Obligaţie de a face. Sentința nr. 1367/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1367/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 04-06-2013 în dosarul nr. 5844/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1367/2013
Ședința publică de la 04 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier M. B.
Pe rol pronunțarea cauzei Civile privind pe reclamanții I. M., domiciliat în București, ., .. 1, ., I. I., domiciliat în București, ., .. D, ., N. M., domiciliată în . și I. G., domiciliat în V., .. 192, ., Jud. V. și pe pârâtul I. C., domiciliat în Bârlad, ., Jud. V., având ca obiect obligație de a face - desființare construcții.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 28.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 04.06.2013.
Deliberând, s-a dat sentința de față:
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., instanța a dat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată rolul acestei instanțe cu nr._ din 14.11.2012, reclamanții I. M., I. I., N. M., I. G. au chemat în judecată pe pârâtul I. C., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să desființeze construcțiile noi ridicate pe terenul proprietatea lor, să plătească daune morale în cuantum de 100.000 euro, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, prin cererea introductivă, reclamanții au arătat că prin Decizia Civilă nr. 1084 din 30.11.2005 Curtea de Apel a instituit în favoarea pârâtului un drept de superficie, respectiv de folosință asupra terenului cu suprafața de 3.000,01 m.p. situat în ., conform Titlului de proprietate 1846 din data de 22.05.2003. Pârâtul este asociatul unic al societății . care are în proprietate un atelier mecanic, o hală metalică și împrejmuire situată pe terenul proprietate sa. Susține că pârâtul a ridicat o construcție pe terenul proprietate, în timpul procesului, fără autorizație de construire și fără consimțământul proprietarilor terenului. Această împrejurare rezultă din referatul poliției municipiului Bârlad, Secția 8 de Poliție Rurală Puiești și rezoluția din data de 15.05.2012 cu nr. 609/II/2012 de la P. de pe lângă Judecătoria Bârlad, un înscris de la Primăria I., altul de la Instituția Prefectului V. înregistrată cu nr. 6569 din 27.08.2012. Susține că P. de pe lângă Judecătoria Bârlad a dispus aplicarea amenzii contravenționale pârâtului și desființarea construcțiilor. Pârâtul nu a respectat rezoluția parchetului.
În drept, a invocat Legea 50/, art. 558 C. civ., art. 557 C. civ.
La data de 3.12.2012 (fila 35), reclamanții au depus la dosar precizări prin care au arătat că, solicită desființarea construcțiilor așa cum a dispus P. de pe lângă Judecătoria Bârlad și acordarea de despăgubiri –daune morale în cuantum de 100.000 lei.
În ședința publică din data de 08.01.2013, reclamantul I. M. a arătat că au formulat două capete de cerere, primul capăt de cerere se referă la demolarea unei construcții, conform rezoluției Parchetului. Este vorba de o construcție nouă, edificată în vara-toamna anului trecut cu dimensiuni de 4,15 m x3,10 m. Pe teren mai există construcții edificate de pe timpul CAP. Terenul are un statut special. Iar pârâtul a încălcat legea întrucât, pentru a construi ar fi avut nevoie de autorizație de construire, și de acceptul lor, care au în proprietate acel teren Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere arată că solicită daune morale reprezentând prejudicii morale de sănătate, se judecă de 20 ani.
La același termen de judecată, reclamantul I. G. a arătat că pârâtul a construit ilegal o construcție nouă, lipită de cea veche, cu fundație din beton cu tot necesarul de utilități, construcție ce poate fi folosită ca locuință. Susține că a suferit presiuni psihologice și materiale, stres, tensiuni ce au avut repercursiuni asupra stării lor de sănătate.
