Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 1195/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1195/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 3019/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1195/2014
Ședința publică de la 06 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier V. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamanta A. V., domiciliată în Bârlad, ., jud. V. și pe pârâtul L. C., domiciliat în mun. Ploiești, .. 23, jud. Prahova, având ca obiect hotărâre care sa tina loc de act autentic.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 29.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 06.05.2014.
Deliberând, s-a dat sentința de față:
INSTANȚA
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., instanța a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 11.06.2013 sub număr de dosar_, repartizat în mod aleatoriu completului C.civil 6, iar în urma desființării completului fiind repartizată prezentului complet (C. civil 2), reclamanta A. V. a chemat în judecată pe pârâtul L. C., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare cu privire la imobilul format din teren cu suprafața de 1 ha, arabil, situat în intravilanul satului Morăreni, .. V., în tarlaua 25, . următoarele vecinătăți: Nord- Badărău I., Est- D. I., S- Balia E., Vest- S. M., pct. Cocîrla, pe care pârâtul a vândut-o prin înscris sub semnătură privată de la data de 23.09.1993, cu cheltuieli de judecată, jud. V..
În fapt, reclamanta a arătat că, la data de 23.09.1993, tatăl său, B. I. a încheiat cu pârâtul, un înscris sub semnătură privată prin care acesta i-a vândut suprafața de 1 ha teren arabil, situat pe raza satului Morăreni, .. V., în tarlaua 25, . următoarele vecinătăți: Nord- Badărău I., Est- D. I., S- Balia E., Vest- S. M., pct. Cocîrla. În această parcelă, pârâtul avea în proprietate o suprafață de 1 ha și 9200 m.p. din care, tatălui său i-a vândut suprafața de 1 ha, iar diferența a vândut-o altor persoane. Prețul pentru suprafața de 1 ha ce a făcut obiectul înscrisului sub semnătură privată a fost de 130.000 lei rol, preț pe care tatăl său l-a achitat integral în două tranșe: prima de 65.000 lei când a fost încheiat înscrisul sub semnătură privată, iar diferența a fost achitată mai târziu. La momentul în care a încheiat înscrisul sub semnătură privată, pârâtul nu deținea titlul de proprietate pentru suprafața de teren vândută, urmând să se prezinte la notariat după ce va obține acest titlu de proprietate. Titlul de proprietate a fost eliberat pârâtului la data de 28.07.1994. Susține că după ce a încheiat înscrisul sub semnătură privată a achitat prețul, tatăl său a intrat în stăpânirea de fapt a terenului pe care l-a lucrat până la decesul său. După decesul părinților, terenul a fost lucrat de ea o perioadă de timp, după care l-a dat în arendă. Anul acesta pârâtul a vândut prin act autentic întreaga suprafață de teren pe care o deține în pct. Cocîrla. L-a notificat pe pârât, i-a adus aminte că i-a vândut această suprafață de teren în anul 1993, tatălui său, prin act sub semnătură privată și i-a solicitat să se prezinte la notariat pentru a perfecta vânzarea. Acesta s-a prezentat la notariat și a refuzat să perfecteze vânzarea către ea, probabil din dorința de a obține o sumă mai mare.
Cererea de chemare în judecată nu a fost motivată în drept.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de lei, conform art. 2 alin. 1 din Legea 146/1996 privind taxele de timbru. A fost aplicat timbru judiciar în cuantum de lei, conform art. 3 alin. 2 din O.G. 32/1996 privind timbrul judiciar.
B. Întâmpinare
Pârâtul L. C. a depus întâmpinare, (fila 26) prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În fapt, pârâtul a arătat că a locuit în satul Morăreni, până în anul 1970. Înainte de cooperativizare avea în rolul său suprafața de 1,50 ha pe Ș., fiind teren bun de casă, teren situat între vecinii B. I. și B. G.. B. I. a dorit să facă un schimb cu el cu acest teren și i-a oferit un teren de 2 ha în punctul Dealul Cocîrla. A fost de acord și au făcut schimbul, acesta fiind operat în registrul agricol.
