Plângere contravenţională. Sentința nr. 1587/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1587/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 16-06-2014 în dosarul nr. 728/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1587/2014
Ședința publică de la 16 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol se află plângerea contravențională formulată de petentul O. C. G. domiciliat în Bârlad, .. 3, .. C, . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.02.2014 în contradictoriu cu intimata Poliția L. Bârlad cu sediul în Bârlad, .. 4, Jud. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal și martorul R. A., lipsind:
- intimat - POLIȚIA L. BÂRLAD
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la audierea martorului R. A., sub prestare de jurământ, în conformitate cu prev. art. 321 Cod procedură civilă, declarația acestuia fiind consemnată în procesul – verbal atașat la dosarul cauzei
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție .
Conform prevederilor art. 394 alin. 1 C. proc. civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 03.03.2014 sub nr._, petentul O. C. G. a chemat în judecată pe intimata Poliția L. Bârlad solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.02.2014 și, în consecință, exonerarea acestuia de la plata amenzii aplicate, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în fapt, procesul-verbal de contravenție este nul deoarece petentului nu i s-a acordat dreptul de a plăti în 48 de ore jumătate din minimul amenzii, fiind menționat că jumătate din minimul amenzii este 25 lei, iar agentul a stabilit amenda în cuantum de 100 lei și că fapta nu a fost săvârșită cu intenție deoarece unul sau două prețuri de la produsele pe care le vindea în piață, respectiv rădăcinoase, au căzut din cauza vântului și a neatenției.
Acesta a mai arătat și că agentul avea obligația de a încheia pe loc procesul-verbal de contravenție, însă agentul constatator nu și-a îndeplinit această obligație, menționând în mod greșit că petentul refuză să semneze.
Ca temei legal al cererii, petentul a invocat dispozițiile H.C.L. nr. 22/2002.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 08.04.2014 intimata a depus întâmpinare (filele 11-12) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimata a arătat că în sarcina petentei s-a reținut că a fost surprins în Piața en-gross din municipiul Bârlad în timp ce efectua comerț cu produse agroalimentare fără a avea afișate prețurile de vânzare la un număr de trei produse- rădăcină de păstârnac, de pătrunjel și țelină.
Aceasta a mai arătat și că fapta a fost constatată de agentul constatator în exercitarea atribuțiilor de serviciu, că prin plângerea formulată petentul nu a negat fapta reținută în sarcina sa, invocând doar faptul că aceasta nu a fost săvârșită cu intenție, precum și faptul că petentul nu a făcut dovada unei vătămări ce nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal cauzată de neconsemnarea corespunzătoare a cuantumului amenzii. De asemenea, intimata a arătat și că procesul-verbal este legal și temeinic.
Ca temei legal, intimata a invocat în întâmpinare dipozițiile art. 205 C. proc. civ., pe cele ale H.C.L. nr. 22/2002, precum și prevederile art. 16 alin. 1, art. 17 și art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare-
În susținerea acțiunii, petentul a anexat, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: carte de identitate (fila 4), proces-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.02.2014 (fila 5).
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, se reține că la data de 17.02.2014, a fost încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._, prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 100 lei în temeiul dispozițiilor art. 13 din H.C.L nr. 22/2002 privind stabilirea obligațiilor si răspunderilor ce revin instituțiilor publice, agenților economici, celorlalte persoane juridice, precum și cetățenilor in domeniul gospodăririi municipiului Bârlad . În sarcina petentului s-a reținut că, fost surprins în Piața en-gross din municipiul Bârlad în timp ce efectua comerț cu produse agroalimentare fără a avea afișate prețurile de vânzare la un număr de trei produse- rădăcină de păstârnac, de pătrunjel și țelină.
În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost comunicat petentului ulterior datei de 17.02.2014, iar plângerea a fost depusă la data de 03.03.2014.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește motivul de nelegalitate invocat de petent privind consemnarea în mod greșit în procesul-verbal a cuantumului amenzii pe care petentul avea posibilitatea să îl achite în termen de 48 de ore, instanța constată că aceste este neîntemeiat pentru următoarele considerente: potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal trebuie să cuprindă mențiunea privind posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ. Având în vedere că fapta reținută în sarcina petentului se sancționează amendă de la 50 la 400 lei, instanța constată că în procesul-verbal de contravenție este menționată în mod corect suma de 25 de lei, sumă ce reprezintă jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ. Față de apărarea petentului în sensul că nu a cunoscut exact suma întrucât a fost stabilită amenda în cuantum de 100 lei, instanța constată că acesta realizează o confuzie între jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege și jumătate din amenda aplicată.
Referitor la susținerea petentului în sensul că procesul-verbal de contravenție nu a fost încheiat în prezența sa, instanța constată că acesta nu reprezintă un motiv de nulitate absolută dintre cele prevăzute în mod expres de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, acest fapt neproducându-i petentului nici o vătămare.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta este temeinic întocmit.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană stabilind în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate. Astfel, declarațiile martorului R. A. sunt contradictorii afirmând atât faptul că petentul avea trei lădițe și că la momentul efectuării controlului prețul de la o lădiță era căzut în aceasta fiind lipit de lădiță, prețul de la o altă lădiță era căzut din cauza vântului, iar la două lădițe prețurile nu s-au văzut din cauza zăpezii.
În aceste condiții, instanța constată că fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute și pedepsite de art. art. 13 din H.C.L nr. 22/2002 privind stabilirea obligațiilor si răspunderilor ce revin instituțiilor publice, agenților economici, celorlalte persoane juridice, precum și cetățenilor in domeniul gospodăririi municipiului Bârlad.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 100 lei. Instanța constată că acestea au fost stabilită în limitele legii, amenda chiar spre limita minimă prevăzută de lege, conform prevederilor art. 13 din H.C.L nr. 22/2002 privind stabilirea obligațiilor si răspunderilor ce revin instituțiilor publice, agenților economici, celorlalte persoane juridice, precum și cetățenilor in domeniul gospodăririi municipiului Bârlad.
În ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța constată nesinceritatea petentului care nu a recunoscut săvârșirea faptei, invocând motive care nu sunt de natură să înlăture caracterul contravențional al faptei. Pentru aceste considerente, instanța reține că nu există nici un motiv pentru care s-ar justifica înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment. Scopul educativ și punitiv al sancțiunii contravenționale, prevenția generală și specială pot fi realizate doar prin sancționarea pecuniară a petentului.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul O. C. G. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.02.2014 în contradictoriu cu intimata Poliția L. Bârlad
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul O. C. G. domiciliat în Bârlad, .. 3, .. C, . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.02.2014 în contradictoriu cu intimata Poliția L. Bârlad cu sediul în Bârlad, .. 4, Jud. V..
Menține procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 17.02.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.06.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
RED. C.D. 01.07.2014
TEHNORED. A.V. 01.07.2014
EX.4
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2515/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2951/2014.... → |
|---|