La data de 18.01.2013, reclamantul I. M. a depus la dosar precizări (fila 46) arătând că își întemeiază cererea pe legislația construcțiilor, respectiv legea 50/1991-art. 1, art. 24, art. 26, art. 32 și Legea 350/2001 privind reamenajarea teritoriului și urbanismului.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, reclamantul arată că solicită daune materiale, apreciind că proprietarul terenului trebuie repus în situația în care s-a aflat dacă încălcarea dreptului de proprietate de către Curtea de Apel Iași, instituind drept de superficie. În ceea ce privește daunele morale, aceste reprezintă contravaloarea prejudiciului provocat prin suferințe de natură psihică. Prin atingerea adusă onoarei demnității sau reputației. Reclamantul a solicitat ca daunele materiale și cele morale să fie stabilite pe fiecare în parte reclamant, individule și nu colective, întrucât suferințele au fost individuale.
La data de 22.01.2013 (fila 78), reclamantul I. G. a depus la dosar precizări prin care a arătat că acțiunea are două capete de cerere, demolarea unor construcții noi făcute de pârâtul I. C. și acordarea de despăgubiri morale.
În ceea ce privește primul capăt de cerere, reclamantul a arătat că, pe terenul proprietatea moștenitorilor I. M., I. G., Instate M. și N. M., teren situat în intravilanul satului Hălărești, . a ridicat o baracă metalică și cu acoperit cu foi ondulate de tablă și cu postament de ciment ce forma un adăpost în care tractoriștii înainte de anul 1989 făceau mici reparații la utilajele agricole. În anii 1962-1963, președintele CAP I. și SMA Puiești au amplasat utilaje agricole pe terenul său. După apariția Legii 18/1991 le-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului. Pârâtul a construit în secret în interiorul unei bărăci de metal o presă de ulei, noua construcție este făcută din BCA. În cea de-a doua construcție din cărămidă, a amplasat o moară de grâu și una din porumb. De asemenea au construit un spațiu cu cameră. Făcută în afara bărăcii metalice, din materiale noi și cu acoperiș dublu pe un soclu de beton.
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, reclamantul arată că l-a avertizat pe pârât din timp să nu achiziționeze cele două construcții pentru că terenul era în litigiu. De aproximativ 50 de ani, ei, moștenitorii nu au beneficiat de nimic de pe urma acestui teren, deși au plătit impozite foarte mari Susține că, între părți au existat mai multe procese. La Judecătoria Bârlad, la Curtea de Apel Iași, la Înalta Curte de Casație și Justiție și din nou la Judecătoria Bârlad. Susține că au fost stresați la maxim, au avut emoții. Toate aceste trăiri tensionate conduc‚ inevitabil și ireversibil la uzură psihică, fizică și morală. Susține că are dureri la șolduri, cu tensiune arterială.
La data de 08.02.2013 (filele 159), reclamantul I. G. precizează că solicită demolarea a 3 construcții noi edificate pe terenul proprietatea lor.
Prin obiecțiunile formulate la data de 29.04.2013 (fila 219), reclamanții au solicitat evacuarea pârâtului I. C.. În ședința publică din data de 232 (fila 232), reclamanții, prin mandatar, I. M. a precizat că înțelege să completeze acțiunea cu încă un capăt de cerere prin care solicită evacuarea pârâtului. Susține că din raportul de expertiză rezultă necesitatea evacuării pârâtului.
La termenul din data de 28.05.2013 reclamanții au precizat că temeiul de drept al acțiunii este: art. 1164, art. 1527, art. 1528, art. 1349 C. civ.
A formulat un alt capăt de cerere prin care solicită încetarea dreptului de superficie și repunerea proprietarului în deplină posesie și folosință în ceea ce privește suprafața de 3000,01 m.p.
B. Apărările formulate
Pârâtul a depus întâmpinare (fila 89) prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
În fapt, pârâtul a susținut că nu a efectuat nici o construcție la imobilul situat pe terenul reclamanților. A invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților. În ceea ce privește daunele morale, pârâtul a susținut că, cerere este neîntemeiată, o astfel de faptă nu sete generatore de daune materiale și nu de daune morale.
