Uzucapiune. Sentința nr. 814/2013. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 814/2013 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 19-03-2013 în dosarul nr. 3472/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 814/2013
Ședința publică de la 19 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta B. L.-F., domiciliată în Bârlad, . nr. 34, jud. V. și pe pârâții U. A. TERITORIALĂ BÂRLAD,PRIN PRIMAR, V. M., domiciliată în Bârlad, . C. nr. 34 A, jud. V., C. M., domiciliat în Bârlad, .. 16 bis și C. G., . nr. 34 A, jud. V., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul C. M., lipsă fiind reclamanta pentru care a răspuns av. D. A. și pârâții V. M. și C. G. pentru care a răspuns av. V. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
La solicitarea instanței, pârâtul C. M. s-a legitimat prezentând CI . nr._, instanța constatând că se numește pârâtul C. M., motiv pentru care instanța dispune rectificarea aplicației Ecris, a încheierilor de ședință și a citativului în ceea ce privește numele pârâtului.
Av. D. A. depune la dosar cele trei declarații, în original, date de V. M., P. T. și S. M. S., declarații ce au fost depuse în copii la dosar.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. M., C. M. și C. G. și acordă cuvântul.
Av. D. A., pentru reclamantă, având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței.
Av. V. C., pentru pârâții V. M. și C. G., având cuvântul, pune concluzii de admitere a excepției.
Pârâtul C. M. arată că lasă la aprecierea instanței.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Av. D. A., pentru reclamantă, având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată și dovedită prin probele administrate în cauză. Consideră că acțiunea este fondată, din probele administrate – martori și expertiză tehnică, care a avut în vedere imobilul în litigiu, susținerile martorilor fiind concludente în dovedirea împrejurării că reclamanta a dobândit acest teren, a exercitat o posesie utilă, neviciată, a ridicat o casă de locuit pe acest teren, reclamanta fiind recunoscută ca fiind adevăratul proprietar asupra terenului. Consiliul Local Bârlad nu a negat pretenția reclamantei, căreia i s-a reținut în întregime, pe ultimii 6 ani, taxele și impozitele aferente acestei suprafețe de teren. Achitarea taxelor și impozitelor reprezintă un element care poate demonstra deținerea materială a bunului. Cu privire la acest teren nu au existat litigii, aspect confirmat și de expert, care a concluzionat că imobilul nu face parte din domeniul administrativ al statului.
Fără cheltuieli de judecată.
Av. V. C., pentru pârâții V. M. și C. G., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, pârâții susțin acțiunea reclamantei și recunosc dreptul acesteia asupra terenului și construcțiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul C. M., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii.
În temeiul art. 150 C.pr.civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 02.07.2012 sub număr de dosar_ repartizat în mod aleatoriu completului 2 civil, iar în urma desființării acestuia, prin Hotărârea nr.7/26.11.2012 a Colegiului de conducere al Judecătoriei Bârlad prezentului complet (civil nr. 8 civil), reclamanta B. L. F. a chemat în judecată pe pârâții U. A. Teritorială Bârlad, prin primar, V. M., C. M. și C. G. solicitând instanței, să constate că a dobândit în proprietate, prin uzucapiunea de 30 de ani și joncțiunea posesiei sale cu a părinților săi, suprafața de teren de 386 m.p., teren intravilan situat în Bârlad, ., nr.34, jud. V. și prin accesiune imobiliară dreptul de proprietate asupra construcțiilor C1 cu suprafața de 101 m.p. compusă din 3 camere, 2 holuri, 1 bucătărie și 1 debara, C2 cu suprafața de 16 m.p., C3 cu suprafața de 10 m.p.
