Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1217/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1217/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 2406/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1217/2013
Ședința publică de la 16 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. E.
Grefier E. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta R. E., domiciliată în ., jud. V., în contradictoriu cu pârâtul B. G., domiciliat în ., jud. V., având ca obiect ,, ordonanță președințială”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la ordine, au răspuns: reclamanta R. E. personal și asistată de avocat F. C., pârâtul B. G. personal și martorii N. C., ȚIBIAN V. și O. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, au fost verificate actele și lucrările dosarului de președintele de complet, după care:
Se verifică identitatea martorilor prezenți, care se legitimează prezentând actele de identitate spre verificare, ocazie cu care instanța constată că aceștia se numesc: N. C. – conform CI . nr._, CNP-_, TIBIAN V. - conform cărții de alegător din care s-a reținut CNP-ul_ și O. G. – conform CI . nr._, CNP-_.
Sub prestare de jurământ, s-a procedat la audierea martorilor N. C., Tibian V. și O. G., răspunsurile acestora fiind consemnate în procese verbale separate, care s-au atașat la dosar.
Pârâtul depune la dosar înscrisul intitulat întâmpinare, într-un singur exemplar, precizând că nu are duplicat pentru comunicare.
Interpelat, pârâtul arată că înscrisul depus la dosar este scris de o cunoștință, întrucât el nu are nicio clasă, însă semnătura de pe acest înscris îi aparține.
Instanța înmânează reclamantei prin apărător înscrisul depus la dosar de pârât pentru a lua cunoștință de conținutul acestuia.
Av. F. C. restituie la dosar înscrisul înmânat de instanță, după ce ia cunoștință de conținutul acestuia precizând că nu dorește termen cu privire la studiul acestui act.
În temeiul art. 244 instanța declară încheiată cercetarea procesului și, interpelate, părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat și nici probe de administrat.
Instanța ia act că părțile nu mai solicită administrarea altor probe în cauză, astfel încât, apreciind că nu se mai impune acordarea de noi termene, în temeiul art. 392 Cod proc. civ. deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților.
Av. F. C., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată de reclamantă, în sensul ca instanța să stabilească la reclamantă locuința minorului B. A.-G., la domiciliul acesteia din ., jud. V., până la soluționarea definitivă a dosarului ce are ca obiect stabilire locuință minor, înregistrat la Judecătoria Bârlad sub nr._ .
Apreciază că sunt îndeplinite condițiile pentru a se emite această hotărâre specială, a urgenței, având în vedere că acțiunea a fost promovată în condițiile în care cei de la Protecția copilului au făcut o deplasare la domiciliul pârâtului unde au constatat că minorul era neglijat, fiind lăsat singur acasă, lipsit de supraveghere, în condiții precare, ulterior fiind luat în C.P.R.U. –C. Bârlad. Arată că, chiar cei de la Protecția copilului au îndrumat-o pe reclamantă să formuleze acțiunea de față, întrucât această situație nu poate fi perpetuă. S-a încercat la un moment dat ca prin bună înțelegere minorul să meargă să locuiască la reclamantă, la casa din Gherghești, casă pe care reclamanta a achiziționat-o cu banii obținuți la muncă în Italia, însă aceasta s-a lovit de refuzul pârâtului, fără ca acesta să dea vreo explicație.
Apreciază că este în interesul minorului să fie scos din acel mediu, întrucât, deși minorul în prezent se află pe perioadă temporară la C.P.R.U. –C. Bârlad, s-a dovedit cu probele administrate în cauză că acel mediu este vicios pentru minor, copilul asistând de de-a lungul timpului la mai multe acte de violență, iar motivul pentru care a făcut trimitere numai la perioada ulterioară pronunțării hotărârii judecătorești din 2012 , a fost pentru a sublinia faptul că în realitate, ceea ce nu s-a reușit sau nu s-a accentuat în anul 2012, la momentul pronunțării, este starea copilului, acesta repetând clasa I, cei de la Protecția copilului arătând prin actele întocmite cu privire la minor că acesta are și un ușor retard mintal prin nestimulare datorită faptului că a fost lăsat de izbeliște, a fost luat la muncă de pârât, copilul asistând la actele de violență între membrii familiei - aspecte ce rezultă din declarațiile martorilor audiați la acest termen. Arată că pârâtul este o persoană violentă, acesta a fost cercetat pentru tentativă de omor și provine dintr-un mediu infracțional și violent care are repercusiuni asupra copilului.