C. Probe
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri:rezoluție din data de 15.05.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad (file 8-), referat cu propunerea de a nu începe urmărirea penală din dosarul 435/P/2012 /fila 9), rezoluție de la 22.05.2012 din dosarul nr. 435/P/2012 (filele 11), adresele 2794 din 12.07.2012, adresa nr. 3597 din 18.8.2012 (fila 12), adresa nr. 4/22 august 2012 (fila 13), adresa nr. 6569 din 17.08.2012 (fila 14), nota de la Oficiul Registrului Comerțului (filele 15-20), proces verbal al Biroului Executorului Judecătoresc G. A. în dosarul nr. 40/2006 (fila 21), adeverința nr. 2787 din 21.08.2006(fila 22), raport de expertiză tehnică extrajudiciară G. V. (filele 23-27), chitanțe de plată, facturi fiscale (fila 28),documentație cadastrală privind amplasarea și delimitarea corpului de proprietate (fila 30-32), raport de expertiză tehnică judiciară din dosarul nr._ (filele 64-69), raport de expertiză tehnică judiciară din dosarul nr. 4102/2004 (filele 70-74), contestație la executare (filele 82- Decizia civilă nr. 1691/R/2011(filele 84-88), Sentința civilă nr. 2634/2012 de la 26.09.2012 (fila 121-122), Decizia nr. 373 de la 15.06.2005 pronunțată de Curtea de Apel Iași (filele 123-129), Decizia civilă nr. 1084 de la 30.11.2005 a Curții de Apel Iași (filele 130-137), Sentința civilă nr. 3007 din 26.11.2004 (filele 138-141).
Reclamantul I. G. a depus la dosar fotografii (fila 160) .
Pârâtul a depus la dosar înscrisuri (filele 163-167).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu expertiză topografică, raportul de expertiză fiind depus la dosar la filele 207-213.
D. Aspecte procesuale
În ședința publică din data de 29.01.2013, reclamantul I. M. a declarat, personal că renunță la capătul de cerere privind daunele materiale astfel cum a solicitat prin precizările efectuate la data de 18.01.2013, renunță la judecată și nu la drept.
La termenul din data de 12.02.2013 instanța a unit excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților cu fondul cauzei.
Reclamantul I. M. a reprezentat pe reclamanții I. I., I. G., N. M., potrivit procurilor autentificate depuse la dosar la filele 225-229.
La termenul din data de 28.05.2013 instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind încetarea dreptului de superficie și întocmirea unui alt dosar.
II. În fapt:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se rețin următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3007 din 26.11.2004 pronunțată de Judecătoria Bârlad, definitivă prin Decizia nr. 373/15.06.2005 a Curții de Apel Iași, s-a respins acțiunea pentru constatare drept de superficie, acțiune formulată de . în contradictoriu cu pârâții I. I., I. M., I. G. N. M..
Prin Decizia civilă nr. 1084 de la 30.11.2005 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 5457/2005 (filele 130-137), Decizia nr. 373/15.06.2005 a Curții de Apel Iași a fost modificată în parte, în sensul că a fost admis apelul împotriva Sentinței civile nr. 3007 din 26.11.2004 pronunțată de Judecătoria Bârlad, s-a constatat dreptul de superficie al reclamantei . de folosință asupra terenului în suprafață de 3001,01 m.p. situat în . și de proprietate asupra construcțiilor edificate pe acest teren constând în atelier mecanic și hală metalică edificate pe acest teren.