În fapt, reclamanta a arătat că, tatăl său, C. D. a cumpărat în anul 1955, lotul de case nr. 141 de la U. C. cu o suprafață de teren de 264 m.p. (real măsurat 386 m.p.) situat în Bârlad, ., actualul Locotenent O. C.. În anul 1960, părinții săi au divorțat, rămânând împreună cu frații săi în întreținerea mamei V. M.. Începând cu această dată, tatăl său, C. D. a părăsit orașul Bârlad, stabilindu-se consecutiv în mai multe localități, cea din urmă localitate în care a decedat, fiind orașul R.. Pe suprafața de teren măsurată de 386 m.p., la data la care părinții au divorțat, nu era nici o construcție, suprafața de teren fiind folosită în mod continuu și neîntrerupt de către mama sa. Susține că, începând cu anul 1970, când a împlinit 20 de ani, cu acordul mamei sale, a început construcția unei locuințe pe teren. Începând cu această dată, a început să uzucapeze și suprafața de teren de 386 m.p. cu titlu de proprietar, în mod continuu și neîntrerupt. Din anul 1955 și până în prezent hotarele proprietății nu s-au schimbat, exercitând în această perioadă o posesie utilă, asupra imobilului. Susține că, terenul se află în îngrăditura sa, nu face parte din domeniul public al municipiului Bârlad și niciodată în cei 40 de ani nu a existat vreun litigiu sau altă problemă de hotar sau îngrăditură între ei și vecini. În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, reclamanta susține că, a construit casa, cu materiale proprii, în regie proprie. Construcția C1 cu suprafața de 101 m.p. este compusă din 3 camere, 2 holuri, 1 bucătărie și 1 debara, construcția C2 reprezintă anexa gospodărească este în suprafață de 16 m.p., iar C3 cu suprafața de 10 m.p. reprezentând o anexă gospodărească. Casa de locuit și anexele gospodărești sunt construite din chirpici, acoperit cu tablă și este amplasată pe cei 386 m.p. având următoarele vecinătăți: Nord-V. M., Sud- P. Tudort, Est-.- Sabusca S..
În drept, reclamanții au invocat art. 928, art. 933 și urm N. C. civ.
Acțiunea a fost legal timbrată cu 1640 lei taxă judiciară de timbru, aferentă ambelor capete de cerere, potrivit art. 1 și 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și cu timbru judiciar mobil, în valoare de 5 lei, în temeiul art. 1 și 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
B. Apărările formulate
1. Pârâta U. A. Teritorială Bârlad a formulat precizări (fila 34) cu caracter de întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În fapt, pârâta a susținut că, în urma verificărilor efectuate la Serviciul de Taxe și impozite din cadrul Primăriei Bârlad a reieșit că, reclamanta este înregistrată în evidențele fiscale cu suprafața de 264 m.p. situată în Bârlad, ., nr.34. Arată că pârâta nu face dovada modului cum a dobândit diferența de 122 m.p. teren menționat în acțiune, pentru care nu a achitat impozitul. Arată că, practica judiciară în materie a statuat că proba posesiei în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra imobilelor se poate face prin plata impozitelor și a celorlalte taxe referitoare la imobil, prin înscrierea imobilului în evidențele fiscale. Nefăcând dovada plății impozitelor pentru terenul în suprafață de 122 mp., reclamanta a exercitat o posesie precară asupra acestuia, nu o posesie utilă, sub nume de proprietar.
2. Pârâta V. M. a depus întâmpinare (fila 41), prin care a arătat că, este mama reclamantei, precum și a pârâților C. G. și C. M.. În anul 1955 a cumpărat un lot de 264 m.p. teren, împreună cu soțul său, C. D., în baza unei ,,Sidelci" încheiate cu vânzătorul U. C.. Susține că a stăpânit lotul împreună cu soțul său până la momentul divorțului, din anul 1957. După divorț, fostul soț a rămas să stăpânească lotul cumpărat, iar ea a rămas să stăpânească un alt lot, tot de 264 m.p., primit pe numele său de la Primăria Bârlad, încă din anul 1949 și pe care avea construită o casă. Susține că și la acest moment locuiește în această casă, împreună cu fiul său, C. G. și cu familia acestuia, plătind impozit neîntrerupt până în prezent. Susține că, în anii 1956-1957 fostul soț C. D. a plecat din Bârlad, el stăpânind și lotul său, ca grădină pentru cele două loturi alăturate, iar prin Legea 58/1974 terenul a trecut în proprietatea statului. În anul 1971, reclamanta a solicitat grădina de 264 m.p. pentru a-și face și ea casă. Arată că, de la acest moment, reclamanta a stăpânit lotul de 264 m.p. cumpărat de la U. C., sub nume de proprietate. Arată că, la adresa indicată în acțiune sunt două loturi de câte 264 m.p., unul stăpânit de ea, iar celălalt stăpânit de reclamantă.