De asemenea, solicită a se observa că toți psihologii care au analizat acest copil au constatat că este un copil neglijat și prezintă simptomatologia victimei abuzului psiho-emoțional și neglijării familiale . În vara anului 2013 reclamanta a încercat să ia copilul măcar conform programului de vizită stabilit de instanță prin hotărârea judecătorească dată în dosarul nr._, apelând în acest sens și la ajutorul celor de la Poliție, însă pârâtul nu a lăsat-o pe reclamantă să-l ia pe minor, ulterior pârâtul prin interogatoriul luat de instanță a arătat că el a lăsat-o pe reclamantă însă minorul este cel care nu a dorit să meargă, deși explică experții că acest copil este timorat de tată. Deabia acum copilul, aflat la C.P.R.U. –C. și luând legătura cu mama sa a început să dezvolte un comportament empatic, atașându-se de mamă, care își dorește să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea acestuia, așa cum rezultă din probele administrate.
Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Pârâtul , având cuvântul, arată că nu este de acord cu acțiunea, având în vedere că reclamanta a plecat în urmă cu 3 ani în Italia.
Instanța declară dezbaterile închise în temeiul art. 394 Cod proc. civ. și lasă cauza în pronunțare, ulterior deliberării dându-se sentința de față:
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată la data de 26.04.2013, sub nr. de dosar _, reclamanta R. E., a chemat în judecată pe pârâtul B. G., solicitând instanței ca pe cale de ordonanță președințială să se stabilească locuința minorului B. A.-G., născut la data de 23.11.2003, la domiciliul ei din ., jud. V., până la soluționarea definitivă a cererii de stabilire locuință minor.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a avut o relație de concubinaj cu pârâtul, care este o fire foarte violentă fapt pentru care a intervenit despărțirea lor. Arată că de frica pârâtului a plecat din locuință și chiar din țară, a fost amenințată cu moartea dacă nu-l lasă pe minor să locuiască cu el. Susține că pârâtul provine dintr-o familie violentă are deja doi frați la închisoare pentru omor. A fost anunțată de cei din . si să salveze pe copil de pârât. Arată că ea trimitea bani și pachete minorului, i-a cumpărat telefon pentru a vorbi cu el, iar pârâtul i-a luat telefonul și nu-l lăsa să vorbească cu ea. Pentru că oamenii din . îi spuneau că minorul este neglijat, nu este înscris la medicul de familie,stă pe unde apucă singur, pentru că tatăl lui, cioban fiind pleca cu săptămânile din . de urgență în țară, erau deja sesizați cei de la Protecția copilului și în urma unei intervenții alături de polițiști copilul a fost luat din mediul ostil și dus la Centru unde se află și în prezent. Mai arată că a fost amenințată cu moartea, iar pârâtul a solicitat ca minorul să fie dat unor străini decât să-i fie lăsat ei.
În susținere a solicitat proba cu înscrisuri și cu martori și a atașat copie de pe Sentința civilă nr. 1529/22.05.2012, certificat naștere minor, carte de identitate, adresa eliberată de Poliția I. cu privire la comportamentul pârâtului, proces verbal din data de 17.04.2013, ancheta socială de la Primăria Voinești, proces verbal din data de 24.04.2013, note de înregistrare a interviului din 24.04.2013, proces verbal de evaluare inițială din 24.04.2013, proces verbal de admitere a cazului, fișă de consiliere psihologică din 24.04.2013, ancheta socială de la Primăria Gherghești( f. 9-27).
Prezent în fața instanței la termenul din data de 09.05.2013 pârâtul a recunoscut că minorul se află la Centrul de Primire în Regim de Urgență pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat Bârlad și dorește ca minorul să fie crescut de ambii părinții. A mai arătat că a fost în vizită la minor, acesta este bine îngrijit acolo, este liniștit, i-a trecut supărarea și i-a spus că el vrea să stea și cu mama si cu tata.
La termenul din data de 16.05.2013 pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisul intitulat „ întâmpinare „ prin care a solicitat ca cererea formulată de reclamantă să fie respinsă motivat de faptul că aceasta a părăsit domiciliul conjugal, lăsându-l cu minorul rezultat din relația lor, a fost nevoit să-l crească singur, timp de 5 ani, perioadă în care reclamanta a fost plecată în străinătate nefiind interesată de fiul ei. Arată că s-a străduit să-și crească copilul în condiții cât mai bune, a muncit și și-a construit o locuință cu două camere pentru a nu mai depinde de nimeni. Minorul este atașat de el și nu vrea să meargă la mama lui. Recunoaște că timp de 5 ani a primit trei pachete cu hăinuțe, dar acestea erau vechi și ponosite.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii N. C. la propunerea reclamantei și O. G. și Țibian V., la propunerea pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Minorul B. A.-G. s-a năsut la data de 23.11.2003 din relația de concubinaj dintre reclamanta R. E. și B. G..
