Plângere contravenţională. Sentința nr. 2774/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2774/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 25-11-2013 în dosarul nr. 4178/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2774/2013
Ședința publică de la 25 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: D. C. H.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petenta Î. I. O. C. G. cu sediul în Bârlad .. 3, .. c, . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ V. cu sediul în V. .. 274 jud. V. având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru petenta Î. I. O. C. G. avocat ales G. V. care depune delegație de reprezentare la dosar, pentru intimatul I. T. DE MUNCĂ V. consilier juridic A. G. care depune delegație de reprezentare și martorul F. I. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- dosarul are ca obiect plângere contravențională;
- cauza se află la administrare probatoriu;
- a fost solicitată judecata cauzei în lipsă de către intimat prin întâmpinare;
Se audiază martorul F. I. C. sub prestare de jurământ declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța în temeiul art. 392 cod procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților prezente.
Având cuvântul pe fondul cauzei, apărătorul petentei arată că petenta II O. C. G. a fost repusă în termenul de a formula plângere contravențională. Fapta a fost săvârșită pe data de 27.09.2013. Au venit inspectorii de la ITM s-a încheiat un proces verbal și a fost aplicată și o amendă. Martorul a fost tratat inițial ca și comerciant iar apoi i-a fost atribuită calitatea de angajat a unității II O. C. G.. De la data săvârșirii presupusei contravenții au trecut 5 luni până la încheierea procesului verbal contestat. Solicită admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal contestat, exonerarea de plata amenzii aplicată. Fără cheltuieli de judecată.
Consilierul juridic al intimatului I. T. de Muncă V., având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței respingerea plângerii formulată de petenta II O. G.. A fost depistat martorul F. I. C. care presta activități în folosul petentei fără a avea un contract de muncă legal întocmit. Codul muncii oferă posibilitatea de a avea mai multe locuri de muncă concomitent. Inspectorii de muncă au verificat registrul acestei firme și au constatat că petenta II O. G. C. nu are nici un angajat. Solicită respingerea plângerii formulată și menținerea procesului verbal contestat ca fiind temeinic și legal încheiat.
În replică apărătorul petentei precizează că verificările efectuate de organul constatator cu privire la numărul de angajați al petentei nu constituie o probă în favoarea ITM.
Instanța în temeiul art. 394 cod procedură civilă închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_ la data de 06.09.2013, petenta Î. I. O. C. G., a cerut, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V., anularea procesului verbal de contravenție întocmit de intimat, al cărui număr nu îl cunoaște întrucât nu i-a fost adus la cunoștință.
În motivare, petenta a arătat că reprezentantul său, spre sfârșitul lunii august 2013, a aflat de la Serviciul Fianciar că are de plătit o amendă de_ de lei dată de ITM. La 26 august 2013 s-a dus la ITM V. încercând să obțină un exemplar de pe procesul verbal de contravenție însă i s-a comunicat în scris cp acest lucru poate fi făcut doar la solicitarea instanței de judecată. Consideră petenta că se află în termen pentru formularea plângerii contravenționale întrucât procesul verbal nu i s-a comunicat și nici nu cunoaște despre ce faptă este vorba.
În drept, acțiunea nu a fost motivată..
În probațiune, petenta a depus la dosar: certificat de înregistrare (f. 3), adresă de la ITM (f. 4), copie CI al reprezentantului petentei (f. 6), .
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru.
Intimatul a formulat întâmpinare (f.9) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.
În fapt, a arătat intimata că, cu ocazia controlului efectuat în data e 27.09.2013 la punctul de lucru situat în Piața agroalimentară 9 mai din Bârlad aparținând II O. C. G. a fost identificată o persoană care desfășura activitate ca vânzător, pe nume F. I. C., care a declarat pe propria răspundere că începând cu data de 27.09.2012 lucrează ca vânzător pentru petentă fără contract de muncă. Reprezentantul petentei nu și-a asumat, în nota de informare înaintată, calitatea de angajator pentru F. I.C.. Petenta a fost sancționată pentru nerespectarea prevederilor 260 al. 1 lit. e din Legea 53/2003.
În drept, intimatul a invocat prevederile OG 2/2001, Legii 53/2003 și ale Codului de procedură civilă.