3. Pârâtul C. G. a depus întâmpinare (fila 48), prin care a arătat că locuiește împreună cu mama sa, pârâta C. G., în casa acesteia, construită în anul 1953 și reconstruită în anul 1971, pe unul din cele două loturi de 264 m.p aflate la numărul 34 de pe ., fosta Brigaderilor. Arată că lotul pe care se află casa se află situat la nord, iar lotul pe care are reclamanta casa se află la sud. Suprafața de teren pe care a construit casa reclamanta a fost cumpărată de părinți. În anii 1070-1971 reclamanta s-a căsătorit și a cerut voie mamei sale să construiască o casă pe terenul cumpărat. De la acest moment, reclamanta a stăpânit lotul de 264 m.p. cumpărat de la U. C., sub nume de proprietar cu mențiunea că, a plătit impozitele.
În drept, a invocat art. 115 C.proc. civ.
C. Probe
Reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: sidelcă din data de 12.10.1955 (fila 20), chitanțe (fila 21), plan de amplasament și delimitare a bunului imobil, releveu casa C1 (fila 22-23), adresa nr._ din 27.08.2012 (fila 24), autorizație pentru executarea de lucrări nr. 70 din 1.09.1971 (fila 25), certificat de despărțenie (fila 26), adrese Primăria Bârlad (filele 27-29), acte de state civilă (filele 30-33), certificat de atestarea fiscală (fila 109), declarații vecini (filele 167-169).
Pârâta V. M. a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: certificat de atestare fiscală (fila 43), adresa nr. 7137 din 10.05.2012 emisă de Municipiul Bârlad (fila 44), autorizație de construire (fila 45), acte medicale (filele 46-47).
Pârâtul C. G. a depus la dosar următoarele înscrisuri: acte de stare civilă (fila 49), chitanțe de plată a impozitului (filele 50- 52), contract de prestări servicii și facturi fiscale (filele 53-59).
La solicitarea instanței, a fost înaintată la dosar adresa nr._ din 07.12.2012 emisă de Primăria Bârlad (fila 106), adresa nr. 1421/04.02.2013 (fila 131), adresa nr. 2209 din 15.02.2013 (filele 144), adresa nr. 4168 din 04.03.2013 (fila 154).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba testimonială cu martorii E. V. (fila 94), I. M. (fila 95)- pentru reclamanți, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar la filele indicate. În cauză a fost efectuată expertiza tehnică în specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind depus la dosar la filele78-84, 87, suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară la fila 105, completarea suplimentului la raportul de expertiză tehnică judiciară (filele 119-121), supliment la expertiză (filele 157-160), raportului de expertiză la filele 109-114.
II. În fapt:
C. D. și pârâta V. (C.) M. au fost soți, iar potrivit certificatului de despărțenie . nr._, căsătoria a fost desfăcută prin divorț. Din relația de căsătorie au rezultat reclamanta B. (fosta C.) L. F., C. M. și C. G..
Prin înscrisul sub semnătură privată intitulat ,,Sidelcă", din data de 12.10.1955, achitată cu chitanța nr._, U. C. a vândut lotul de casă nr. 141 din . de 264 m.p. lui C. D. din ., lotul de casă vândut cu nr. 141, cu suprafața de 264 m.p., are următoarele vecinătăți: Est- M. C., Vest- . și Nord- C..
Potrivit adresei 4168 din 04.03.2013 (fila 154) la adresa ., nr. 34, Bârlad figurează două imobile distincte, unul pe numele V. M., conform sentinței civile nr. 3583 din 29.11.2012, iar celălalt pe numele B. L. F., fără acte. Pentru imobilul proprietatea lui V. M., plata impozitului a fost efectuată de către aceasta și pârâtul C. G., conform a înscrisurilor depuse la dosar, iar pentru celălalt imobil, în litigiu, conform aceleiași adrese, în evidențele fiscale ale primăriei Bârlad, figurează ca plătitoare de impozite și taxe reclamanta B. L. F. pentru un teren clădit și neclădit cu suprafața de 386 m.p. încrisă la rolul_, începând cu anul 2006.
Conform adresei adresa nr._ din 07.12.2012 (fila 106), terenul cu suprafața de 264 m.p. cumpărat în anul 1955, lot de case nr. 141, nu este inclus în inventarele domeniilor publice sau private ale municipiului Bârlad, nu există nici un act de preluare în proprietatea statului a terenului respectiv, terenul nefăcând obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile legilor proprietății.
După despărțirea părinților, respectiv a lui C. D. și V. M., terenul cu suprafața de 264 m.p. a fost stăpânit de C. D..
Reclamanta a preluat posesia suprafeței de teren, mai sus menționată, aproximativ în anul 1970, când și-a construit o casă pe teren.