La apariția Legii 18/1991 a făcut cerere pentru terenul din Cocîrla în suprafață de 2 ha cu care era înscris în registrul agricol și i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1,92 ha conform titlului de proprietate nr. 248/_/28.11.1994. În afară de acesta, a primit în proprietate, în calitate de moștenitor al defunctului său tatăl, o suprafață de 1 ha teren pe Ș. teren pe care l-a primit după apariția Legii 18/1991. Acest teren situat pe șes pe care l-a primit în calitate de moștenitor l-a vândut lui B. cu act de mână, pentru suma de 100.000 lei, din care i-a dat doar 30.000 lei urmând să-i plătească diferența ulterior, dar care nu a fost plătită.
Acest teren pe care l-a vândut lui B. este situat pe Ș., și este un alt teren decât cele două ha ale sale din punctul Cocîrla. Acest teren nu l-a vândut niciodată și nu a fost dat să fie lucrat de reclamanți.
Arată că anul acesta, a fost contactat de o familie din satul Morăreni pe numele M. M. care i-a spus că ea și familia ei lucrează de aproximativ 13 ani terenul său din punctul Cocîrla și ar dori să-l cumpere. Ei l-au luat de la soții C. care locuiau în comună și care, au declarat că nu au acte. În momentul în care a demarat procedura întocmirii actului autentic de vânzare cumpărare, reclamanta A. V. a invocat că ar fi vândut prin înscris sub semnătură privată 1 ha teren în punctul Cocîrla tatălui său, B. I., lucru care nu corespunde adevărului.
I s-a comunicat o dată cu cererea introductivă un înscris sub semnătură privată înscris pe care nu-l recunoaște și arată că este fals. Susține că din formularea acestuia nu sunt precizat vecinii, înscrisul are multe adăugiri și modificări. Nu a primit de la B. nicio sumă de bani așa cum a precizat, el a avut o suprafață de teren de aproximativ 1,50 ha pe care a schimbat-o cu defunctul pentru suprafața de 2 ha în punctul Cocârla, iar acest schimb a fost operat în registrul agricol, în așa fel încât, la apariția Legii 18/1991 el a primit terenul în punctul Cocîrla, iar B. a primit terenul de pe Ș..
Nu a primit nici o sumă de bani pentru a vinde 1 ha teren în punctul Cocîrla. Precizează că a vândut defunctului B. o altă suprafață de teren decât cea pentru care a formulat acțiune fiica acestuia, și anume, o suprafață de teren situată în Ș.. Pentru acest teren defunctul B. nu i-a plătit prețul pentru care s-a înțeles respectiv suma de 100.000 lei.
În drept, pârâta a invocat art. 205 C. proc. civ.
C. Răspuns la întâmpinare
Reclamanta a arătat că cele susținute de pârât nu sunt reale. Tatăl său, B. I. a cumpărat de la pârât suprafața de 1 ha de teren din punctul Cocîrla. Înscrisul sub semnătura privată prin care tatăl său a cumpărat această suprafață de teren a fost semnat de către pârât, care a primit prețul convenit. Terenul din șes, despre care face vorbire pârâtul este al tatălui său. Aceștia au făcut un schimb de terenuri, tatăl său are un titlu de proprietate și nu a făcut obiectul acestei vânzări. Arată că tatăl său a cumpărat terenul din pct. Cocîrla și tot el l-a lucrat de la deces. După decesul tatălui l-a lucrat ea împreună cu mama sa, iar după decesul mamei l-a dat în arendă persoanei despre care face vorbire pârâtul. Pârâtul nu vrea să recunoască faptul că a vândut ceastă suprafață de teren tatălui său, pentru că dorește să vândă din nou lui M. M..