S-a reținut în considerentele Deciziei civile că, în baza Sentinței civile nr. 3012/27.05.2002 pronunțată de Judecătoria Bârlad, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1766/R pronunțată de Tribunalul V. la data de 20.12.2002, Comisia Județeană V. a eliberat reclamanților titlul comun de proprietate nr. 1846/cod_ pentru suprafața de 4 ha și 9927 m.p. teren intravilan ., jud. V., în care este inclusă și suprafața de 6.604 m.p. T-23, .>
S-a reținut că reclamanta . s-a înființat prin reorganizarea SMA Puiești și . și a fost înmatriculată ca societate în 1996 prin certificatul de înmatriculare eliberat la data de 30.04.1996 . nr. 0448. În protocolul de divizare a . se prevede în anexa 2 cont 2121 Clădiri la punctele 8 și 16, faptul că în patrimoniul societății nou înființate intră clădirile din . mecanic și hala mecanică. În baza acestui protocol de divizare . a devenit proprietara celor două construcții S-a reținut că . dovada că este proprietara celor două construcții atelier mecanic și hala mecanică edificate cu bună credință pe terenul ce este în prezent proprietatea reclamanților.
Potrivit procesului verbal din dosarul de executare 40/2006 încheiat la data de 14.04.2006 la Biroul Executorului Judecătoresc G. A., s-a constatat că, . . au convenit ca debitorul . transfere creditorului . proprietatea asupra unui atelier mecanic, o hală și împrejmuire, proprietatea . situat în ., jud. V. cu următorii vecini: prop. T. F., prop. M. T., prop. fam. I. și drum comunal I. - Gherghești, în vederea stingerii debitului din dosarul de executare.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv adresa nr. 2787/21.08.2006 rezultă că . figurează înscrisă în evidențele Primăriei I. în registrul agricol, al satului Hălărești, vol. I la poz.21 cu atelier mecanic și o hală metalică.
Prin rezoluția din 15.05.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, s-a dispus completarea dispozitivului cu sesizarea compartimentului de specialitatea din cadrul Primăriei I., pentru aplicarea amenzii contravenționale și pentru desființarea construcțiilor.
S-a reținut în cuprinsul rezoluției că, prin rezoluția nr. 435/P/2012 din 15.03.2012, în baza art. 228 alin. 6 C.proc. pen. rap. la art. 10 lit. b C.proc. pen. neînceperea urmării penale față de I. C., pentru săvârșirea infracțiunii de construire fără autorizație, prevăzută de art. 25 alin. 1-2 din Legea 50/1991. Din lucrările dosarului, a rezultat că cei 4 reclamanți sunt frați și, conform titlului de proprietate nr. 1846 /_ eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate pe raza comunei I., dețin mai multe terenuri în care este inclusă și . 6604 m.p. amplasată în intravilanul satului Hălărești, .. Prin Sentința civilă nr. 2767/2005 a Judecătoriei Bârlad, . reprezentată de numitul I. C. a câștigat dreptul de superficie pe suprafața de 3001,01 m.p. din .., proprietatea familiei I. din intravilanul satului Hălărești. Pe . . deține două construcții. S-a reținut că în anul 2011, administratorul .-I. C., în continuarea uneia dintre construcțiile amplasate pe terenul familiei I. a ridicat o altă construcție cu dimensiunile de 4,15 m x 3,10 m, cu o înălțime de 2,50 m, aceasta fiind confecționată din tablă, fără autorizație de construcție și fără consimțământul reclamanților.
În referatul cu propunerea de a nu începe urmărirea penală din dosarul nr. 435/P/2012 din 22.02.2012 la paragraful nr. 7 s-a reținut că, fiind audiat numitul I. C. recunoaște că a efectuat lucrarea fără autorizație de construcție, așa cum prevede Legea 50/1991 și fără consimțământul reclamanților.
Prin adresele nr. 2794 din 12.07.2012, respectiv 2597 din 26.08.2012 Primăria Comunei I. l-a somat pe pârâtul I. C. să se prezinte cu documentația necesară obținerii autorizației de construire, în caz contrar, va fi sancționat cu amenda de la 1.000- 10.000 lei.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, au fost identificate construcțiile noi aflate pe teritoriul proprietatea reclamanților din satul Hălărești, ./2. La exteriorul bărăcii metalice sunt executate:
- o construcție cu fundație din beton, pereți și acoperiș din panouri metalice sandwich cu instalație și obiecte sanitare având destinația de grup sanitar și vestiar;
- două șoproane cu stâlpi metalici, acoperite cu plăci de azbociment și pardoseală din beton
- cămin apometru
- cămin echipament de epurare ape uzate
În interiorul bărăcii este executată:
- o construcție cu pereți zidărie de cărămidă cu trei încăperi,
- soclu din beton de 28 cm x 15 cm pe conturul pereților de închidere ale baracii metalice.