Prin Sentința civilă nr. 1529/22.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ s-a dispus ca, exercitarea autorității părintești a minorului B. A. G., născut la data de 28.11.2003 să revină, în comun ambilor părinți, respectiv reclamantei R. E. și pârâtului B. G., s-a stabilit ca locuința minorului B. A. G. la pârâtul B. G., iar pentru R. E. s-a încuviințat menținerea relații personale și contacte directe cu minorul B. A. G. astfel:
a) prin luarea și găzduirea minorului, la locuința reclamantei din România cu obligația reclamantei de a readuce minorul la domiciliul pârâtului, la sfârșitul programului de vizitare:
- în fiecare vacanță de vară, o lună de zile, în luna august;
- a doua zi de P. de la ora 10,00 până a doua zi la ora 18,00;
b) prin vizitarea minorului la locuința acestuia, săptămânal, când reclamanta se află în România;
c) prin contactarea minorului, telefonic, de două ori pe săptămână miercurea și duminica, în jurul orelor 18,00.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că minorul B. A. G. este un copil din afara căsătoriei, care are stabilită filiația față de ambii părinți de la momentul nașterii, părinții minorului nu mai conviețuiesc, reclamanta fiind plecată în străinătate. Minorul a rămas în grija tatălui.
Din raportul de anchetă psiho-socială efectuat la domiciliul pârâtului rezultă că minorul se află în grija pârâtului, care se ocupă de creșterea și educarea acestuia, de la nașterea minorului. În prezent, minorul locuiește cu tatăl său într-o cameră modest mobilată și bine întreținută.
Pe de altă parte, din raportul de anchetă socială efectuat la domiciliul părinților reclamantei, rezultă că, aceștia locuiesc într-o casă compusă din două camere și un hol care sunt modest mobilate. Locuința este iluminată electric, iar încălzirea se face cu sobe cu lemne. Părinții reclamantei au un comportament civilizat atât acasă, cât și în societate și nu sunt cunoscuți cu vicii pe raza comunei Gherghești, jud. V..
Reclamanta a susținut în fața instanței că se va stabili în țară, însă, nu a făcut dovada că are perspectiva angajării în țară, că va locui în mod statornic în România, singura probă adusă în acest sens, fiind un înscris sub semnătură privată prin care reclamantei îi este promisă spre vânzare o casă de locuit și suprafața de 800 m.p. Instanța a apreciat că proba este insuficientă pentru a face dovada că reclamanta intenționează să locuiască efectiv în această casă.
Audiat în camera de consiliu minorul B. A. G. a arătat că dorește să locuiască cu tatăl său. Minorul a relatat că, tatăl său se îngrijește de el, iar mama sa i-a trimis din Italia obiecte de îmbrăcăminte, însă nu ține legătura cu ea.
Din raportul de expertiză psihologică, instanța a reținută că rezultă că minorul este introvertit, calm în aparență, fără accese explosive de furie sau agresivitate, prezintă o anumită apatie, lipsă de energie, oboseală. La nivel emoțional, se evidențiază sensibilitate, emotivitate, blocaje afective în exprimarea sentimentelor față de părinți. Minorul se prezintă cu o numită inhibiție emoțională își reprimă emoțiile și exprimă detașare, indiferență în relațiile cu adulții, tendință de izolare. S-a constatat prezența unor conflicte legate de mamă, tristețe, trăirea unor sentimente de frustrare, de abandon afectiv, emoțional și fizic, material, prezența sentimentelor de inferioritate și nesiguranță, anxietate. Minorul prezintă tendințe ambivalente față de mamă-devalorizare, tatăl este învestit ca protector, cu afecțiune, simte prezența unei nevoi de a benefica de afecțiune, de protecție și îngrijire din partea ambilor părinți, dar și de neîncredere, anxietate față de dorința și capacitatea mamei de a răspunde acestor nevoi.
Față de aceste aspecte, faptul că minorul a locuit cu tatăl său, pentru asigurarea stabilității și continuității în îngrijire, instanța a apreciat că, este în interesul minorului ca acesta să locuiască în continuare cu tatăl său. Împrejurarea că minorul are rezultate slabe la învățătură nu poate fi imputată în exclusivitate tatălui și nu justifică schimbarea mediului în care minorul a crescut și în care se simte securizat.
În realizarea efectivă a legăturii dintre mamă și copil, instanța a reținut că trebuie să se țină cont de vârsta copilului, de situația părților, de dreptul de a fi crescut și educat de ambii părinți și de a se bucura cât mai mult timp posibil pentru a deveni un adult echilibrat psihic și emoțional.