D.Probe
Reclamanta a anexat cererii de chemare în judecată, următoarele copii de pe înscrisuri: acte de stare civilă, certificat de moștenitor nr. 153 din data de 30.06.2008, copie chitanța din data de 23.09.1993, Titlul de proprietate nr. 248/_ din data de 28.11.1994, convocarea la notar, încheiere de certificare de fapt nr. 30 din data de 07.06.2013, certificat de atestare fiscală, extras de carte funciară, originalul înscrisului intitulat ,, chitanță" din data de 23.09.1993, înscrisul intitulat ,, declarație" cu privire la schimbul de teren ce avut loc între B. și L. C..
Pârâtul a depus la dosar următoarele înscrisuri: contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 573/20.03.1996, Titlul de proprietate nr. 248/_ din data de 28.11.1994
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei (fila 54-55), interogatoriul pârâtului (fila 56-57), proba testimonială cu martorul M. A. (fila 58), M. D. (fila 60 și B. E. (fila 61)- pentru pârât, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar la filele indicate și expertiză tehnică judiciară în specialitatea topometrie, raportul de expertiză fiind atașat la dosar la filele 74-86, avizat la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară V.-fila 74.
II. În fapt:
În urma analizării probelor din dosar, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 23.09.1993 între pârâtul L. C. și B. I. s-a încheiat o ,,convenție" –un antecontract de vânzare cumpărare cu privire la un teren cu suprafața de 1 ha, teren arabil, situat în Morăreni, .. V. pentru suma de 130.000 lei.
Potrivit înscrisului intitulat ,,chitanța" din data de 23.09.1993, pârâtul L. C. declară că a primit suma de 65.000 lei de la B. I. ,,sub forma unui hectar teren arabil, de veci, ca arvună". Sub scriere, la rubrica ,,am primit", există o semnătură, iar la rubrica ,,am predat", o altă semnătură.
Sub acestea, este trecută mențiunea ,,una sută treizeci mii achitat pentru suprafața de 1 ha teren arabil". Mențiunea poartă două semnături.
La data de 28.11.1994 a fost eliberat Titlul de proprietate nr. 248/_ pe numele L. N. C. pentru suprafața de 1 ha 9200 m.p. situat în .. V., jud. V., teren situat în tarlaua 25, . punctul ,, Cocîrla".
La data de 16.04.2000 a decedat B. I. (conform certificatului de deces . nr._). Din certificatul de naștere . nr._ (fila 7) și certificatul de moștenitor nr. 153 din data de 30.06.2008 reiese că reclamanta este fiica promitentului cumpărător B. I., situație care justifică calitatea procesuală activă, în calitate de moștenitoare a „cumpărătorului” B. I..
Părțile nu au perfectat nici până la data pronunțării, actul autentic al vânzării cumpărării, întrucât pe de o parte, cumpărătorul a decedat, iar pe de altă parte, pârâtul, promitentul vânzător nu recunoaște încheierea convenției.
Deși a fost convocat să se prezinte la notar în vederea perfectării contractului de vânzare cumpărare, pârâtul s-a prezentat, dar a refuzat încheierea contratului precizând că nu a vândut terenul nimănui și că este unicul proprietar al terenului prevăzut în titlul de proprietate, astfel cum rezultă din Încheierea de certificare de fapt nr. 30 din data de 07.06.2013.
Cu această ocazie pârâtul a semnat încheierea de certificare de fapt.
III. În drept:
În ceea ce privește legea aplicabilă se reține că, potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
În soluționarea prezentei cauze sunt incidente următoarele texte de lege:
Art. 969 alin. 1 din Codul civil din 1864 prevede că, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Articolul 1073 din același cod prevede: creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la dezdăunare. Articolul 1077 C.civ. prevede că nefiind îndeplinită obligațiunea de a face, creditorul poate să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire cu cheltuiala debitorului.
Potrivit art. 67 alin. 1 din Legea 18/1991 a fondului funciar, în vigoare la data licitației, terenurile situate în intravilan și extravilan pot fi înstrăinate, indiferent de întinderea suprafeței, prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică.
IV. Soluția instanței:
Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța găsește întemeiată acțiunea pentru următoarele considerente:
În lumina principiului executării în natură a obligațiilor și reparării în natură a pagubelor, instanța ar putea să pronunțe, o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare, cu caracter constitutiv de drepturi, operând transferul proprietății de la data rămânerii irevocabile.
