Plângere contravenţională. Sentința nr. 749/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 749/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 17-03-2014 în dosarul nr. 5256/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 749/2014
Ședința publică de la 17 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D.
Grefier A. V.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petenta .. cu sediul în Popeni, . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.10.2013 în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V. cu sediul în V., .. 274, Jud. V..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru petentă av. B. D., martorul G. S., lipsind:
- intimat - I. T. DE MUNCĂ V.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța procedează la audierea martorului G. S., sub prestare de jurământ, în conformitate cu prev. art. 321 Cod procedură civilă, declarația acestuia fiind consemnată în procesul – verbal atașat la dosarul cauzei
Av. B. D. depune la dosarul cauzei procesul-verbal în original și o anexă de constatare.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, conform art.392 C.pr.civ.
Apărătorul petentei solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție . Datele societății din procesul verbal au fost completate ulterior, cu un alt pix, iar numele inspectorilor nu au fost trecute. N. G. a venit la societatea petentă pentru a se angaja, dar i s-a părut prea greu și s-a răzgândit. După o săptămână a fost chemată la magazin, aceasta a venit și în aceeași zi a fost controlul. Ea nu a prestat muncă, ci i se explica doar ce ar trebui să facă la magazin în calitate de vânzătoare.
După strigarea cauzei, dar înainte de terminarea ședinței de judecată, se prezintă consilier juridic A. G. pentru intimat și pune concluzii în cauză, respectiv solicită respingerea plângerii formulate de petentă . La controlul efectuat de inspectorii ITM a fost găsită numita N. G. care nu avea contract de muncă și nici in registrul REVISAL nu era înregistrat, contractul fiind transmis in REVISAL după controlul efectuat.
Conform prevederilor art. 394 alin. 1 C. proc. civ., instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 31.10.2013 sub nr._, petenta .. a chemat în judecată pe intimatul I. T. de Muncă V. solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.10.2013 și, în consecință, exonerarea de la plata amenzii aplicate, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în fapt, la data de 15.10.2013 s-a efectuat un control la sediul petentei și că la data de 18.10.2013, reprezentanta petentei a fost chemată la Bârlad, fiind încheiat procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.10.2013 prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru că ar fi existat o persoană care presta muncă fără a avea încheiat contract individual de muncă.
Petenta a mai precizat în cererea introductivă și că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută întrucât nu sunt menționate numele inspectorilor care au efectuat controlul și pentru că se specifică în procesul-verbal de control că au existat două controale, fiind necesar să se întocmească câte un proces-verbal pentru fiecare control
Societatea petentă a mai arătat și faptul că există o inadvertență în Anexa la procesul-verbal de control prin care s-a dispus măsura încheierii imediat, adică începând cu data de 18.10.2013 a contractului individual de muncă pentru salariata N. G. deși la data de 18.10.2013 inspectorii au constatat că există contract individual de muncă încheiat pentru respectiva salariată.
De asemenea, petenta a mai menționat și faptul că datele privind numărul de înmatriculare la Registrul Comerțului și CUI-ul au fost completate ulterior cu un alt pix, că în procesul-verbal de contravenție nu este descrisă corect și complet fapta, făcându-se trimitere la Anexa la Procesul-verbal de control nr._ din data de 18.10.2013, precum și faptul că N. G. nu presta muncă pentru petentă, fiind în magazin la data respectivă pentru a aduna informații în eventualitatea unei angajări.
Ca temei legal al acțiunii, petenta invocat prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei, conform dispozițiilor art. 19 din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 27.11.2013 intimatul a depus întâmpinare (filele 20-23) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimatul a arătat că petenta a fost sancționată contravențional pentru folosirea muncii nedeclarate, în urma unui control efectuat de către inspectorii de muncă la un punct de lucru al acesteia, aflându-se două persoane care desfășurau activități ca gestionare în folosul societății, persoane care au fost intervievate de către organul de control și care au completat fișele de identificare. Astfel, N. G. a declarat pe propria răspundere că lucrează pentru societatea .. din data de 15.07.2009 împreună cu N. G., iar N. G. a declarat pe propria răspundere că lucrează ca gestionar în cadrul .. începând cu data de 08.10.2013 și că nu a semnat contract individual de muncă.
