Pretenţii. Sentința nr. 869/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 869/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 3242/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința Civilă Nr. 869/2014
Ședința publică de la 27 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. I.
GREFIER: M. A.
Pe rol soluționarea acțiunii în despăgubiri civile contractuale, formulată de reclamantul G. A. C. domiciliat în Motru, ., ., ., jud. Gorj, împotriva pârâtului T. A. domiciliat în satul/., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului S. B. din Bârlad, . nr.3, ., ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, răspunde pentru reclamantul G. A. C., apărător ales, avocatul B. I. legitimat cu delegație de substituire la dosarul cauzei, se prezintă pârâtul T. A. personal și asistat de apărător ales avocat S. B., lipsind reclamantul G. A. C..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- pricina are ca obiect pretenții;
- cauza se află la stadiul de cercetare a procesului (prev. art. 237 din codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010);
- procedura de citare este legal îndeplinită; s-au verificat actele dosarului; după care:
Avocat B. I., pentru reclamantul G. A., depune la dosarul cauzei dovada achitării diferenței onorariului expertului F. C. în cuantum de 456 lei, conform chitanței nr._/1 din data de 26-03-2014 emisă de Cec Bank – Sucursala Bârlad. Totodată depune la dosarul cauzei chitanța emisă la data de 06.02.2014 reprezentând onorariu avocat.
Avocat S. B., pentru pârâtul T. A., depune la dosarul cauzei dovada achitării diferenței onorariului expertului F. C. în cuantum de 456 lei, conform chitanței nr._/1 din data de 25-03-2014, emisă de Cec Bank – Sucursala Bârlad.
Avocat B. I., având cuvântul, arată că reclamantul G. A. își mărește câtimea pretențiilor din acțiunea introductivă și solicită obligarea pârâtului T. A. la plata sumei de 5946 lei, în loc de 5800 lei. Depune la dosarul cauzei această cerere formulată și în scris, însoțită de o . înscrisuri în copie. Totodată înmânează avocatului pârâtului, Straica B., înscrisurile aflate la filele 99, 100, 101 și 103 traduse în limba română.
Avocat S. B., având cuvântul, arată că revine asupra cererii de renunțare la cererea reconvențională formulată la termenul de judecată din data de 24.10.2013 și solicită ca cererea reconvențională să fie soluționată de către instanță.
Avocat B. I., având cuvântul, apreciază că instanța de judecată trebuia să ia act de cererea de renunțare la judecarea cererii reconvenționale la acel moment.
Față de înscrisurile depuse la dosar, instanța se socotește lămurită și declară cercetarea procesului încheiată, conform art. 244 alin.1-3 din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010).
Părțile sunt de acord ca dezbaterea fondului să aibă loc în aceeași zi.