Pentru aceasta, instanța trebuie să verifice dacă există un antecontract valabil încheiat între părți care să fie dovedit în condițiile dreptului comun, dacă există refuzul părții acționate în judecată de a încheia contractul în formă autentică, dacă promitentul cumpărător și-a îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract și nu este incapabil de a dobândi acel bun la data pronunțării hotărârii, dacă promitentul vânzător este la momentul actual proprietarul bunului vândut.
Din analiza probelor administrate de la dosar, instanța reține că, în cauză sunt îndeplinite condițiile pronunțării unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Existența raportului juridic descris, a existenței antecontractului și valabilității acestuia, este dovedită cu probele administrate în cauză, respectiv cu începutul de dovadă scrisă – chitanța coroborată cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
Actul juridic civil, în general, are două înțelesuri, primul sens este acela de operațiune juridică (negotium), cel de-al doilea sens este reprezentat de înscrisul constatator al manifestării de voință (instrumentum). Formarea acordului de voință necesar încheierii actului are loc în urma reunirii ofertei cu acceptarea acesteia.
Articolul 1191 alin. 1 C. civ.(în vigoare, la data încheierii înscrisului intitulat ,,chitanță" - potrivit art. 230 alin. 1 lit. a din Legea 71/2011)- stabilește interdicția de a dovedi cu martori, actele juridice cu o valoare mai mare decât 250 lei, cu excepția anumitor situații, printre care existența unui început de dovadă scrisă care dă posibilitatea administrării probei cu martori sau prezumții.
În speța dedusă judecății, instanța apreciază că, convenția încheiată între părți la data de 23.09.1993 are caracterul unui antecontract de vânzare-cumparare, generând pentru părți obligațiile specifice unui antecontract, adică în speță, obligația pârâtului de a perfecta contractul de vânzare-cumparare în forma autentică și obligația reclamantului de a plăti prețul vânzării.
Instanța apreciază că dovada antecontractului de vânzare cumpărare cu privire la suprafața de 1 ha rezultă din coroborarea ansambului materialului probator administrat în cauză.
Pârâtul invocă prin întâmpinare, faptul că, a încheiat cu tatăl reclamantei B. I. un contract de schimb, anterior cooperativizării, prin care B. i-a dat terenul din punctul Cocîrla, iar el i-a dat lui B. terenul din punctul Ș..
În raport de data încheierii antecontractului – chitanța din data de 23.09.1993, rezultă că, actul juridic invocat de pârât nu prezintă relevanță pentru soluționarea prezentei cauze, nu face obiectul acțiunii.
Pe de altă parte, înscrisul sub semnătură privată intitulat ,,chitanță" din data de 23.09.1993 cuprinde mențiunea că promitentul vânzător ,,a primit o sumă de bani, cu titlu de arvună, sub forma unui hectar teren arabil". Prin urmare, având în vedere că s-a plătit un preț stabilit în bani, nu poate fi vorba de încheierea unui schimb, la data de 23.09.1993, astfel cum pârâtul a susținut.
Pârâtul a mai susținut că, i-a vândut lui B. I. o suprafață de teren de 1 ha pe Ș., teren pe care l-a primit după apariția Legii 18/1991, în calitate de moștenitor al tatălui său. Susținerea pârâtului este neîntemeiată, în raport de faptul că, pârâtul nu a făcut dovada că după apariția legii 18/1991, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru vreo suprafață de teren de 1ha în punctual Ș., Titlul de proprietate nr. 248/_ cuprinzând doar suprafața de 1ha 9200 m.p. din punctul Cocîrla.
Pe de altă parte, pârâtul nu a recunoscut înscrisul sub semnătură privată intitulat ,,chitanță", nu a recunoscut semnătura și nici scrierea. Totodată, a invocat faptul că înscrisul este fals. Pentru acestea s-a efectuat verificare de scripte, au fost depuse scripte de comparație ( contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 573 din data de 20.03.1996), pârâtul solicitând efectuarea unei expertize grafoscopice care nu a putut fi efectuată din cauza insuficienței materialului comparativ.