Intimatul a mai precizat și că petenta a transmis contractul individual de muncă în registrul general de evidență al salariaților abia la data de 16.10.2013, deci după efectuarea controlului, că deși contractul este încheiat cu data de începere a activității 08.10.2013, acest contract trebuia transmis în REVISAL la data de 07.10.2013, precum și aspectul potrivit căruia procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
Ca temei legal, intimatul a invocat în întâmpinare dipozițiile din Codul muncii, Codul de procedură civilă, pe cele ale H.G. nr. 500/2011, precum și dispozițiile din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
În susținerea acțiunii, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorii N. G. și G. S., iar intimatul a solicitat, prin întâmpinare administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu martorul N. G.. Instanța, prin încheierea din data de 27.01.2013, a încuviințat probele solicitate.
Petenta a anexat, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: act constitutiv al societății petente (filele 7-11), certificat Oficiul Registrului Comerțului (filele 12-14), act adițional la actul constitutiv al petentei (fila 16) certificat de înregistrare (fila 17), proces-verbal de control . nr._ din data de 18.10.2013 (filele 54-55), proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 18.10.2013 (fila 56), anexă la procesul-verbal de control nr._ din data de 18.10.2013 (filele 57-58).
Intimatul a depus, de asemenea, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 18.10.2013 (fila 24), proces-verbal de control . nr017061 din data de 18.10.2013 (fila 25), anexă la procesul-verbal de control nr._ din data de 18.10.2013 (filele 26-27), fisă de identificare N. G. (fila 28), fișă de identificare N. G. (fila 29), extras REVISAL din data de 16.10.2013 (fila 30), înștiințare (fila 31), extras REVISAL din data de 18.10.2013 (fila 32), contract individual de muncă N. G. (filele 33-34).
Analizând cererea de chemare în judecată prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
În fapt, se reține că la data de 18.10.2013, a fost încheiat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, prin care petenta a fost sancționat cu amendă în cuantum de 10.000 lei în temeiul dispozițiilor art. 260 lit. e din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii. În sarcina petentei s-a reținut că, în urma controlului efectuat de inspectorii de muncă la data de 15.10.2013 la punctul de lucru al societății situat în . au fost identificate două persoane ce prestau activități la această firmă, persoanele identificate fiind N. G. și N. G. care au completat fișele de identificare, N. G. declarând că prestează activitate în funcția de vânzător în baza unui contract individual de muncă și N. G. declarând că prestează activtate în funcția de gestionar de la data de 08.10.2013 și nu a semnat contract individual de muncă. De asemenea, în procesul-verbal se menționează și faptul că în urma verificării la data de 16.10.2013, ora 08:59 a raportului de activitate listat din baza de date a Inspecției Muncii conținând Registrul electronic de evidență a salariaților s-a constatat că pentru salariata N. G. nu a fost transmis contractul individual de muncă .
În baza art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, termen stabilit de prevederile art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, având în vedere că procesul verbal de contravenție i-a fost înmânat reprezentantului petentei la data de 18.10.2013, iar plângerea a fost depusă la data de 31.10.2013.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă nici una dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului (denumirea, sediul, numărul de înmatriculare la registrul comerțului și codul fiscal), descrierea faptei, data comiterii acesteia, încadrarea juridică a faptei săvârșite și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de către petentă privind lipsa din procesul-verbal de contravenție a numelui inspectorilor care au efectuat controlul, instanța reține că acesta este neîntemeiat având în vedere că din analiza procesului-verbal de control rezultă că respectivul control a fost efectuat de către inspectorul M. C. E..