Minorul A. G. are vârsta la care își dezvoltă personalitatea și la care are nevoie atât de prezența mamei cât și al tatălui.
Rreclamanta prezintă garanții materiale pentru a asigura un climat decent necesar creșterii unui copil minor, are stare bună de sănătate.
Prin raportul de expertiză psihologică, s-a recomandat ca minorul să fie crescut și educat într-un mediu familial securizat, în care să se asigure nevoile pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și psiho-socială; consiliere psihologică individuală a copilului; consiliere psihologică a tatălui pentru dezvoltarea și armonizarea abilităților parentale; consiliere psihologică a părinților pentru armonizarea, redefinirea relațiilor parentale. S-a reținut în raportul de expertiză că, A. își manifestă dezacordul cu privire la faptul că, mama sa a plecat în străinătate. Nu a fost pregătit, se simte abandonat, trădat. Își dorește să schimbe ceva în familie.
De asemenea, martorul N. G. a relatat că, minorul este atașat de mamă, îi este dor de ea.
Așadar, instanța a apreciat că este necesară restabilirea relației dintre minor și mama sa, prezența mamei în viața minorului este necesară pentru ca acesta să se dezvolte ca un adult sănătos.
Instanța a mai apreciat că, realizarea și consolidarea unor legături personale între mamă și fiul său se poate realiza numai prin luarea acesteia la domiciliul reclamantei.
Menținerea unei legături părintești între copil și părintele căruia nu i-a fost încredințat trebuie să se realizeze permanent fără însă ca minorul să fie stingherit în vreun fel în evoluția lui și fără a se încălca drepturile și responsabilitățile celuilalt părinte căruia minorul i-a fost încredințat.
Însă, pentru ca relația de la acest moment dintre minor și mama ei să se restabilizeze, instanța a considerat că se impune ca relațiile să de desfășoare treptat, cu o preocupare activă, susținere morală, atât din partea mamei, cât și din partea din partea tatălui, eventual consiliere de specialitate atât a ambilor părinți cât și a minorului.
Instanța a apreciat că nu se impune luarea minorului în străinătate, contactul minorului cu un mediu diferit decât cel în care a crescut, fără tată, față de care se simte securizat și numai în prezența mamei față de care prezintă un atașament de tip anxios, ar putea să destabilizeze minorul și să-i accentueze sentimentele pe care le prezintă la acest moment.
Pentru stabilirea acestui program de vizitare, instanța a avut în vedere pe de altă parte că, părțile vor putea solicita modificarea programului de vizitare pe viitor, în acord cu interesul minorului, capacitatea acestuia de adaptare, dacă împrejurările actuale de modifică, având în vedere ca în această materie hotărârea are autoritate de lucru judecat relativă.
Instanța a atras atenția părților că este în interesul superior la copilului ca ambii să manifeste o disponibilitate maximă și cooperare deplină, astfel încât copilul să se bucure de prezența, de afecțiunea, de grija și creșterea ambilor părinți. Eventualele neînțelegeri și resentimente între părți nu ar trebui să se răsfrângă asupra minorului, iar scopul impunerii de către instanță a unui program de vizitare este de a asigura o dezvoltare armonioasă a minorului alături de ambii părinți.
Prin procesul verbal încheiat la data de 17.04.2013 la Primăria Voinești de către o comisie formată din psiholog, referent special, asistent social și mama minorului se arată că au fost solicitați de mama minorului, R. E. în vederea sprijinirii pentru exercitarea programului de vizită stabilit printr-o hotărâre judecătoreasă. Tatăl a fost anunțat și s-a prezentat cu copilul la ora stabilită, minorul s-a bucurat la vederea mamei, s-au îmbrățișat, a stat în brațele mamei, a primit cadourile oferite de mamă- hăinuțe, jucării, dulciuri și s-a jucat cu mama. Minorul s-a crispat și a devenit agitat atunci când mama i-a spus să meargă la plimbare în oraș spunând „ tata, eu merg cu tata”, „ tu umbli cu mafioții”. Se mai arată că din observațiile făcute de psiholog se poate observa ca tata inoculează copilului o stare de teamă față de mama că „ dacă pleci cu ea te dă pe mâna mafioților”. Tatălui i s-a adus la cunoștință ca are obligația să respecte hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit program de vizită al mamei si să nu instige copilul împotriva ei.