Avocat B. I., având cuvântul, solicită admiterea acțiunii principale așa cum a fost precizată la acest termen de judecată, în sensul obligării pârâtului să-i plătească reclamantului suma de 5946 lei, conform filei 7 și 8 din raportul de expertiză întocmit la dosarul cauzei de expertul F. C.. Această sumă reprezintă ratele pe care reclamantul le-a plătit pentru creditele contractate de pârâtul T. A., respectiv: suma de 806 lei către BRD și suma de 5140 lei Unicredit Ț. Bank. Suma de 5140 lei a fost plătită de reclamantul G. A. astfel: suma de 2030 lei a fost plătită direct de reclamant, iar suma de 3110 lei a fost plătită de soția reclamantului (fiica pârâtului), cu banii reclamantului. Aceste rate au fost plătite de reclamantul G. A. împreună cu soția lui, fiica pârâtului. La fila nr. 8 din raportul de expertiză, rezultă operațiuni bancare din anul 2012, unde apare înscris numele soției reclamantului. Din toate înscrisurile de la dosarul cauzei, precum și declarația martorului B. Ș. A. rezultă că reclamantul a avut loc de muncă, a lucrat în străinătate, în Belgia, precum și în țară la Superbingo, astfel rezultă că reclamantul a realizat venituri. Filele 13-61-62 din dosarul instanței se află extrase, remunerații din care rezultă plata indemnizației de concediu. Solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată la acest termen de judecată, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat S. B., având cuvântul, solicită respingerea cererii principale, având în vedere toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Procura specială a reclamantului G. A. încheiată cu pârâtul T. A. a conferit calitatea reclamantului de a fi un simplu mandatar, adică să opereze acest cont, să plătească și să retragă sume de bani. Reclamantul G. A. a avut doar o simplă calitate de mandatar din partea pârâtului. La dosarul cauzei există raportul de expertiză în specialitate contabilitate întocmit de expertul F. C. și care arată că nu poate preciza de unde sunt sursele bănești. La fila nr. 4 din raportul de expertiză expertul explică depunerea sau retragerea sumelor de bani de către reclamantul G. A.. Faptul că soția lui, G. I., a plătit bani nu s-a dovedit și faptul că acești bani au fost plătiți cu banii reclamantului. Aceasta nu a făcut o dovadă a împrumutului dintre cei doi, astfel încât reclamantul a avut doar o simplă calitate de mandatar al contului. Soția reclamantului, G. I., nu a făcut plăți în contul lui T. A. deoarece era în divorț, acest fapt rezultă din datele expertizei. Sumele plătite de G. I. cu titlu de rate în contul pârâtului au fost făcute cu banii pârâtului T. A., întrucât conform datelor reținute în raportul de expertiză, la data la care G. I. a făcut plățile, reclamantul era în proces de divorț cu G. I.. Faptul că soția reclamantului, G. I., a făcut plăți în contul pârâtului, nu are nicio relevanță, deoarece aceasta nu este parte dosar. Pe baza acestei procuri, reclamantul este un simplu mandatar.
Avocatul B. I., cu privire la contul BRD, arată că acesta a fost achitat la data de 11.10.2011, când s-a contractat creditul de la Unicredit Ț.. Creditul de la BRD a fost achitat prin împrumutul de la Unicredit Ț.. De la BRD, reclamantul nu a primit niciun ban. Solicită să se aibă în vedere cererea reclamantului, formulată inițial la Judecătoria Motru. Poziția procesuală a reclamantului este că el, reclamantul a achitat ratele către creditul pârâtului.
Avocat S. B., având cuvântul, arată că banii pe care îi plătea G. I. erau de la tatăl ei, pârâtul din prezenta cauză, bani obținuți din pensia lui, precum și din muncă acestuia din străinătate. Cu privire la renunțarea formulată la cererea reconvențională formulată la termenul de judecată din data de 24.10.2013, revine asupra acestei renunțări și solicită ca cererea reconvențională să fie soluționată de către instanță. Astfel că solicită admiterea cererii reconvenționale, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosarul cauzei chitanța nr. 45/22.08.2013; nr. 34/16.01.2014; nr. 11/12.09.2013 reprezentând onorarii avocat.
Avocat B. I., având cuvântul, apreciază că nu se mai poate reveni la acest moment asupra renunțării la judecarea cererii reconvenționale, renunțare formulată la termenul de judecată din data de 24.10.2013. Solicită respingerea cererii reconvenționale, iar cu privire la cererea apărătorului pârâtului pentru acordarea cheltuielilor de judecată, având în vedere că dovada onorariului avocațial a fost depus după ce s-a acordat cuvântul la fondul cauzei, lasă la aprecierea instanței cu privire la această cerere.
Pârâtul T. A. personal, având cuvântul, la fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii reclamantului și admiterea cererii reconvenționale.
Instanța potrivit art. 394 din Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010), consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza pentru soluționare.