Construcțiile noi sunt amplasate pe suprafața de_,01 m.p, teren asupra căruia s-a instituit dreptul de superficie prin Decizia civilă 1084/30.11.2005 a Curții de Apel Iași. Construcțiile noi au fost construite pentru funcționarea actuală a echipamentelor, instalațiilor și dotărilor existente. Pentru construcțiile efectuate Primăria I. nu a emis autorizație de construire.
Prin Decizia civilă r. 1691/R/2011 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ s-a dispus ca pârâta . să plătească reclamanților I. M., I. I., I. G. și N. M. suma de 2132 lei reprezentând echivalentul lipsei de folosință a terenului cu suprafață de 3001,01 m.p., proprietatea reclamanților, situată în intravilanul satului Hălărești, tarlaua 23, parcela 491/2, . pe perioada 2006-2010 și, pentru viitor, suma de 1290 lei, anual. Tot astfel, s-a stabilit calea de acces a reclamanților prin partea de sud a terenului în suprafață de 3001,01 m.p., proprietatea reclamanților asupra căruia pârâta are un drept de superficie.
III. În drept:
Cauzei sunt aplicabile următoarele dispoziții legale:
Potrivit art. 28 din Legea 51/1991, o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) și b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției (alin. 1). Decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente, pe baza planurilor urbanistice și a regulamentelor aferente, avizate și aprobate în condițiile legii, sau, după caz, de instanță. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii și cultelor (alin. 2).Măsura desființării construcțiilor se aplică și în situația în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesară (alin. 3).
Potrivit art. 32 din același act normativ, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz:
a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației;
b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.
(2) În cazul admiterii cererii, instanța va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanță, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliție, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
Cu privire la cererea privind despăgubirile sunt incidente următoarele dispoziții legale:
În ceea ce privește legea aplicabilă, potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
Cererea privind acordarea de despăgubiri morale este întemeiată pe răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, a pârâtului înainte de . Colului Civil- Legii 287/2009. Prin urmare, sunt incidente dispozițiile Codului civil din 1864, sub imperiul căruia fapta a fost săvârșită.
Articolul 998 din Codul civil stabilește că, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Articolul 999 C.civ., potrivit cu care omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.
Cu privire la cererea de evacuare sunt incidente dispozițiile art. 555 C. civ. statuează că, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege
IV. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârât prin întâmpinare
Înainte de a trece la soluționarea fondului cauzei, instanța se va pronunța cu prioritate, conform art. 137 C.proc.civ, asupra excepției invocate prin întâmpinare, excepție care a fost unită cu fondul cauzei, prin încheierea de ședință din data de 12.02.2013.
A. În drept, instanța are în vedere dispozițiile art. 109 C.proc. civ., potrivit cărora, oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea unei instanțe competente.
Literatura de specialitate a stabilit patru condiții de exercitare a acțiunii civile, respectiv afirmarea unei drept, interesul, capacitatea procesuală și calitatea procesuală activă și pasivă a părților din proces.
B.Concluzie: Raportând dispozițiile legale la situația de fapt relevantă în scopul soluționării excepției invocate, instanța apreciază neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților. Soluția instanței se întemeiază pe următoarele argumente:
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului.
Reclamanții au introdus o acțiune cu mai multe capete de cerere: primul capăt de cerere prin care solicită desființarea construcțiilor noi ridicate pe terenul proprietatea lor, acordarea de daune morale privește cel de-al doilea capăt de cerere, iar cel de-al treilea se referă la evacuarea pârâtului.