La data de 22.04.2013 sub nr. 70 Primăria Voinești a întocmit Ancheta socială la domiciliul pârâtului pentru reevaluarea situației material-financiare ce le oferă acesta minorului B. A.-G.. Din verificările efectuate s-a constatat că dl. B. nu deține bunuri materiale și financiare pentru creșterea și dezvoltarea minorului. Starea de sănătate este bună, casa este compusă din 2 camere, dintre care un este mobilată modest, nu are curent electric, animale, pământ. Veniturile stabile sunt formate din alocația minorului de 42 lei. Se arată că din informațiile primite de la vecini a reieșit faptul că minorul este îngrijit de tatăl său, numai că nu deține condiții de locuit, materiale și financiare. Se recomandă evaluarea copilului de către specialiști DGASPC pentru integrarea copilului la mama R. E..
Prin procesul-verbal încheiat la data de 24.04.2013 întocmit de asistent social R. T. din cadrul Primăriei . că s-a mers pentru evaluarea situației minorului B. G. la domiciliului acestuia din .. Voinești, într-o echipă formată din psiholog, asistent social, agent de poliție, iar la domiciliul minorului acesta a fost găsit singur. Ulterior au venit mătușa paternă și străbunica paternă care au relatat că nu cunosc destinația de lucru a tatălui copilului și că acesta este la muncă undeva prin comună. Copilul a fost preluat de persoanele menționate și acompaniat de B. L., mătușa paternă pentru evaluare și consiliere psihologică.
Prin Fișa de consiliere psihologică nr. 47 din data de 24.04.2013, încheiată de psiholog A. G. se arată că minorul prezintă sentimente de frustrare, insecuritate, neliniște față de situația familială, are teamă de necunoscut. Este ajutat să înțeleagă rolul psihologului ca persoană care vine în ajutorul copilului în situația de criză. Copilul relatează situații în care a fost bătut de tată când acesta era nervos pe fondul consumului de alcool .
Prin Raportul de vizită copil-părinți încheiat de Centrul de Primire în Regim de Urgență pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat Bârlad, la data de 24.04.2013 sub nr. 256 se arată că G. este puțin trist ca a fost adus la centru dar la solicitarea vizitei de către mamă s-a bucurat. În momentul revederii, atât mama cât și copilul au manifestat plânset facial, îmbrățișându-se cu căldură, bucurându-se de revedere. Au discutat împreună despre școală, s-au jucat, copilul fiind vesel și atașat de mamă. G. nu și-a dorit despărțirea de mamă dorind să plece împreună. Mama a fost deschisă prezentând disponibilitate și afectivitate față de copil, s-a jucat cu el a fost interactivă pe tot parcursul vizitei. Și-a dorit să participe la îmbăierea copilul și servitul dejunului. Copilul reticent la începutul vizitei a dezvoltat un comportament empatic cu atașament față de mamă. S-a concluzionat ca mama are sentimente puternice față de copil, prezintă abilități parentale, își dorește să se ocupe de creșterea și educare minorului.
Prin Raportul de evaluare inițială pentru situații de abuz, neglijare, exploatare nr. 257/24.04.2013 întocmit de C. de Intervenție în Regim de Urgență și telefonul pentru Semnalarea Cazurilor de Urgență Bârlad, au fost identificate o . nevoi pentru minorul B. A. G., după cum urmează – asigurarea nevoilor de bază: alimentație naturală bazată pe proteine și calorii, igiena modului de viață prin respectarea orelor de somn, stabilirea locului în care doarme, ambianța în care este luată masa, plimbările în aer liber, oferirea unui mediu securizant prin satisfacerea tuturor nevoilor copilului necesare unei dezvoltări psiho-sociale armonioase, plasarea copilului într-un mediu securizant, identificarea nevoilor de exprimare a emoțiilor/sentimentelor copilului privind separarea de tată, continuarea studiilor, frecventarea zilnică a cursurilor pentru recuperarea lacunelor școlare, sprijinirea psiho-emoțională a copilului pentru o bună adaptare la noile cerințe.
Cu privire la mama minorului se reține că aceasta dorește integrarea copilului în famila sa, deține resurse materiale și financiare pentru creșterea și îngrijirea copilului, are serviciu stabil, conștientizează că minorul a fost lăsat de izbeliște de către tată, care nu a mai dorit prezența mamei în viața copilului.
Prin notele de înregistrare prin interviu a unui copil abuzat, neglijat, exploatat întocmit de Centrul de Primire în Regim de Urgență pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat Bârlad cu învățătorul P. V. – clasa a III se reține că minorul a pierdut clasa I din motive familiale, prezintă lacune, are capacitate de înțelegere însă nu este ajutat de către familie, familia este dezorganizată, certăreți, violenți verbal și fizic, copilul fiind privat de modelul parental. Copilul nu are achiziții la nivelul clasei a II-a pentru ca tatăl este dezinteresat, fiind analfabet, iar lucrul suplimentar pe care îl face învățătorul cu copilul, nu poate acoperi lacunele educaționale .