I N S T A N ȚA
Sub nr._ din 26.06.2013 a fost înregistrată la această instanță adresa nr._, prin care Judecătoria Motru, jud. Gorj a trimis, spre competentă soluționare, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul G. A. C., împotriva pârâtului T. A..
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial la Judecătoria Motru cu nr._ din 20.05.2013, reclamantul G. A. C. a chemat în judecată pe pârâtul T. A., solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul să restituie reclamantului suma de 5.800 lei, ce va fi reactualizată la data plății, sumă pe care reclamantul a plătit-o pentru ratele făcute de pârât, din care: suma de 4.000 lei reprezintă suma plătită de reclamant pentru rate făcute de pârât la Unicredit Ț. Bank; 1.800 lei reprezintă sumă plătită la bancă de către reclamant pentru rate făcute de pârât.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că el a plătit suma totală de 5.800 lei, pentru ratele făcute de pârât, așa cum s-a înțeles cu reclamantul, însă reclamantul refuză să-i restituie această sumă.
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 1357, art. 1381, art. 1385 din Codul civil.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, chitanță de plată din 15.05.2012, emisă de Unicredit Ț. Bank; chitanță de plată din 15.06.2012, emisă de BRD-GSG; extras de cont din 17.12.2012; sentința civ. nr. 2427/11.10.2012, pronunțată de Judecătoria Motru.
În cadrul procedurii de verificare și regularizare a cererii, instanța a pus în vedere reclamantului că are obligația de a plăti suma de 459 lei, taxă judiciară de timbru și de a depune 5 lei timbru judiciar.
Urmare a celor puse în vedere de către instanță, la data de 27.05.2013 reclamantul a formulat cerere prin care a solicitat să i se acorde ajutor public judiciar în materie civilă, constând în scutirea de plata sumei de 459 lei taxă judiciară de timbru.
În susținerea cererii de acordare a ajutorului public judiciar, reclamantul a depus la dosar declarația autentificată cu nr. 790/24.05.2013 la biroul notarului public C. D. din mun. Motru, adeverință de venit emisă la data de 24.05.2013 de către Administrația Finanțelor Publice a mun. Motru.
Prin întâmpinare, pârâtul T. A. a ridicat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Motru, excepție motivată prin aceea că pârâtul are domiciliul în ., astfel că instanța competentă teritorial este Judecătoria Bârlad.
Prin sentința civ. nr. 1195/13.06.2013, Judecătoria Motru a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei la Judecătoria Bârlad, pentru considerentul că pârâtul are domiciliul în ., localitate aflată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Bârlad.
La Judecătoria Bârlad cauza a fost înregistrată cu nr._ din 26.06.2013.
La primul termen de judecată stabilit la Judecătoria Bârlad la data de 12.09.2013, prin întâmpinare, pârâtul T. A. a solicitat respingerea cererii reclamantului susținând că reclamantul nu a achitat nicio sumă de bani în contul său, al pârâtului, ci toate sumele de bani depuse la bancă de către reclamant erau ale pârâtului. Pârâtul a susținut că reclamantul deține o procură specială prin care pârâtul l-a împuternicit ca, în calitate de mandatar, în numele și pentru pârât, să facă demersuri pentru contractarea unui credit, să depună sume de bani, să doneze sau să retragă orice sume de bani. Pârâtul a mai arătat că reclamantul a fost ginerele lui și în toată perioada în care a conviețuit cu fiica lui, a pârâtului, reclamantul a muncit doar două luni de zile. Pârâtul a fost plecat cu contract de muncă în Germania și astfel l-a mandatat pe reclamant să îi administreze banii. Astfel, pârâtul a trimis bani reclamantului prin serviciile Money G., Western Union, iar reclamantul se ocupa cu plățile, în numele pârâtului. În momentul în care între reclamant și fiica pârâtului au apărut neînțelegeri, reclamantul a început să retragă sume de bani din contul pe care îl administra, fără a avea acordul pârâtului, situație despre care pârâtul a aflat mai târziu.