În ceea ce privește cererea privind demolarea construcțiilor noi ridicate pe pârât pe suprafața de teren în litigiu, în raport de motivele invocate de reclamanți cu privire la acest capăt de cerere, apreciază instanța că reclamanții au calitatea procesuale activă. Reclamanții susțin că pârâtul nu deține autorizație de construire și nu a solicitat acordul proprietarilor terenului pentru a edifica construcțiile noi. Reclamanții au invocat ca text de lege, dispozițiile Legii 50/1991, însă instanța nu este ținută de textul legal invocat de părți, fiind obligată să stabilească corecta încadrare a faptelor cu respectarea principiului disponibilității părților din proces.
În ceea ce privește cererea privind acordarea daunelor morale și cea privind evacuarea, este evident că reclamanții au legitimare procesuală activă, în raport de împrejurarea că pârâtul a construit pe suprafața de teren, proprietatea reclamanților.
Rezultă că reclamanții au calitatea procesuală activă în prezenta cauză, motiv pentru care instanța urmează să respingă excepția lipsei calității procesule active a reclamanților, invocată de pârât, prin întâmpinare.
IV. Asupra fondului
Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută, instanța apreciază că acțiunea cu care este învestită este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Cererea privind demolarea construcțiilor noi edificate
Reclamanții invocă împrejurarea că pârâtul a construit pe terenul proprietatea lor, fără a deține autorizație de construcție și fără a solicita acordul proprietarilor terenului. De asemenea, susțin că, pârâtul nu s-a supus dispozițiilor organelor abilitate și nu a desființat construcțiile.
Este de necontestat că pârâtul a construit pe terenul în litigiu fără autorizație de construcție, aspect rezultat din atitudinea pârâtului, care nu a făcut dovada că deține actul administrativ coroborat cu înscrisurile depuse la dosar.
Însă, analizând dispozițiile Legii 50/1991, se remarcă că, decizia menținerii sau a desființării construcțiilor realizate fără autorizație sau nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administrației publice competente (art. 28 alin. 2). Tot astfel, aceasta, autoritatea administrației publice competente, poate aplicata sancțiunea contravențională pentru nerespectarea dispoziției legale privind emiterea autorizației de construire, poate dispune oprirea executării lucrărilor, stabilind termen, iar în cazul în care în cazul în care persoana sancționată contravențional nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Rezultă așadar că, reclamanții nu pot solicita desființarea construcțiilor edificate de pârât fără a deține autorizație de construire.
În ceea ce privește critica privind edificării construcțiilor noi de către pârâți fără acordul proprietarilor, instanța apreciază că nu este întemeiată.
Așa cum s-a reținut la capitolul ,,în fapt" a acestei hotărâri, prin Decizia civilă nr. 1084 de la 30.11.2005 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. 5457/2005, (filele 130-137) s-a constatat dreptul de superficie respectiv de folosință asupra terenului în suprafață de 3001,01 m.p. situat în ., jud. V., proprietatea reclamanților, în favoarea . la rândul ei, l-a transmis societății ., al cărui administrator este pârâtul I. C..
Se reține că momentul judecății, este în vigoare Codul civil –Legea 287/2009 privind Codul civil care reglementează superficia la art. 693-772 C. civ. Însă, potrivit Legii 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, dispozițiile privind dreptul de superficie sunt aplicabile numai pentru constituirea acestui dezmembrământ ulterior intrării în vigoare a noului cod civil.
În cauză se constată că dreptul de superficie este constituit înainte de . Codul civil –Legea 287/2009.
Dreptul de superficie, sub imperiul a cărui existență recunoscută atât în doctrină cât și de legiuitor prin referirile din Decretul - Lege 115/138 și Legea 7/1996, nu avea o consacrare legislativă expresă în Codul civil de la 1864. Este un drept real principal imobiliar cu un conținut juridic complex, ce reunește atât dreptul de proprietate asupra unei construcții sau dreptul de a edifica o construcție, cât și dreptul de folosință asupra terenului pe acre este edificată/va fi edificată construcția și care se află în proprietatea persoanei.