Instanța observă că poziția pârâtului este oscilantă, iar simpla contestare a unui înscris nu este de natură să –l înlăture din ansamblul materialului probator.
Astfel, pârâtul a solicitat efectuarea unei expertize grafoscopice, inclusiv asupra scrierii cuprinsă în înscrisul sub semnătură contestat, deși prin răspunsul la interogatoriu – întrebarea nr. 6 fila 57, inițial nu a recunoscut că înscrisul a fost scris de el, iar ulterior, în cuprinsul aceluiași răspuns a arătat că scrisul de sus de pe chitanță este scrisul său, dar nu a scris cifre.
Instanța, analizând semnătura de la rubrica ,,am primit" de pe chitanța a din data de 23.09.1993, apreciază că este asemănătoare semnăturii dată de pârât în fața notarului public pe încheierea de cerificare de fapt, cu cea dată în fața instanței când a semnat interogatoriu - fila 56, precum și cu cea de pe cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulată la data de 14.04.1992 depusă de pârât la Comisia Locală și înaintată la fila 149 din dosar.
De asemenea, analizând semnăturile date în fața instanței cu cele de pe înscrisul contestat și scriptele de comparație, rezultă acestea respectă ,,liniile de atac" a semnăturii. Tot astfel, semnătura de la mențiunea ,,achitat" a înscrisului sub semnătură privată are ,,liniile de atac" asemănătoare cu cele din semnătura pârâtului și care nu sunt contestate.
Astfel, deși contestă semnătura și scrierea din înscrisul sub semnătură privată intitulat ,,chitanță din data de 23.09.1993", în prezentul proces, pârâtul nu a făcut dovada că acestea nu-i aparțin.
Instanța apreciază că, atât timp înscrisul sub semnătură privată nu a fost declarat fals, iar pârâtul nu a făcut dovada că semnătura de pe înscris nu-i aparține, înscrisul este prezumat ca fiind valabil și produce efectele juridice pe care le constată și cele care rezultă din cuprinsul său.
Mai mult, înscrisul sub semnătură privată se coroborează și cu declarațiile martorilor audiați în cauză, dovedind în acest mod natura convenției încheiată între pârâtul L. C. și B. I..
Astfel, martorul M. A. a declarat că între cele două părți a existat o înțelegere, în sensul că, tatăl reclamantei a cumpărat de la pârât mai multe suprafețe de teren, printre care și un ha și ceva în punctul Cocîrla. Terenul a fost folosit de B. I. pe timpul vieții acestuia, ulterior de soția acestuia, iar după decesul acesteia de fiica –reclamanta A. V.. Terenul, la acest moment, este folosit de M. V. căruia i l-a dat reclamanta. Martorul a recunoscut și un schimb cu privire la acest teren, specificând că L. C. a primit un teren, pe care, ulterior l-a dat unui nepot.
De asemenea, martorul M. I. (fila 59) a confirmat faptul că pârâtul i-a vândut lui B. I. o suprafață de teren arabil, situat în zona Cocîrla, iar în comunitate este cunoscut faptul că această suprafață de teren a fost vândută.
Pe de altă parte, deși martorii în apărare nu confirmă înțelegerea dintre B. I. și L. C., declarațiile lor aduc elemente care conduc la dovedirea pretențiilor reclamantei.
Astfel, martorul M. D. ( fila 60) a arătat că L. C. are o suprafață de teren de 2 ha, din care, o parte a fost folosită de el, mai exact 60 de ari, începând cu anul 1997-2013. Terenul l-a primit de la C. V., un nepot de-al lui L. C..
Ar rezulta că martorul a lucrat terenul alăturat terenului din prezentul litigiu, teren care face obiectul dosarului_ de pe rolul Judecătoriei Bârlad.