Terenul în litigiu a fost identificat, descris și evaluat prin expertiza topometrică efectuată în cauză de expertul B. V. (fila 78). Potrivit raportului de expertiză, terenul ce a făcut obiectul actului de vânzare cumpărare cu chitanță nr._ cu suprafața de 264 m.p., solicitat prin acțiunea introductivă, are o suprafață real măsurată de 359 m.p., categoria curți construcții și următoarele vecinătăți: Nord-V. M., Est-S. M., S-P. T., Vest- . C..
Conform suplimentului la expertiză pe suprafața de teren de 359 m.p. în litigiu, sunt amplasate mai multe construcții, respectiv:
a). Construcția C1 a cărei suprafață construită la sol este de 106 m.p., denumită Locuința, formată din 8 încăperi:
- încăperea nr. 1, hol cu suprafața utilă de 1,66 m.p. ;
- încăperea nr. 2, hol în suprafață utilă de 5,74 m.p. ;
- încăperea nr. 3, cameră în suprafață utilă de 17,03 m.p.
- încăperea nr. 4, cameră în suprafață utilă de 17,03 m.p.;
- încăperea nr. 5, hol în suprafață utilă de 7,64 m.p.;
- încăperea nr. 6, bucătărie în suprafață utilă de 11,10 m.p.;
- încăperea nr. 7, cămară în suprafață utilă de 4,42 m.p.;
- încăperea nr. 8, cameră în suprafață utilă de 16,08 m.p,
b). Construcția C2 a cărei suprafață construită la sol este de 17 m.p. și denumită în Anexa nr. 1 a raportului de expertiză B. V., Bucătărie de vară și Magazie;
c). construcția C3 a cărei suprafață construită la sol este de 4 m.p. denumită în Anexa nr. 1 a raportului de expertiză B. V., C..
Reclamanta B. lenuța F. împreună cu autorii ei a stăpânit în mod continuu, netulburat, sub nume de proprietar, terenul cu suprafața de 359 m.p. situat în Bârlad, . C., nr. 34, jud. V..
Prin suplimentul la raportul de expertiză–fila 158 s-a stabilit că îngrăditurile imobilului nu au suferit modificări și nu există litigii cu privire la aceste îngrădituri sau probleme de hotar-aspect ce rezultă și din declarațiile martorilor audiați în cauză. În partea de vest, gardul ce reprezintă îngrăditura între imobilul ce face obiectul dosarului este în aliniament cu gardurile imobilelor vecine și cu celelalte imobile de-a lungul străzii. Imobilul nu a suferit modificări din punct de vedere a limitelor cu imobile vecine, din anul 1970 și până la momentul efectuării expertizei. Reclamanta a folosit suprafața de 95 m.p., reprezentând diferența dintre suprafața de 359 m.p aflată în îngrăditura reclamantei și suprafața de 264 m.p. teren cumpărată de C. D. în anul 1955 de la U. C..
Din declarațiile martorilor audiați și înscrisurile atașate la dosar reiese că reclamanta din anul 1970 și autorii ei a fost cunoscuți în comunitate ca adevărații proprietari ai terenului situat în Bârlad, . C., nr. 34, jud. V., hotarul acestuia nefiind modificat.
III. Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. M., C. M., C. G.
Înainte de a trece la soluționarea fondului cauzei, instanța se va pronunța cu prioritate, conform art. 137 C.proc.civ, asupra excepției invocată de instanță, din oficiu.
A. În drept, instanța are în vedere dispozițiile art. 109 C.proc. civ., potrivit cărora, oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane trebuie să facă o cerere înaintea unei instanțe competente.
Literatura de specialitate a stabilit patru condiții de exercitare a acțiunii civile, respectiv afirmarea unei drept, interesul, capacitatea procesuală și calitatea procesuală activă și pasivă a părților din proces.
Art. 112 C.proc civ, stabilește că, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantului.
B. Concluzie: Raportând dispozițiile legale la situația de fapt relevantă în scopul soluționării excepției invocate, instanța apreciază întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. M., C. M., C. G..Soluția instanței se întemeiază pe următoarele argumente:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și persoana care poate fi obligată, prin hotărâre la executarea unei prestații către reclamant sau căreia îi poate fi opus un drept sau o situație de fapt. Întrucât, reclamanta este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a persoanei chemate în judecată stabilită de art. 112 C.proc. civilă, mai sus invocat.