În ceea ce privește limitele exercitării dreptului de superficie, în jurisprudență (I.C.C.J. Secția civilă și de proprietate intelectuală, Decizia nr. 88 din 13.02.2008) s-a stabilit că posesia și folosința terenului pe care se află construcția se exercită în strânsă legătură și în limitele necesare exercitării dreptului de proprietate care intră în alcătuirea dreptului de superficie. Superficiarul are un drept de dispoziție material asupra terenului care constă în posibilitatea de a dispune de substanța terenului numai în vederea folosirii construcției.
Din expertiza efectuată în cauză rezultă că, construcțiile noi sunt amplasate pe suprafața de 3001,01 m.p. asupra căruia s-a instituit dreptul de superficie, fiind construite pentru funcționarea echipamentelor, instalațiilor și dotărilor existente.
Rezultă așadar că, noile construcții au fost edificate în limita exercitării dreptului de superficie asupra terenului, pentru exploatarea construcțiilor, proprietatea superficiarului. Legea nu prevede că pentru exercițiului dreptului de superficie, a dispoziției materiale asupra terenului este necesar acordul proprietarului terenului.
Prin urmare, acțiunea formulată de către reclamanți este neîntemeiată, motiv pentru care instanța urmează să o respingă.
În ceea ce privește cererea privind despăgubirile
Raportând prevederile legale de mai sus la situația de fapt reținută, instanța constată că, în cauză, nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, care să justifice acordarea despăgubirilor morale.
Reclamanții au solicitat prin cererea de chemare în judecată angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, solicitându-se ca acesta să plătească despăgubiri reprezentând contravaloarea daunelor morale, întemeiată pe împrejurarea că între părți s-au purtat mai multe procese cu privire la terenul asupra căruia, prin Decizia civilă nr. 1084/30.11.2005 pronunțată de Curtea de Apel Iași, s-a instituit un drept de superficie.
În temeiul art. 129 alin. 1 teza finală și 723 C.pr.civ., reclamanții aveau obligația de a proba pretențiile deduse judecății.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului sub forma solicitată de reclamanți, aceștia ar fi trebuit să probeze îndeplinirea condițiilor cumulative cerute în acest scop, anume: a). existența unei fapte ilicite, b). săvârșite cu vinovăție, c). care să fi provocat reclamanților un prejudiciu, d). între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.
Analizând probele administrate în cauză nu rezultă existența vreunei fapte ilicite și nici vinovăția pârâtului în producerea prejudiciului invocat de reclamanți prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată.
Reclamanții au depus la dosar înscrisuri, reprezentând hotărâri judecătorești pronunțate, depuse la filele 120-142.
Observă instanța că, în litigiul având ca obiect constatare drept de superficie, în care a fost pronunțată Decizia civilă nr. 1084/30.11.2005 pronunțată de Curtea de Apel Iași, calitatea de parte în proces, a avut-o ., proprietara construcțiilor hală metalică și atelier mecanic și Ulpres SRL, devenită .. Tot astfel, în litigiul ce a avut ca obiect contestație la executare, înregistrată sub nr._ (filele 120-122), pârâtul I. C. nu a avut calitatea de parte în proces, aceasta fiind formulată de ., în calitate de debitoare a reclamanților. În litigiu ce a avut ca obiect pretenții - acordarea echivalentului lipsei de folosință ( nr._ ), reclamanții au promovat acțiunea.
Pe de altă parte, promovarea acțiunilor de către . (Ulpres SRL), prin reprezentantul legal, pârâtul I. C., s-a realizat pentru recunoașterea unor drepturi apărate de lege. Cel care exercită prerogativele pe care legea le recunoaște dreptului său subiectiv nu poate fi considerat că acționează ilicit, chiar dacă exercițiul normal al dreptului său au fost aduse anumite restrângeri ori prejudicii dreptului subiectiv al altei persoane.
