta a propus pârâtei soluționarea pe cale amiabilă, prin conciliere directă a situației debitului, conform art. 720 indice 1 C.proc. civ. însă pârâta nu a dat curs acestei invitații, refuzând în mod nejustificat să plătească debitul.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1350 C. civ. și prevederile Legii 51/2006.
Pârâta nu a depus întâmpinare prin care să arate excepțiile, dovezile și toate mijloacele sale de apărare, așa cum prevăd dispozițiile art. 205 C.pr.civ.
Reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 150 C.pr.civ., au fost atașate cererii de chemare în judecată copii de pe înscrisurile pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea, respectiv situația facturilor de salubritate (f. 5), facturi fiscale (filele 8-13), contract de prestare a serviciului de salubrizare a localităților nr.5307 din data de 06.03.2009(filele 15-17), somația nr. 65/ 23.01.2013(f. 12).
În prezenta cauză a fost administrată proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta S.C. Compania de Utilități Publice S.A. și pârâta I. S. s-a încheiat contractul de prestări servicii publice de salubrizare a localităților nr.5307 din data de 06.03.2009 prin care reclamanta s-a obligat să presteze servicii publice de salubrizare privind colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale, iar pârâta s-a obligat (art.14 din contract) să achite contravaloarea facturilor pentru serviciile de salubrizare în termenul de scadență de 30 zile de la data emiterii acestora. Contractul a fost semnat de către pârât. În baza contractului au fost emise facturile fiscale depuse la dosar de către reclamantă (filele 8-13). Deși a beneficiat de serviciile prestate de către reclamantă în perioada 31.03._13, pârâta nu a achitat contravaloarea acestora, acumulând un debit în cuantum de 164,51 lei.
Pentru neplata debitului, reclamanta a calculat majorări de întârziere în conformitate cu art.14 alin.4 din contract.
În drept, potrivit art. 6 alin. 2 C. civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
Deși prezenta acțiune este înregistrata pe rolul instanței la data de 14.03.2013, întrucât contractul de prestare a serviciului de salubrizare a localităților este încheiat înainte de . Noului cod civil (1.10.2011) sunt incidente dispozițiile legii sub imperiul căruia a fost încheiat.
Așadar, în soluționarea prezentei cauze sunt incidente următoarele texte de lege:
Potrivit art. 969 Cod civil, convențiile legal încheiate reprezintă legea părților, neexecutarea acesteia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale.
Articolul 970 din același cod, conform căruia convențiile trebuie executate cu bună-credință.
Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată că prezenta acțiune este întemeiată și o va admite pentru următoarele considerente:
Instanța reține că, în temeiul contractului amintit, reclamanta și-a executat în mod corespunzător obligația de colectare a deșeurilor, aspect necontestat de către pârâtă, iar aceasta nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a plăti contravaloarea facturilor emise aferente perioadei 31.03._13, acumulând un debit în cuantum de 164,51 lei, atât cât consemnează și facturile fiscale depuse la dosar.
Existența raporturilor contractuale dintre reclamantă și pârâtă este dovedită prin contractul de prestare a serviciului de salubrizare a localităților nr.5307 din data de 06.03.2009, cu putere de lege între părțile contractante, potrivit dispozițiilor art.969 alin.1 C.civ.
În speță, instanța apreciază că, făcând dovada creanței de către reclamantă, neexecutarea obligației de plată din partea pârâtei, precum și culpa acesteia pentru neexecutarea obligației se prezumă până la proba contrară. Pârâta nu a dovedit că și-a îndeplinit obligația de plată a serviciilor de care a beneficiat și nici nu a dovedit o cauză exoneratoare de vinovăție. Totodată, instanța observă că pârâta avea posibilitatea să conteste facturile emise de către reclamantă în termenul de scadență, aspect nedovedit în cauză.
În aceste condiții, în temeiul art. 969 Cod civil, potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, art.1073 Codul civil, potrivit căruia creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare, întrucât nu s-a dovedit îndeplinirea obligației prevăzută în contract, instanța va admite cererea reclamantei și va obliga pârâta să plătească suma de 164,51 lei, reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate, în perioada 31.03._13.
Instanța constată că potrivit art.14 din contract, părțile au convenit în mod valabil clauza penală conform căreia neachitarea facturii în termen de 15 zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite potrivit reglementărilor în vigoare pentru fiecare zi de întârziere.
Potrivit art. 120 alin. 7 din O.G. 92/2003 – Codul de procedură fiscală nivelul dobânzii de întârziere a fost stabilit la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere.
Instanța găsește întemeiat capătul de cerere privind plata penalităților de întârziere, întrucât obligația de plată a acestora în cazul neîndeplinirii obligației de plată este prevăzută în contract și calculată la suma de 8,85 lei, respectându-se legislația fiscală în vigoare.
Față de solicitarea reclamantei, având în vedere că pârâta a căzut în pretenții, fiind reținută culpa sa civilă și procesuală, în temeiul art. 453 C.proc.civ. instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 19,84 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar corespunzător valorii pretențiilor solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. C.U.P. S.A. BÂRLAD, cu sediul în Bârlad, ., jud. V., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J_ , CUI R18916672, cod IBAN RO88 BRDE 380SV_ deschis la BRD–Agenția Bârlad, în contradictoriu cu pârâta I. S., CNP_, cu domiciliul în Bârlad, .. 12 jud. V..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 164,51 lei, reprezentând contravaloare serviciu de salubritate prestat de reclamantă în perioada 31.03._13 și 8,85 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente.
Obligă pârâții să plătească reclamantei cheltuielile de judecată în sumă de 19,84 lei.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 Iunie 2013.
Președinte, G. E. | ||
Grefier, E. D. |
Red. E.G./26.06.2013
Tehnored. E.D. 4 ex/ 26 Iunie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1909/2013.... | Grăniţuire. Sentința nr. 1604/2013. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