Tot la primul termen de judecată, pârâtul T. A. a formulat cerere reconvențională (fila 9 dosar), prin care a solicitat ca reclamantul să-i restituie suma de 834 lei, ce a fost retrasă de către reclamant fără acordul pârâtului, astfel: la data de 17.10.2012 reclamantul a depus suma de 550 lei, care era a pârâtului, însă în aceeași zi reclamantul a retras această sumă; la data de 7.06.2012 reclamantul a retras suma de 237,71 lei; la data de 27.08.2012 reclamantul a retras suma de 68 lei; la data de 5.10.2012 reclamantul a retras suma de 29,54 lei.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu 64 lei taxă judiciară de timbru.
Pârâtul a folosit în proces proba cu înscrisuri, depunând la dosar, în copie, procura specială autentificată cu nr. 5413/6.10.2011 la biroul notarului public F. L. din Bârlad; adresa din data de 3.01.2013 emisă de Unicredit Ț. Bank; contractul de credit nr._/13.01.2010; contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011; extras de cont al muncitorului din data de 31.12.2012, emis de firma Soka Bau din Germania, contract individual de muncă nr. 766/26.06.2012, act adițional la contractul de muncă; bilet de călătorie din 17.01.2012, extras de cont al muncitorului până la data de 29.01.2013; extras de cont emis de Unicredit Ț. Bank, foi de transfer bancar din datele de 2.04.2009, de 14.08.2010, de 9.10.2010, de 26.07.2011, de 15.07.2012, de 17.07.2012, de 11.08.2012, de 16.09.2012, de 12.11.2012; proba cu martori.
La cererea reconvențională, reclamantul G. A. C. a formulat întâmpinare, prin care a arătat că în perioada în care a conviețuit cu fiica pârâtului, el, reclamantul, a muncit în Italia și în Germania și din banii lui a plătit datoriile pe care pârâtul le-a făcut la B.R.D. și la Unicredit Ț. Bank.
Prin alte note scrise înregistrate la instanță la data de 18.11.2013, reclamantul G. A. C. a precizat că sumele de bani depuse de pârât nu au fost depuse pe numele reclamantului, iar reclamantul nu cunoaște dacă pârâtul a trimis din străinătate sume de bani pe numele soției lui, a pârâtului. În anul 2009, când a cunoscut-o pe fiica pârâtului, reclamantul muncea în Belgia și avea un salariu de 1.700 euro, iar când a revenit în România reclamantul avea suma de 5.740 euro, pe care a pus-o deoparte. După ce a revenit în țară, în anul 2011 reclamantul s-a angajat la Bingo România, apoi s-a angajat la . a lucrat până în septembrie 2012, având în Germania un salariu de macaragiu de 4.000 euro brut. Reclamantul a mai arătat că toate transferurile de bani din Germania se referă la perioada ulterioară datei desfacerii căsătoriei dintre reclamant și fiica pârâtului.
În dovedirea susținerilor sale, reclamantul a depus la dosar, în copie, fișe de plată a salariilor din datele de 1.05.2009, de 1.07.2009, de 1.08.2009, fișă de plată din 3.11.2011, extras de cont al muncitorului din data de 31.12.2012.
La solicitarea instanței, atât reclamantul, cât și pârâtul-reclamant au efectuat proba cu expertiză judiciară contabilă.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, se rețin următoarele:
G. I., fiica pârâtului T. A., s-a căsătorit cu pârâtul G. A. C. la data de 8.03.2012, căsătoria fiind încheiată la Primăria ..
Prin sentința civ. nr. 2427/11.10.2012, pronunțată de Judecătoria Motru, a fost admisă acțiunea de divorț formulată de reclamantul G. A. C., împotriva pârâtei G. I., a fost desfăcută, din vina pârâtei, căsătoria încheiată de părți, domiciliul copilului minor al acestora a fost stabilit la reclamant, iar pârâta G. I. a fost obligată să plătească reclamantului pensie de întreținere pentru minor în sumă de câte 100 lei, lunar.