Același martor M. D. a relatat că, suprafața de 1 ha și jumătate a fost lucrată de B. E., după ce-l primise de la B. I., de pomană. Martorul nu l-a văzut pe B. I. lucrând terenul, însă arată că, acest teren a fost vândut de reclamanta A. V. în urmă de 2-3 ani lui M. V.. La sfârșitul declarației, martorul precizează că, până în anul 1997 suprafața de teren lucrată de el a fost lucrată de C. V., iar suprafața lucrată de B. E. a fost lucrată, anterior acestuia, de B. I., după revoluție. Precizează că, la acest moment, pârâtul spune că terenul nu a fost vândut.
Audiat de instanță, B. E. (fila 61) a confirmat împrejurarea că, a lucrat o suprafață de teren de 1 ha din punctual Cocîrla, știind de la mama reclamantei că această suprafață de teren i-a aparținut pârâtului. Terenul a fost primit de la mama reclamantei, de pomană. Întrucât reclamanta i-a solicitat bani, ulterior, pentru a face acte, el a refuzat, iar suprafața de teren a fost vândută lui M. V.. Precizează că suprafața de teren pe care a lucrat-o anterior a fost lucrată de mama reclamantei.
Pârâtul mai invocă faptul că, înscrisul sub semnătură privată nu cuprinde vecinătățile terenului.
Prin raportul de expertiză B. M. I., terenul în litigiu a fost identificat pe raza satului Morăreni, . punctul Cocîrla, cu suprafața de 1 ha. În urma documentării efectuate la Primăria comunei A. V. a rezultat că suprafața totală reconstituită ca drept de proprietate pârâtului L. C. este de 1,92 ha, conform Titlului de proprietate 248/_ din data de 28.11.1994. Pârâtul nu a mai primit alte suprafețe de teren. Așadar, suprafața de teren de 1 ha ce face obiectul înscrisului sub semnătură privată contestată în prezenta cauză nu poate fi decât cea înscrisă în Titlul de proprietate emis pe numele L. n. C..
Prin urmare, instanța apreciază că actul juridic, respectiv antecontractul de vânzare cumpărare încheiat de către B. I. și L. C. cu privire la suprafața de teren de 1 ha a fost dovedit cu probele administrate în cauză.
În urma încheierii antecontractului, în patrimoniul părților contractante a luat naștere câte un drept, respectiv câte o obligație de a face corelativă, de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, prin prezentarea în fața autorității statului ce are în atribuții instrumentarea actelor autentice.
Deși nu s-a dovedit că părțile au stipulat în convenție o clauză de încheiere în viitor a contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică, aceasta clauză este subînțeleasă și exprimă voința reală a părților, având în vedere că, în înscrisul sub semnătură privată se specifică că prețul este primit ,, sub forma unui hectar de veci". Această formulă întărește convingerea că terenul a fost promis spre vânzare, urmând ca părțile să-și îndeplinească obligațiile perfectării vânzării, având în vedere că întocmirea unui act sub semnătură privată nu conduce la transmiterea proprietății.
În ceea ce privește existența dreptului de proprietate în patrimoniul vânzătorului asupra imobilului ce face obiectul cauzei, se constată că, terenul cu suprafața de 1 ha din punctual Cocîrla, este înscrisă în Titlul de proprietate emis pe numele L. C.. Nu rezultă că terenul a fost vândut prin înscris autentic de vânzare cumpărare, apt să transmită dreptul de proprietate asupra terenului din patrimoniul pârâtului, în patrimoniul altei persoane.
Astfel, martorul M. D. a relatat în declarația dată că a încheiat cu pârâtul un act sub semnătură privată cu privire la întreaga suprafață de teren de 1 ha și 92 ari, însă perfectarea vânzării nu a putut fi efectuată având în vedere că din cuprinsul cărții funciare a rezultat că terenul a fost vândut cu înscris sub semnătură privată.
De asemenea, din extrasul de carte funciară depus la dosar, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenului este în patrimoniului pârâtului L. C..
În ceea ce privește obligația promitentului vânzător (a reclamantului) de plată a prețului, se reține că s-a făcut dovada plății prețului vânzării, prin înscrisul sub semnătură privată ce poată semnături și care, în condițiile în care nu este declarat fals, produce efecte juridice.