Prin Adresa nr._ din 24.04.2013 emisă de Secția nr. 3 Poliție Rurală I. se arată cu privire la conduita socială a numitului B. G. că acesta este cunoscut în comunitate ca fiind violent, trăiește într-un mediu conflictual, membrii familiei generând frecvent scandaluri pe fondul consumului de alcool, iar în luna octombrie 2012 au fost sesizați de mătușa acestuia cu privire la faptul că a fost lovită, fiindu-i necesară spitalizarea.
Prin raportul de evaluare psihologică, întocmit de Cabinet de Psihologie Clinică B. I. la data de 30.04.2013 sub nr. 19, se arată că minorul suferă de tulburare de conduită anxios depresivă în contextul abuzului situațional, are tulburare de adaptare – infantilism în abilitățile parentale și un retard mintal ușor – Q.I. 62.
Se concluzionează că minorul prezintă o ușoară deficiență mentală, este provenit dintr-o familie separată cu conflicte puternice. Implicațiile abuzului/neglijării la care a fost supus minorul sunt evidențiate în plan psihologic prin rezistența scăzută la frustrări minore cu tendință marcantă de a acționa impulsiv, instabilitate afectivă, tendințe de perseverare, crize de afect cu oscilații în stabilirea stărilor afective, distimic cu elemente depresive, în plan social – agresivitate manifestă, dificultăți de adaptare în mediul școlar, lipsă de creativitate, autonomie. Se reține că minorul prezintă simptomatologia victimei abuzului psiho-emoțional și al neglijării intrafamiliale, copilul a fost crescut și educat în cadrul uni mediu familial lipsit de disponibilități afectiv-emoționale, cu valori și principii specifice unui nivel scăzut de educație. Tatăl refuză ca acest copil să mențină relații personale cu mama .În prezent mama prezintă interes și disponibilitate socio-afectivă pentru a construi și restabili legături autentice cu fiul său. Copilul dorește relații autentice cu ambii părinți, însă manifestă sentimente, emoții pozitive cu pronostic favorabil în susținerea și dezvoltarea sa în relația cu mama. Copilul pe perioada interacțiunilor susținute în cadrul centrului a dezvoltat un atașament anxios, frica de separarea de mamă. Pe perioada separării tatăl a vizitat copilul, însă lipsesc manifestările autentice, această relație se bazează pe încurajarea copilului să ia parte activ la conflictele adulților în relație de răspundere.
Se recomandă separarea copilului de membrii familiei tatălui – în regim de urgență, întrucât climatul familial este tensionat, grad de promiscuitate –limbaj vulgar, istoric legat de violență domestică, conduită manipulatoare a tatălui pentru a câștiga încrederea autorităților, mascarea agresivității și tensiunii . De asemenea, se recomandă, plasarea copilului într-un mediu securizant, respectiv stabilirea domiciliului la celălalt părinte, întrucât mama prezintă interes, disponibilitate și garanții morale, sociale, afectiv-emoționale, pentru a se ocupa de creșterea și educarea copilului.
Prin răspunsul la interogatoriul administrat în cauză pârâtul B. G. a arătat că el a lăsat-o pe mama minorului să exercite programul de vizită al minorului dar acesta nu a vrut, a recunoscut ca în vara anului 2012 în timp ce era cu minorul la ICAR Perieni, la muncă, a fost implicat într-un conflict în urma căruia a fost folosit un spray care l-a afectat doar pe el nu și pe copil, eveniment în urma căruia a fost nevoie de spitalizarea sa, iar minorul a stat cu el peste noapte la spital. Pârâtul nu a recunoscut că minorul nu merge zilnic la școală, a arătat că el sete cel care îl spală în fiecare sâmbătă pe minor și îi spală hainele. Pârâtul a recunoscut că a locuit cu minorul în casa edificată în Lingurari după despărțirea părților, imobil ce este format din două camere, din care doar una este locuibilă, nu este racordat la rețeaua electrică. Pârâtul a arătat că nu este de acord ca minorul să stea la Centru și mai bine este ca minorul să stea cu ambii părinți, nu a recunoscut însă ca a intenționat să dea copilul în plasament.