În acțiunea privind constatarea dreptului de proprietate asupra unui imobil prin uzucapiune, calitatea procesuală pasivă este deținută de proprietarul imobilului supus uzucapiunii.
Înscrisul denumit ,,Sidelcă" încheiat între U. C. și C. D. la data de 12.10.1955, are valoarea unui înscris sub semnătură privată și nu a fost de natură să conducă la transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 264 mp, real măsurat conform raportului de expertiză 359 m.p. întrucât terenurile nu puteau fi înstrăinate decât prin act autentic.
Prin urmare, C. D. și în consecință, moștenitorii acestuia, pârâții V. M., C. M., C. G., nu au calitate de proprietari, astfel că, apreciază instanța, aceștia nu au legitimare procesuală pasivă într-o acțiune prin care se urmărește constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Nici în ceea ce privește cererea privind accesiunea, pârâții V. M., C. M., C. G. nu au calitate procesuală pasivă, întrucât accesiunea, reprezintă în mod de dobândire a dreptului de proprietate invocată de proprietarul terenului în contradictoriu cu constructorul.
Deși din adresele emise de Primăria Bârlad, suprafața de teren nu figurează în inventarul bunurilor imobile proprietate privată a Unității A. Teritoriale Bârlad, având în vedere că terenul nu a fost solicitat de adevăratul proprietar, în condițiile legilor fondului funciar, a fost lăsat să fie stăpânit de alte persoane, suprafața de teren din litigiu are regimul juridic al unui bun abandonat de către proprietar, și în consecință, întrucât U. A. Teritorială ar putea invoca un drept asupra acestuia, este justificată calitatea de pârâtă a acesteia în prezentul proces.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că, pârâții V. M., C. M., C. G. nu au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, motiv pentru care, va admite excepția invocată, urmând să respingă acțiunea formulată în contradictoriu cu aceștia, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
IV. Asupra fondului cauzei
A. Reglementări incidente
În ceea ce privește legea aplicabilă, art. 82 teza a II-a și ultima din Legea 71 /2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil stabilește că, pentru cazurile în care posesia a început înainte de . codului civil, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile din materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.
Articolul 644 din Codul civil decretează că proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.
Articolul 1837 C.civ. prevede că prescripția este un mijloc de e dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin această lege.
Articolul 1846 C.civ. statuează că orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru.
În continuare, art. 1847 dispune: ca sa se poată prescrie, se cere o posesiune netulburată, publică și sub nume de proprietar, după cum se explică în următoarele articole.
Articolul 1860 din același cod stabilește că orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.
Articolul 1890 C.civ. prevede că toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua-credință.
Articolul 482 C.civ. are următorul enunț: proprietatea unui lucru, mobil sau imobil, dă drept asupra tot ce produce lucrul și asupra tot ce se unește, ca accesoriu, cu lucrul, într-un mod natural sau artificial. Acest drept se numește: drept de accesiune. Articolul 492 din același cod prevede că orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra.
O normă procedurală aplicabilă în cazul de față este cea conținută în art. 111 C.pr.civ.: partea care are interes poate să facă o cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
B. Analiza instanței
Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută instanța apreciază ca fiind întemeiată acțiunea cu care a fost învestită. Soluția instanței se întemeiază pe următoarele argumente:
A. În ceea ce privește cererea privind uzucapiunea
Instanța reține că, uzucapiunea apare în sistemul Codului civil din 1864, aplicabil în speță, ca o sancțiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp îndelungat diligență, lăsând posibilitatea altor persoane să intre în posesia bunului. Așadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utilă asupra terenului pe o perioada de timp prevăzută de lege dobândește dreptul de proprietate asupra imobilului, corelativ stingându-se dreptul fostului proprietar.
Pentru a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită, posesorul trebuie să îndeplinească două condiții, și anume să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege și posesia să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu. Posesia trebuie să fie, așadar, continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar (art. 1847 C.civ.).
Pe de altă parte, dacă posesorul actual nu a posedat tot timpul cerut de lege, acesta are facultatea de a invoca joncțiunea posesiilor, în condițiile art. 1859 și 1860 Cod civil, unind posesia sa cu cea a autorilor săi și continuând-o cu toate viciile sau calitățile sale.
Pentru a fi posibilă joncțiunea, este necesar să fie vorba de o posesie propriu – zisă, iar cel care invocă joncțiunea să fie un succesor în drepturi al autorului său.