În considerentele sentinței civ. nr. 2427/11.10.2012 a Judecătoriei Motru, s-a reținut că, anterior încheierii căsătoriei, începând din anul 2009 reclamantul și fiica pârâtului au întreținut relații de concubinaj, relații din care, la data de 22.09.2010 s-a născut copilul minor al acestora. În perioada concubinajului lor, reclamantul și fiica pârâtului au locuit, în principal, la locuința reclamantului din localitatea Motru și sporadic la domiciliul pârâtului din .. Căsătoria reclamantului cu fiica pârâtului s-a oficiat la Primăria ., iar după încheierea căsătoriei reclamantul și fiica pârâtului au locuit în localitatea Motru.
Din fișe de plată a salariilor din datele de 1.05.2009, de 1.07.2009, de 1.08.2009, depuse la dosar de către reclamant, rezultă că în perioada 1.05- 31.08.2009, reclamantul G. A. C. a muncit în Belgia, muncă pentru care acesta a primit salariile menționate în fișele arătate, respectiv: 864,95 euro, 796,18 euro și 916,62 euro.
Din adeverința nr. 4271/17.05.2011, emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistrița-Năsăud (fila 145 dosar) și din Dispoziția nr. 790/10.01.2011, emisă de . Bistrița, (fila 146 dosar), rezultă că reclamantul a fost angajat în muncă cu contract individual de muncă la . Bistrița în perioada 19.10._11.
În perioada 3.11-15.12.2011, reclamantul a lucrat la firma Asconti VFT SRL, prestând muncă în Germania, pentru care a fost plătit cu suma de 3.214 euro.
Din extrasul de cont al muncitorului din data de 31.12.2012, rezultă că în perioada 2.04-12.05.2012, reclamantul a muncit la firma Soka-Bau din Germania, pentru care a avut un salariu brut de 3.443,80 euro și o remunerație de concediu de 490,74 euro.
Prin contractul de credit nr._/13.01.2010, Banca Română de Dezvoltare- GSG București, prin Agenția Bârlad, a împrumutat lui T. A. (împrumutat) și T. G. (coîmprumutat) suma de 5.500 lei ron, pentru o perioadă de 48 de luni, începând cu data de 13.01.2010, până la data de 13.01.2014, cu o dobândă de 9,90 % pe an, un comision de întocmire dosar de 2,50%, un comision lunar de gestionare de 0,35% din soldul creditului.
Prin actul adițional la contractul individual de muncă nr. 650/19.01.2011, încheiat la data de 29.12.2011, pârâtul T. A. a fost angajat ca sudor la . T., pe durată nedeterminată.
Prin procura specială autentificată cu nr. 5413/6.10.2011 la biroul notarului public F. L. din Bârlad, pârâtul T. A. l-a împuternicit pe reclamantul G. A. C. pentru ca, în numele și pentru pârât, reclamantul să facă demersurile necesare pentru contractarea unui credit pentru nevoi personale în sumă de 22.000 lei de la Unicredit Consumer Financing IFN SA București. Totodată, reclamantul a fost împuternicit de către pârât să deschidă în numele și pentru pârât, un cont curent la Unicredit Ț. Bank, necesar derulării relației de credit cu Unicredit Consumer Financing IFN SA București. Mandatarul reclamant a fost împuternicit de către pârât să retragă suma creditului, să opereze nelimitat pe contul deschis pe numele pârâtului, să depună sume de bani, să ordone plăți de orice fel, să retragă orice sume de bani, să efectueze rambursări anticipate parțiale sau rambursare anticipată totală, să efectueze orice operațiuni ce decurg din derularea creditului.