Prin declarația dată în fața instanței martorul N. C., audiat la propunerea reclamantei a arătat că minorul B. A. G. i-a fost elev la școala din Corodești în anul școlar 2011-2012, mai exact din septembrie 2011, până pe 7 ianuarie 2012 când a fost transferat la școala de la domiciliul pârâtului. În acea perioada reclamanta nu era în țară, pârâtul fiind cel care se interesa de situația școlară a minorului. Minorul nu frecventa zilnic cursurile școlare, era trecut în clasa a II-a, însă acesta nu terminase clasa I din cauza absențelor. De asemenea, în luna septembrie 2011 nu a venit la școală de la începutul cursurilor, ci la sfârșitul lunii septembrie. Pârâtul era cel care aducea minorul dimineața la școală. A fost o perioadă când minorul era adus de o doamnă ce avea o relație cu pârâtul și care avea un copil în clasa a IV-a, și îi aducea pe amândoi. Reclamanta a venit de Sf. N. la minor la școală când a adus cadouri la toți copiii din clasă. Martorul a declarat că atunci când a venit reclamanta în vizită la minor a observat că acesta s-a bucurat de prezența mamei, au rămas aproximativ 10 minute în clasă unde au discutat, iar la plecare minorul a plâns după reclamantă. Și relația dintre minor și tată era o relație bună, minorul avea pachețel, era îmbrăcat cât de cât. Știe martorul că doamna ce a avut o relație cu pârâtul a plecat de la acesta tot din cauza violențelor.
Prin declarația dată în fața instanței martorul O. G. audiat la porpunerea pârâtului a arătat că după ce reclamanta a plecat în străinătate, pârâtul împreună cu minorul au venit în Lingurari. Susține că pârâtul locuiește în prezent la tatăl său, unde are o cameră. Pârâtul a început să-și construiască o casă în Lingurari. Este casă făcută din lut, nu a intrat niciodată în interior, dar știe că are o sobă. El nu i-a văzut pe minor și pe pârât să locuiască în acea casă, ei merg la casa nou construită doar în perioada zilei când au cate ceva de lucrat. Martorul a declarat că minorul este în prezent la Protecția copilului fiind luat într-una din zile când pârâtul era la muncă cu ziua prin .. Minorul abia venise de la școală, a tras la Țibian V., pentru că acolo trage de obicei și plecase până la casa nou construită . Martorul a mai declarat că pentru minor pregătește de mâncare Țibian V. sau pârâtul. Nu s-a întâmplat niciodată ca minorul să stea singur în casă. Reclamanta suna din când în când la Țibian V., pentru a se interesa de minor.
Prin declarația dată în fața instanței martora Țíbian V. a declarat că îl cunoaște pe minor deoarece ori de câte ori pârâtul pleca la muncă minorul statea fie la ea, fie la bunicul patern. Pârâtul pleca la muncă maxim 3-4 zile pe saptămâna, perioadă în care minorul stătea la ei unde mânca dar și dormea. Pârâtul are o casă construită de el de astă vară dar de locuit locuiește la casa tatălui său. Minorul mergea cu pârâtul la casa construită, dar de stat stătea la bunicul. La bunicul nu sunt case separate, ci camere separate, respectiv 3 camere. La bunic sunt condiții pentru locuit. Pentru minor face de mâncare pârâtul. Minorul mai rămâne singur acasă pe perioada cât pârâtul merge la muncă, perioadă în care se joacă, nu pregătește de mâncare deoarece este copil. O cunoaște și pe reclamantă, aceasta s-a ocupat de minor cât era mic. Știe că ea a trimis 4 pachete minorului pe numele pârâtului .Reclamanta a păstrat legătura cu minorul vorbind la telefonul pe care tot ea i l-a trimis. Nu a văzut-o pe reclamantă să vină la minor, îi spunea că pârâtul nu îi dă voie dar și faptul că pârâtul consumă alcool și că îi este frică de el . Numai când pârâtul pleca la muncă minorul stătea la noi, în rest minorul stătea la bunicul patern. Îl lăsa la ea atunci când pârâtul pleca deoarece avea bază mai multă în mine decat în bunicul patern, acesta este bătrân și mai pleca la muncă. A mai declarat că anul trecut a fost un scandal în familia B., declanșat inițial între rudele pârâtului care erau sub influența alcoolului, scandal în care a fost implicat și pârâtul, care venise de la rând cu vacile și care nu era sub influența alcoolului, dar a intervenit în acea ceartă și violențe. Minorul a fost de față de la momentul declanșării acestui incident finalizat și cu vătămarea corporală a unei persoane, mai exact a fost rupt piciorul unei mătușe, oficial de către soțul acesteia, mătușă însă care a primit bani de la pârât. Reclamanta o suna pe martora și se interesa de situația minorului. Când au venit cei de la protecția copilului minorul deabia venise de la școală și a mers la casa nou construită pentru a-și lua un tricou de schimb. Minorul are lucruri atât la casa bunicului cât și la casa nouă, dar și la ea.