Referitor la menționarea datelor privind numărul de înmatriculare în Registrul Comerțului și CUI-ul, din analiza procesului-verbal de contravenție rezultă că acestea sunt menționate în procesul-verbal de contravenție, iar aspectul potrivit căruia acestea au fost completate cu un alt pix nu reprezintă un motiv care ar atrage nulitatea procesului-verbal de contraveniți în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Un alt motiv de nulitatea invocat de către petentă privește necesitatea ca procesul-verbal de contravenție să conțină descrierea corectă și completă a faptei, motiv de nulitate pe care instanța îl consideră neîntemeiat pentru următoarele considerente: potrivit dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție trebuie să conțină descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită. Însă, în procesul-verbal de contravenție fapta este descrisă astfel: în urma controlului efectuat de inspectorii de muncă la data de 15.10.2013 la punctul de lucru al societății situat în . au fost identificate două persoane ce prestau activități la această firmă, persoanele identificate fiind N. G. și N. G. care au completat fișele de identificare, prevăzute de lege, iar din verificarea bazei de date a inspecției muncii ce cuprinde datele completate și transmise de angajator privind Registrul electronic de evidență a salariaților s-a constatat că salariata N. G. nu avea încheiat contractul individual de muncă așa cum prevede art. 16 alin. 1 din Codul muncii.
Instanța constată că fapta este descrisă în mod corespunzător în procesul-verbal de control fiind menționate toate datele ce pot servi încadrarea în drept a faptei și la aprecierea gravității acesteia. Prin trimiterea făcută în procesul-verbal de contravenție la Anexa la procesul-verbal de control nr._ din data de 18.10.2013 care face parte integrantă din procesul-verbal de control . nr._ din data de 18.10.2013 și în care fapta este descrisă în mod mai detaliat nu se completează procesul-verbal cu probe extrinseci. Petenta se află în eroare cu privire la faptul că s-ar face trimitere la o anexă a unui alt proces-verbal pentru a lămuri starea de fapt în condițiile în care trimiterea se fac e la anexa procesului-verbal de control, și nu la anexa unui alt proces-verbal de contravenție.
De asemenea, față de apărarea petentei în sensul că s-au efectuat două controale în urma cărora ar fi trebuit încheiate procese-verbale diferite, instanța reține că aceasta este neîntemeiată având în vedere că în procesul-verbal este menționată fapta constatată la data de 15.10.2013, la data de 18.10.2013, continuând verificările din data de 15.10.2013 cu privire la aceeași faptă.
Inadvertența privind obligarea petentei la data de 18.10.2013 de transmitere a contractului individual de muncă în condițiile în care acesta fusese deja transmis la acea data în registrul REVISAL, nu duce la concluzia că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută întrucât măsura dispusă are în vedere situația de fapt avută în vedere la data efectuării controlului, respectiv, 15.10.2013, când salariata N. G. nu avea încheiat contract individual de muncă.
Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că motivul de netemeinicie invocat în plângere, acela potrivit căruia la data efectuării controlului N. G. nu presta activitate pentru societatea petentă, este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează:
Conform dispozițiilor art. 260 lit. e din Codul muncii, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din același act normativ, iar, potrivit acestui din urmă text invocat, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, iar forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Instanța reține și faptul că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, această prezumție operând fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.
Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Maszni c. României, A. c. României), acestea intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului având în vedere câmpul de aplicare general al normei și scopul preventiv și represiv al sancțiunii, și, în consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Însă, s-a statuat la nivel de principiu că simpla conferire de forță probantă unui înscris nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de stabilire legală a vinovăției în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană stabilind în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale.
De asemenea, instanța arată că, procesul verbal de contravenție, fiind legal întocmit, face dovada deplină asupra stării de fapt reținute în cuprinsul său în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.
În prezenta cauză starea de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție este susținută de probele administrate. Astfel, susținerile petentei potrivit cărora martora N. G. nu presta activitate pentru aceasta sunt infirmate de mențiunile consemnate în fișa de identificare (fila 28) pe care martora a completa-o la data efectuării controlului prin care a declarat pe propria răspundere că prestează activitate pentru societatea .. din data de 08.10.2013 fără a fi semnat contract individual de muncă, declarație care este cea mai apropiată de momentul constatării contravenției. Deși cu privire la acest aspect, martora și-a schimbat poziția înaintea instanței afirmând că la data efectuării controlului nu presta activitate pentru societatea petentă, ci se afla la punctul de lucru al societății pentru a aduna informații în vederea unei eventuale angajări, instanța o va înlătura întrucât contravine probatoriului administrat în cauză, inclusiv declarației scrise date de aceeași persoană în fața agentului constatator. Un alt motiv pentru care instanța înlătură sub acest aspect declarația martorei N. G. este aceea că martora, fiind angajată a societății care a fost sancționată contravențional, declarație acesteia nu prezintă suficiente garanții pentru a dovedi o altă situație de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție.