Prin contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, Unicredit Consumer Financing IFN București a împrumutat pârâtului T. A. suma de 22.000 lei ron, cu o dobândă anuală efectivă de 18,51%, pentru o durată de 72 de luni, rata lunară fiind de 501,92 lei ron. Contractul de credit a fost semnat de către mandatarul G. A. C..
Cu biletul de călătorie din data de 8.10.2011, pârâtul T. A. a plecat la Munchen- Germania (fila 60 dosar).
Prin contractul individual de muncă nr. 766/26.06.2012 și prin actul adițional la acest contract, încheiat la aceeași dată, T. A. a fost angajat de către . V., începând cu data de 27.06.2012, ca muncitor necalificat în diverse locuri, în funcție de necesitățile șantierului.
Cu biletul de călătorie din 17.01.2012, T. A. s-a deplasat în Munchen-Germania (fila 18 dosar).
Cu chitanța emisă de B.R.D.-GSG – Sucursala Bârlad la data de 15.06.2012, G. A. C. a depus în contul titularului T. A. suma de 1.800 lei.
Din extrasul de cont emis de Unicredit Ț. Bank, rezultă că T. A. are deschis cont la această unitate bancară, cont în care G. A. C. a depus, în perioada 16.01._12, următoarele sume: 510 lei (depus la data de 16.01.2012); 500 lei (depus la data de 15.03.2012); 510 lei (depus la data de 15.05.2012); 510 lei (depus la data de 14.06.2012).
În total, reclamantul G. A. C. a plătit pentru titularul de cont T. A. suma de 3.830 lei, din care: 1.800 lei la B.R.D.–GSG; 2.030 lei la Unicredit Ț. Bank.
În perioada 18.04._12, din același cont G. A. C. a ridicat următoarele sume: 297,68 lei; 484,65 lei; 230 lei; 5 lei; 484,65 lei; 28,06 lei; 456,59 lei; 53,42 lei; 441,02 lei; 60 lei; 5 lei; 3,98 lei; 490,46 lei; 24 lei; 5 lei; 40 lei; 5,54 lei; 500 lei; 5 lei; 0,23 lei; 509,77 lei (filele 4-8 dosar nr._ ).
Conform extrasului de cont al muncitorului din data de 31.12.2012, emis de firma Soka- Bau din Germania, în calitatea lui de angajat la firmele Asconti VFT SRL și Boden Rot SRL, T. A. avea drept la despăgubire în anul 2013 pentru 20 de zile de concediu în sumă de 3.019,25 euro.
Din extrasul de cont al muncitorului privind plățile și raporturile luate în considerare până la data de 29.01.2013, emis de firma Soka-Bau Germania, T. A. avea de încasat suma de 3.136,38 euro.
Din extrasul de cont emis de Unicredit Ț. Bank, rezultă că, în perioada 7.06._12, reclamantul G. A. C. a retras din contul pârâtului T. A. sumele de 24 lei; 5 lei; 230 lei; 60 lei; 500 lei.
Prin adresa din data de 3.01.2013 emisă de Unicredit Ț. Bank, s-a solicitat anularea împuternicirii date lui G. A. C. pe contul lui T. A..
Cu foaia de transfer bancar din data de 2.04.2009, pârâtul T. A. a expediat din Germania, către T. G., suma de 400 euro (fila 91 dosar).
Cu foaia de transfer bancar din data de 14.08.2010, pârâtul T. A. a expediat din Germania, către fiica sa T. I., suma de 1.000 euro (fila 93 dosar).
Cu foia de transfer bancar din data de 9.10.2010, pârâtul T. A. a expediat din Germania, către fiica sa T. I., suma de 1.000 euro (fila 92 dosar).
Cu foaia de transfer bancar din de 15.07.2012, pârâtul T. A. a expediat din Germania către fiica sa G. I. suma de 600 euro (fila 85 dosar).
Cu foaia de transfer bancar din de 11.08.2012, pârâtul T. A. a expediat din Germania către T. G. suma de 1.200 euro (fila 84 dosar).