În probațiune, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei p.v. . nr._/21.02.2013 (f. 13), pv. de control . nr._/21.02.2013, anexă la p.v. (f. 11-12), copia plicului și returul acestuia, proces verbal de afișare (f. 15-17), proces verbal de control din 24.10.2012, anexă la p.v. (f. 18-21), proces verbal de constare și sancționare a contravențiilor . nr._/24.10.2012 (f.22), copia plicului și returul acestuia (f.24-25), fișa de identificare (f.29), înștiințări (f.26-27), notă de informare, extras ReviSal (f.30).
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 34) prin care a arătat faptul că în urma comunicării întâmpinării, înțelege să conteste p.v. . nr._/21.02.2013. Consideră că agentul constatator nu a stabilit clar, sigur, fapta contravențională. La început a fost sancționat F. I. C. cu amendă întrucât nu a prezentat documente pentru marfa pe care o vindea în piață. Întrucât a dorit să scape de confiscarea mărfii a declarat că el nu este comerciant ci angajat la societatea petentă. Declarația lui F. I. C. nu a avut ca efect și sancționarea lui deși așa prevede legea. De asemenea, consideră petenta că procesul verbal este lovit de nulitate deoarece în procesul verbal nu este trecut nici un martor. Întrucât inspectorul nu a stabilit bine faptele, instanța nu le poate cenzura. Cu privire la cererea de repunere în termen, procesul verbal a fost comunicat la o altă adresă decât cea a societății
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. De asemenea, din oficiu a dispus audierea martorului F. I. C..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ întocmit de intimat la data de 21.02.2013, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.260 lit.e din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii constând primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă. În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că la data de 27.09.2013 ora 11.35 a fost găsit în Piața centrală 9 mai din Bârlad numitul F. I. C. prestând activitate, fiind identificat și intervievat pe baza fișei de identificare. Acesta a fost sancționat cu amendă contravențională și confiscarea mărfii pentru lipsa documentelor de proveniență după care, pe baza fișei de identificare completate s-a constatat că acesta lucrează, respectiv vinde marfa comercianților II O. C. G. și II Ș. G., fără contract de muncă.
Procesul verbal nu a fost semnat de contravenient întrucât reprezentantul legal al societății nu s-a aflat de față. De asemenea, procesul verbal nu a fost semnat de un martor întrucât agenții constatatori nu pot avea calitatea de martori.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
În ceea ce privește introducerea plângerii contravenționale în termenul legal de 15 zile, instanța a admis cererea petentei de repunere în termen, pentru argumentele expuse în încheierea de ședință din data de 11.11.2013.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța, analizând procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, observă că acesta este regulat întocmit.
Critica petentei referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001, constând în aceea că la momentul încheierii procesului verbal, întrucât acesta a fost încheiat în lipsa reprezentantului său, agentul constatator trebuia să facă mențiune despre aceasta, care să fie confirmată de cel puțin un martor, este neîntemeiată. Din analiza procesului verbal contestat reiese că într-adevăr acesta a fost încheiat în lipsa reprezentantului petentei. Din mențiunea înscrisă în procesul verbal reiese că acesta nu a fost semnat de niciun martor întrucât la fața locului de aflau doar agenți constatatori care nu pot avea calitatea de martori.