Audiat în camera de consiliu a instanței, în temeiul art. 264 Legea nr. 287/2009, minorul B. A. G. a declarat că vrea să stea la mama și să meargă la tata în vacanță. Minorul de declarat că acasă își făcea singur baie sâmbătă, încălzea singur apa pe plită, tata era plecat la muncă. A mai arătat că bunicul îi făcea dimeața focul iar pe parcusrul zilei el își făcea singur mâncare-piure, cartofi prăjiți și mămăligă ( a indicat chiar și rețeta de preparare). Minorul a povestit câteva scene de violență extremă la care a fost martor- când tatăl său a încercat să se sinucidă, s-a legat cu hamul de la cal de o creangă, minorul s-a speriat, a țipat și a venit un cioban care cu securea a tăiat crenga copacului, cum tata a rupt piciorul unei mătușe pe care ulterior a despăgunit-o cu 15 mil lei, inclusiv două alocații ale minorului, cum unchii săi au fost implicați într-o crimă, iar tatăl a fost suspect, cum era să cadă cu calul pe care îl călărea într-o râpă. A mai arătat că mama nu venea la el deoarece nu o lăsa tata. A mai povestit cu mama a fost lovită de tată. Minorul a arătat că mama i-a povestit că și-a cumpărat casa și că nu va mai pleca, că va sta cu el. Tata l-a întrebat dacaă vrea să se mute la « nea S. » un consătean, dar el nu vrea pentru că e mai bine acasă. La centru la vizitat mama, îl ajută la teme, îi place foarte mult cu mama. Tata a venit și el la Centru dar vrea să meargă cu mama, iar la tata în vacanțe.
Față de materialul probator adminsitrat în cauză instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 996 din Legea nr. 134/2010, privind Codul de procedură civilă.
Astfel, în cauză este îndeplinită codiția urgenței având în vedere situația delicată a minorului care se află la Centrul de Primire în Regim de Urgență pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat Bârlad, este așadar scos din cadrul familiei, ceea ce contravine interesului superior al acestuia, mai ales în condițiile în care părinții sunt interesați de minor și doresc să-l aibă în cadrul familiei lor. Evident că trebuie asigurat minorului un cadrul favorabil de creștere și dezvoltare și mai ales un cadru familial propice dezvoltării în condiții de siguranță psiho-emoțională.
Instanța nu va analiza pe această cale fondul cauzei, dar pipăind fondul reține că cererea reclamantei este întemeiată. Minorul nu are condiții pentru a crește și a se dezvolta în condiții normale la tată. Susținerile martorilor audiați la propunerea pârâtului, cum că pârâtul și minorul locuiesc la locuința bunicului patern nu pot fi reținute în condițiile în care chiar pârâtul a arătat la interogatoriu ca de la data despărțirii locuiește cu minorul în casa edificată de el, casă în care nu sunt condiții optime, mai ales în privința securității minorului, care este lăsat singur pe parcursul zilei și care este nevoit să-și prepare singur de mancare sau să-și pregătească apa pentru baie.
De asemenea, instanța reține că este întrunită și condiția vremelniciei ordonanței, în condițiile în care Judecătoria Bârlad este investită cu Dosarul nr._ ce are ca obiect stabilirea locuinței minorului.
Față de toate aceste motive, instanța, va admite acțiunea și va stabili la reclamantă locuința minorului B. A.-G., născut la data de 23.11.2003, până la soluționarea definitivă a dosarului ce are ca obiect stabilire locuință minor, înregistrat la Judecătoria Bârlad sub nr. _ .
În temeiul art. 996 alin 2 din legea nr. 134/2010, privind Codul de procedură civilă, prezenta ordonanță este executorie.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, reclamanta rezervându-și dreptul de a le solicita pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta R. E., CNP_, domiciliată în ., jud. V., în contradictoriu cu pârâtul B. G., CNP_, domiciliat în ., jud. V..
Stabilește la reclamantă locuința minorului B. A.-G., născut la data de 23.11.2003, până la soluționarea definitivă a dosarului ce are ca obiect stabilire locuință minor, înregistrat la Judecătoria Bârlad sub nr. _ .
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, reclamanta rezervându-și dreptul de a le solicita pe cale separată.
Executorie.
Cu drept de apel în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 Mai 2013.
Președinte, G. E. | ||
Grefier, E. D. |
G.E./ 17.05.2013
Tehnoredact. E.D. / 4 ex./ 17 Mai 2013
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 2914/2013. Judecătoria BÂRLAD | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