Nu rezultă, din probele administrate în dosar faptul că promitentul cumpărător ar fi incapabil de a dobândi imobilul în discuție.
Deși a fost convocată să se prezinte la notar în vederea perfectării contractului de vânzare cumpărare, pârâtul, deși a dat curs acestei invitații, nu a fost de acord să perfecteze vânzarea, așa cum rezultă din încheierea de certificare de fapt, depusă la dosar.
Instanța are în vedere și un alt criteriu determinant în aprecierea ca îndreptățită a cererii cu care a fost sesizată. Acesta este cel al posesiei imobilului, posesie care a fost exercitată și prin altul, dar care dovedește că după anul 1993 promitentul cumpărător a intrat în posesia acestuia, transmițând posesia și altor persoane.
Prin urmare, reținând refuzul pârâtului de a încheia contractul autentic în fața notarului, că aceasta este proprietarul bunului imobil, că acest bun nu este scos din circuitul civil, că prețul vânzării a fost plătit, instanța constată că se impune admiterea acțiunii și pronunțarea unei hotărâri care să suplinească voința pârâtei la încheierea contractului autentic de vânzare-cumpărare.
Așadar, instanța va suplini consimțământul pârâtului și va pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare între părțile litigante în ceea ce privește imobilul teren cu suprafața de 1 ha , situat în satul Morăreni, .. V., tarlaua 25, . fosta parcelă 817/10) punctul Cocîrla, identificat conform raportului de expertiză B. I. M. prin punctele de contur 1-2-5-6-1 cu următoarele vecinătăți: Nord- B. I., Est- Drum de exploatare, Sud- L. N. C., Vest- S. M..
Asupra cheltuielilor de judecată
Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 2379 lei, astfel:
- suma de 236 lei reprezintă taxa judiciară de timbru și 3 lui valoarea timbrului judiciar;
- suma de 1090 lei reprezintă onorariu expertiză;
- suma de 1050 lei reprezintă onorariu avocat.
Pârâtul a efectuat cheltuieli de judecată în cuantum de 1.200 lei.
Față de solicitarea reclamantei, având în vedere că pârâtul a căzut în pretenții, fiind reținută culpa sa procesuală, în temeiul art. 453 C.proc.civ. instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 2379 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite acțiunea având ca obiect cerere de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, cerere formulată de reclamanta A. V. în contradictoriu cu pârâtul L. C..
2. Suplinește consimțământul pârâtului L. C. și pronunță prezenta hotărâre care va ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare între părțile litigante, ceea ce înseamnă că, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, reclamanta A. V. în calitate de moștenitoare a lui B. I. devine proprietarul imobilului teren cu suprafața de 1 ha, situat în satul Morăreni, .. V., tarlaua 25, . fosta parcelă 817/10) punctul Cocîrla, identificat conform raportului de expertiză B. I. M. prin punctele de contur 1-2-5-6-1 cu următoarele vecinătăți: Nord- B. I., Est- Drum de exploatare, Sud- L. N. C., Vest- S. M..
3. Obligă pârâtul să ramburseze reclamantei suma de 2379 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
4. Dispune restituirea sumei de 900 lei achitată de pârâtul L. C. cu chitanța . nr._ emisă de C. N. Poșta Română reprezentând taxa pentru expertiza grafoscopică neefectuată.
5. Numai cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 466 raportat la art. 468 din Cod de procedură civilă. Cererea de apel va fi depusă la Judecătoria Bârlad
6. Prezenta hotărâre se va comunica părților, în copie, în temeiul art. 266 alin. 3 C.pr.civ., iar la rămânerea definitivă și irevocabilă, Biroului de Carte Funciară, conform art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 și organului fiscal competent, conform art. 771 alin. 6 C.fisc.
7. Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.05.2014.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, V. M. B. |
red. B.G.
tehnored. V.B. 20 Mai 2014/6 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1196/2014.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2092/2014. Judecătoria... → |
|---|