Din probele administrate în prezenta cauză, instanța constată că reclamanta a făcut pe deplin dovada posesiei - în continuarea autorilor săi, părinții săi C. D. și V. M. – asupra imobilului teren în suprafață de 359 m.p. situat în Bârlad, . C., nr. 34, jud. V., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză B. V..
Reclamanta au exercitat o posesie utilă, fiind exercitată în mod continuu, conform naturii bunului, în mod pașnic și liniștit, fără acte de tulburare și în mod public, astfel cum ar trebui exercitată de un bun și adevărat proprietar.
Posesia reclamantei rezultă cu evidență din ansamblul materialului probator. Astfel, martorii au declarat că, după ce s-a căsătorit, în anii 1970-1971 reclamanta a construit casa pe terenul ce aparținea părinților reclamantei.
În ceea ce privește viciile posesiei, este evident că, reclamanta a deținut o posesie neviciată, s-a comportat ca adevărat proprietar, aspect dovedit cu martorii audiați în cauză și cu împrejurarea că a plătit impozit pentru teren. Este adevărat că, reclamanta plătit impozite pentru întreaga suprafață de 359 m.p. înscrisă la rolul_, începând doar cu anul 2006, așa cum Primăria Bârlad a comunicat instanței prin adresa nr. 4168 din 04.03.2013, însă această împrejurare apare ca lipsită de relevanță pentru dovedirea calității posesiei, față de declarațiile martorilor audiați în cauză prin care s-a dovedit că reclamanta este cunoscută în comunitate ca adevăratul proprietar al imobilului casă și teren ce a aparținut tatălui său.
Instanța reține că și cea de a doua condiție a uzucapiunii este îndeplinită, respectiv împlinirea unui termen de 30 de ani, în care reclamanta a exercitat posesia asupra terenului în litigiu. Deși reclamanta invocă joncțiune posesiilor, se apreciază că, condițiile dobândirii dreptului de proprietate sunt îndeplinite chiar în persoana sa.
Față de considerentele mai sus arătate, instanța, constată că reclamanții au făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege referitoare la prescripția achizitivă de 30 de ani constată că terenul în suprafață de 359 m.p. nu este obiect al dreptului de proprietate publică, motive pentru care, se impune constatarea dobândirii de către reclamantă a dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra suprafeței de teren în litigiu.
B. Cererea de accesiune imobiliară
Textul art. 482 C.civ incluzând atât accesiunea prin producere, cât și accesiunea prin unire sau încorporare, reprezintă temei al unei prezumții de proprietate decurgând din relația de la accesoriu la principal care este stabilită între două lucruri.
Textul legal reglementează faptul material al accesiunii și efectul dobânditor de proprietate al acestuia, iar pe de altă parte, el instituie o prezumție de proprietate asupra lucrului accesoriu în favoarea proprietarului lucrului principal.
Instanța mai reține, că ideea accesiunii ca prezumție de proprietate este conținută și în art. 492 Cod civil.
Astfel, se pleacă de la legătura de la accesoriu la principal dintre cele două lucruri, care este un rezultat al unirii sau încorporării, ajungându-se la concluzia că proprietarul lucrului principal este și proprietarul lucrului accesoriu.
Accesiunea ca mod de dobândire a proprietății este efectul faptului material, accesiunea ca prezumție de proprietate este dedusă din legătura materială de la accesoriu la principal, a cărei constatare poate fi făcută pe toată durata ei, iar nu doar în momentul inițial în care a fost creată.
Având în vedere aceste considerații teoretice, analizând probele administrate în cauză, rezultă că, pe terenul cu suprafața de 359 m.p., a început construirea unei case din anul 1971 și că, ulterior preluării posesiei terenului au continuat construirea și a anexelor identificate în raportul de expertiză B. V.. Din certificatul de atestare fiscală nr._ din data de 11.09.2012 (fila 110) rezultă că reclamanta s-a comportat față de construcția casă (data construcției 31.12.1970) și anexele situate pe terenul în litigiu, ca adevărat proprietar, plătind în acest sens taxele și impozitele datorate la stat.