De asemenea, afirmația martorei N. G. în sensul că a completat fișa de identificare deoarece a fost bulversată din cauza unui deces în familie nu este de natură a înlătura veridicitatea celor consemnate în declarația dată în fața agentului constatator. Instanța constată nesinceritatea martorei luând în considerare și declarațiile acesteia privind semnarea a două contracte individuale de muncă, declarații care nu se coroborează cu mențiunile din extrasul REVISAL aflat la fila 32 din care rezultă că a fost transmis contractul individual de muncă pentru salariata N. G. la data de 16.10.2013 ora 10:02:37, așadar ulterior efectuării controlului.
Instanța reține că situația de fapt reținută în procesul-verbal de contravenție reflectă realitatea deoarece, contrar propriilor susțineri ale petentei potrivit cărora N. G. nu desfășura activitate la data efectuării controlului pentru aceasta, totuși a încheiat contractul individual de muncă pentru slariată începând cu data de 08.10.2013 (filele 33-34), contract care pentru a produce efecte ar fi trebuit totuși transmis cu o zi înainte de data începerii activității, respectiv 07.10.2013.
Și susținerile martorei N. G. potrivit cărora lucra împreună cu reprezentanta petentei la data efectuării controlului sunt infirmate de mențiunile consemnate în fișa de identificare (fila 29) pe care martora a completa-o la data efectuării controlului prin care a declarat pe propria răspundere că prestează activitate pentru societatea .. și lucrează împreună cu N. G., declarație care este cea mai apropiată de momentul constatării contravenției. Deși cu privire la acest aspect, martora și-a schimbat poziția înaintea instanței, instanța o va înlătura întrucât contravine probatoriului administrat în cauză, inclusiv declarației scrise date de aceeași persoană în fața agentului constatator.
În lumina celor prezentate, constatând temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că fapta petentei întrunște elementele constitutive ale contravenției prevăzute și pedepsite de 260 alin. 1 lit. e din Codul muncii.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, proporționalitatea se verifică după criteriile dezvoltate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, si anume: valoarea amenzii, gravitatea faptei comise, posibilitatea aplicării și a altor sancțiuni, acordându-se însă statelor o marjă de apreciere extrem de ridicată.
Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 10.000 lei pentru fapta prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e din Codul muncii. Instanța constată că aceasta a fost stabilită în limitele legii, chiar la limita minimă prevăzută de lege.
În ceea ce privește solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța constată că fapta acesteia de a nu încheia contract individual de muncă salariatului este extrem de gravă, o astfel de faptă contravențională prezentând un pericol social deosebit de ridicat. Gradul sporit de pericol social se reflectă în însuși minimul în cuantum ridicat, respectiv 10.000 lei, al amenzii contravenționale prevăzute de lege pentru acest gen de fapte și duce la concluzia că fapta este considerată chiar și de legiuitor ca prezentând o gravitate sporită.
În contextul constatării acestui pericol social foarte ridicat al faptei petentei nu există nici un motiv pentru care s-ar justifica înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment, sancțiunea amenzii reflectând în mod corect gravitatea faptei, motiv pentru care instanța o va menține așa cum a fost dispusă de organul constatator. Scopul educativ și punitiv al sancțiunii contravenționale, prevenția generală și specială pot fi realizate doar prin sancționarea pecuniară a petentei.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. C. S.R.L. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 18.10.2013 în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta .. cu sediul în Popeni, . împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.10.2013 în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V. cu sediul în V., .. 274, Jud. V..
Menține procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.10.2013.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.03.2014.
PREȘEDINTEGREFIER
C. DARIEALINA V.
Red. C.D. 04.04.2014
TEHNORED.A.V.04.04.2014
EX.4
| ← Succesiune. Sentința nr. 3123/2014. Judecătoria BÂRLAD | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2653/2014. Judecătoria... → |
|---|