Din economia art. 19 din OG 2/2001 reiese că rolul semnăturii martorului este acela de a atesta redactarea regulată a procesului verbal, și anume că procesul verbal a fost întocmit în prezența sa și că cel sancționat nu a fost de față ori nu a putut să semneze procesul verbal. Instanța apreciază că sancțiunea lipsei semnăturii martorului este cea a unei nulități virtuale, nefiind expres prevăzută de lege, ca în cazul lipsei mențiunilor înscrise la art. 17 din OG 2/2001, singurele cazuri de nulitate expresă. Ca atare, fiind vorba despre o nulitate virtuală, vătămarea produsă petentei nu se prezumă, ci trebuie dovedită de aceasta. Totodată este necesar ca vătămarea să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal. Instanța apreciază că nu există vătămare. Chiar dacă procesul verbal contestat a fost întocmit la o dată ulterioară, după constatarea contravenției, la sediul agentului constatator, petentei nu i s-a produs nicio vătămare. Legea nu prevede obligativitatea agentului constatator de a întocmi procesul verbal pe loc, iar față de mențiunea înscrisă în procesul verbal potrivit căreia la fața locului nu se aflau alte persoane în afară de agenți constatatori, care să poată avea calitatea de martori, instanța apreciază că cerințele art. 19 sunt îndeplinite. Mai mult decât atât, procesul verbal de contravenție fiind un înscris autentic întocmit de un organ al statului, rezultă că mențiunile cuprinse în acesta privind constatări persoanele ale agentului constatator (referitoare la imposibilitatea identificării unei alte persoane care să poată avea calitatea de martor întrucât la fața locului erau doar agenți constatatori) nu poate fi combătută decât prin înscrierea în fals.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, petenta a contestat cele înscrise în procesul verbal. Astfel, susține petenta, nu l-a angajat niciodată pe F. I. C. iar acesta a declarat că ar fi lucrat pentru petentă pentru a scăpa de sancțiunea aplicată de inspectorii ITM dar și de confiscarea mărfii.
Conform art. 1 din OG 2/2001, „Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție”. În ceea ce privește elementele constitutive ale unei contravenții acestea sunt, în esență, aceleași cu cele ale unei infracțiuni și anume obiect, subiect, latură subiectivă și latură obiectivă.
În ceea ce privește latura obiectivă, aceasta constă în acțiunea sau inacțiunea descrisă în norma de stabilire și sancționare a contravenției, urmarea pe care comportamentul ilicit o produce și în raportul de cauzalitate dintre aceste două elemente. Pentru a reține existența unei fapte contravenționale este așadar necesară existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Dacă acțiunea/inacțiunea reținută în sarcina sa nu îi aparține, răspunderea contravențională este exclusă.
În cauza de față, deși în sarcina petentei a fost reținută comiterea contravenției prevăzute la art. 260 al. 1 lit. e din Codul muncii, care are ca element material al laturii obiective „primirea la muncă” a unei persoane fără a încheia contract individual de muncă, din analiza probatoriului administrat în cauză, rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei contravenții sub aspectul laturii obiective.
Din declarația martorului F. I. C., reiese că acesta a declarat că lucrează pentru petentă din teamă, deoarece nu avea documente de proveniență a mărfii pe care o vindea în piață. Acesta a susținut că s-a intimidat și, deși nu a lucrat niciodată pentru petentă, a cumpărat marfă de la aceasta pentru a o revinde.
Simplul fapt că F. I. C. a fost găsit în Piața 9 Mai, prestând o activitate similară celei prestate de petentă, fără ca acest aspect să denote, din coroborarea cu alte mijloace de probă, că petenta a acceptat că îl primească pe martor la muncă fără a-i încheia contract individual de muncă, nu este suficient pentru a reține în sarcina petentei comiterea faptei contravenționale, instanța reținând lipsa unei acțiuni ilicite din partea petentei, care nu a „primit la muncă” în sensul normei reținute ca temei legal nicio persoană
Instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși, nu este contrară art. 6 par. 2 din CEDO. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Prin urmare, având în vedere cauza menționată anterior, precum și cauza Janosevic împotriva Suediei, se apreciază că instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției amintite și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Prin mijloacele de probă administrate în prezenta cauză, instanța constată că prezumția de temeinicie a procesului verbal contestat a fost răsturnată, petenta reușind să facă proba contrară și anume că nu a primit nicio persoană la muncă fără a încheia contract individual de muncă. Ca atare, instanța va admite plângerea contravențională și va dispune exonerarea petentei de la suportarea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de_ de lei aplicată prin procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta Î. I. O. C. G., CUI_, cu sediul în ., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bârlad, .. 3, .. C, . cu intimatul I. T. de Muncă V., cu sediul în mun. V., .. 274, jud. V..
Dispune anularea procesului verbal atacat . nr._/21.02.2013.
Exonerează petenta de la plata amenzii în suma de_ de lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.11.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. H. D.
Red. C.D.
Tehnoredactat D.H. 4 ex/13 Decembrie 2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 960/2013. Judecătoria BÂRLAD | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2773/2013.... → |
|---|