Rezultă că cererea privind acordarea de daune morale în cuantum de 100.000 euro promovată de reclamanți este neîntemeiată, motiv pentru care urmează să o respingă.
În ceea ce privește cererea de renunțare la judecata cererii referitoare la daune materiale
Constatând consimțământul reclamantului I. M., la termenul din data de 29.01.2013, instanța urmează, să ia act de renunțarea la judecata cererii referitoare la daune materiale, renunțare afirmată de reclamant în ședință publică și prin cererea depusă la dosar (fila 81), precizată ulterior.
Observă instanța că la momentul formulării cererii referitoare la daune materiale, prin precizările depuse la dosar la data de 18.01.2013 (filele 51), reclamantul nu avea un mandat valabil pentru exercițiul dreptului de chemare în judecată și reprezentare a reclamanților I. I., I. G., N. M., acestea fiind depuse la dosar, ulterior, la data de 29.04.2013 – filele 225-229.
Cererea privind evacuarea
Instanța apreciază că cererea de evacuare formulată de reclamanți nu este întemeiată.
Reclamanții au învestit instanța cu o acțiune în evacuare, caracterizată prin faptul că se pune în discuție folosința asupra imobilului și nu dreptul de proprietate. Acțiunea în evacuare presupune că între părți să se fi stabilit anterior un raport referitor la folosința bunului, un acord, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Acestor raporturi li se circumscrie și situația celor care folosesc imobilul, datorită unor raporturi specifice în care se afla cu titularul dreptului de proprietate.
În cauză, în raport de înscrisurile depuse la dosar, rezultă că ocuparea terenului proprietatea reclamanților de către pârât, reprezentantul societății ce are calitatea de superficiar este justificată de un titlu, respectiv Decizia civilă nr. 1084/30.11.2005 pronunțată de Curtea de Apel Iași, titlu ce este valabil și care îndreptățește pe pârât să folosească imobilul proprietatea reclamantului.
Prin urmare, instanța va respinge cererea de evacuare, ca neîntemeiată.
Asupra cheltuielilor de judecată
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 274 C.proc.civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanța urmează să respingă cererea reclamanților privind acordarea cheltuielilor de judecată și să admită cererea pârâtului. În acest sens, instanța va obliga, reclamanții să ramburseze pârâtului I. C. suma de 2.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (chitanța . nr._ din 16.01.2013).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților I. M., I. I., N. M., I. G., invocată de pârâtul I. C., ca neîntemeiată.
2. Respinge acțiunea cu cele trei capete de cerere, respectiv cererea privind demolarea construcțiilor noi (construcție cu fundație de beton, două șoproane, cămin apometru, cămin cu echipament de epurare ape uzate, construcție cu pereți din zidărie de cărămidă cu trei încăperi, soclu din beton) edificate pe terenul cu suprafața de 3001,01 mp din ., jud. V., cererea privind acordarea de daune morale în cuantum de 100.000 euro, cererea privind evacuarea pârâtului, acțiune formulată de reclamanții I. M., I. I., N. M., I. G. în contradictoriu cu pârâtul I. C., ca neîntemeiată.
3. Ia act că reclamantul I. M. a renunțat la judecata capătului de cerere privind acordarea de daune materiale.
4.Respinge cererea de rambursare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamanți, ca neîntemeiată.
5. Obligă reclamanții I. M., I. I., N. M., I. G. să ramburseze, pârâtului I. C. suma de 2.000 lei (fiecare reclamant câte 500 lei) reprezentând cheltuieli de judecată.
6. Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare, conform art. 282 indice 1 alin. 1 C. proc civ. rap la art. 299 alin. 1 C.proc. civ .
7. Pronunțată în ședința publică astăzi, 04.06.2013.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, M. B. |
Rd.jude.G.B. 01.07. 2013
Gref.M.B. 01.07.2013/ 7 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1449/2013.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2835/2013. Judecătoria... → |
|---|