Pe de altă parte, reținând că efectul uzucapiunii se produce retroactiv, reclamanta fiind considerată proprietara imobilului teren din momentul intrării în posesia acestuia, de peste 30 de ani, instanța constată că reclamanta este proprietara construcției și a anexelor identificate în raportul de expertiză realizate pe terenul de mai sus, în temeiul prezumției de proprietate reglementate de art. 482, 492 C.civ.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să admită acțiunea având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate, formulată de reclamanta B. L. F. în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială Bârlad, să constate că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiune, asupra imobilului teren în suprafață de 359 mp situat în în Bârlad, . C., nr. 34, jud. V., astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză și suplimentele la raportul de expertiză tehnică judiciară B. V. și că, reclamanta este proprietara construcției casă de locuit și anexele identificate prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză.
C. Alte aspecte
Instanța va a lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată
În baza art. 771 alin. 6 Cod fiscal, prezenta hotărâre se va comunica organului fiscal, in termen de 30 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile.
În baza art. 36 alin. 6 din Legea nr. 7/1996, prezenta hotărâre se va comunica Oficiului de cadastru, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive și irevocabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. M., C. M. și C. G., invocată de instanță din oficiu.
2. Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta B. L. F. domicilaită în Bârlad, . C., nr. 34, jud. V. în contradictoriu cu pârâta U. A. Teritorială Bârlad, prin primar cu sediul în Bârlad, ..21, jud. V. și a pârâților V. M. cu domiciliul în Bârlad, . C., nr. 34, jud. V., C. M. cu domiciliul în Bârlad, .. 18 bis, jud. V. și C. G. cu domiciliul în Bârlad, . C., nr. 34, jud. V..
3. Constată că reclamanta B. L. F. a dobândit dreptul de proprietate, prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani asupra terenului în suprafață de 359 mp. situat în Bârlad, . C.(fosta Brigaderilor), nr. 34, jud. V., identificat în Anexa 1 al raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expert B. V. prin punctele de contur 1-2-3-4-5-6-1 cu următoarele vecinătăți: N-V. M., E-S. M., S-P. T., V-. C., categoria curți construcții, pe care se află amplasate construcțiile C1, C2, C3.
4. Constată că reclamanta B. L. F. este proprietara următoarelor construcții, amplasate pe suprafața de 359 m.p. situat în Bârlad, . C. (fosta Brigaderilor), nr. 34, jud. V.:
a). Construcția C1 a cărei suprafață construită la sol este de 106 m.p., denumită Locuința, formată din 8 încăperi:
- încăperea nr. 1, hol cu suprafața utilă de 1,66 m.p. ;
- încăperea nr. 2, hol în suprafață utilă de 5,74 m.p. ;
- încăperea nr. 3, cameră în suprafață utilă de 17,03 m.p.
- încăperea nr. 4, cameră în suprafață utilă de 17,03 m.p.;
- încăperea nr. 5, hol în suprafață utilă de 7,64 m.p.;
- încăperea nr. 6, bucătărie în suprafață utilă de 11,10 m.p.;
- încăperea nr. 7, cămară în suprafață utilă de 4,42 m.p.;
- încăperea nr. 8, cameră în suprafață utilă de 16,08 m.p., astfel cum au fost identificate în suplimentul de expertiză și completare la suplimentul de expertiză B. V. și Anexa nr. 1 al acestuia,
b). Construcția C2 a cărei suprafață construită la sol este de 17 m.p. și denumită în Anexa nr. 1 a raportului de expertiză B. V., Bucătărie de vară și Magazie;
c), construcția C3 a cărei suprafață construită la sol este de 4 m.p. denumită în Anexa nr. 1 a raportului de expertiză B. V., C..
5. Respinge cererea privind constatarea dreptului de proprietate asupra terenului prin uzucapiunea de 30 de ani și constatarea dreptului de proprietate prin accesiunea imobiliară formulată de reclamanta B. L. F. în contradictoriu cu pârâții V. M., C. M. și C. G., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă.
6. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
7. Definitivă, conform art. 377 alin. 1 C.pr.civ.
8. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, conform art. 282 indice 1, art. 299, 301 C.pr.civ.
9. Prezenta hotărâre se va comunica părților, în copie, în temeiul art. 266 alin. 3 C.pr.civ., iar la rămânerea definitivă și irevocabilă, Biroului de Carte Funciară, conform art. 36 alin. 6 din Legea nr. 7/1996 și organului fiscal competent, conform art. 771 alin. 6 C.fisc.
10. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.03.2013.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, M. B. |
Red. B.G.
Tehnored. M.B. 19.04.2013/9 ex.
| ← Cereri. Sentința nr. 2255/2013. Judecătoria BÂRLAD | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2705/2013.... → |
|---|