Cu foaia de transfer bancar din de 16.09.2012, pârâtul T. A. a expediat din Germania către fiica sa G. I. suma de 1.400 euro (fila 83 dosar).
Prin declarația dată în instanță, martora C. V., propusă de pârât, a arătat că ea locuiește în satul Zorleni, la o distanță de 6-7 case față de casa în care locuiește pârâtul. Fiica pârâtului a fost căsătorită cu reclamantul și timp de 3 ani ei au locuit în casa pârâtului. În perioada în care reclamantul a conviețuit cu fiica pârâtului, reclamantul nu a fost angajat în muncă și trăia din munca pârâtului. În același timp, pârâtul muncea în Germania și de acolo el trimitea bani. Martora nu a precizat cui trimitea bani pârâtul T. A.. De la soția pârâtului, martora a cunoscut că pârâtul îl împuternicise pe reclamant să cumpere materiale pentru acoperișul casei proprietatea pârâtului și pentru niște operațiuni pe care reclamantul urma să le efectueze la o bancă. Banii necesari pentru operațiunile bancare erau trimiși de către pârât din Germania. Banii pe care pârâtul i-a împrumutat de la bancă urmau să fie folosiți pentru acoperișul casei (înainte casa fusese acoperită cu azbociment) și pentru cumpărarea unei vaci. Pârâtul trimitea bani soției sale, pe care îi depunea la bancă, însă reclamantul retrăgea acei bani de la bancă. Reclamantul a retras bani de la bancă în perioada divorțului dintre el și fiica pârâtului și i-a folosit la procesul de divorț. Pârâtul nu a cunoscut că reclamantul retrăgea bani din bancă, iar când a aflat aceasta pârâtul a interzis reclamantului să mai facă operațiuni bancare.
Prin declarația dată în instanță, martorul P. L., propus de pârât, a arătat că în urmă cu vreo 2 ani el a acoperit cu tablă casa proprietatea pârâtului din satul Zorleni. În perioada în care martorul a acoperit casa, pârâtul se afla acasă, în satul Zorleni și în casa menționată mai locuiau soția pârâtului, reclamantul G. A. C., soția acestuia și copilul lor. Martorul a declara că reclamantul nu a fost angajat în muncă, ci a trăit numai pe seama pârâtului. După ce martorul a început să acopere casa pârâtului T. A. cu tablă, pârâtul nu a mai avut banii necesari și din această cauză pârâtul a împrumutat bani de la bancă. Contractul de împrumut a fost încheiat de către pârât. După încheierea contractului de împrumut, pârâtul a plecat în Germania să muncească și de acolo a trimis bani soției lui. Când martorul a acoperit casa pârâtului cu tablă, pârâtul era în Germania, iar pentru munca prestată martorul a fost plătit cu suma de 6.000 lei ron, bani care i-au fost dați de către soția pârâtului, în mai multe tranșe, timp de o lună de zile. Reclamantul a urmat niște cursuri de calificare ca macaragiu și acele cursuri au fost plătite de pârât. După ce a obținut diploma de macaragiu, reclamantul a muncit și el timp de două săptămâni în Germania, după care el a revenit în Zorleni, la casa pârâtului, susținând că are dureri de spate și că trebuia să se trateze. Reclamantul a plecat să muncească în Germania cu bani dați de către pârât.
Prin declarația dată în instanță, martorul B. Ș. A., propus de reclamant, a arătat că, în anul 2011, reclamantul locuia în satul/. și că reclamantul a fost angajat la Bingo și că de două opri acesta a fost plecat în străinătate să muncească.
Față de înscrisurile depuse la dosar de către reclamant (dovezile că el, reclamantul, a muncit în străinătate), declarațiile martorilor C. V. și P. L.- conform cărora reclamantul nu a muncit și a trăit pe seama pârâtului- sunt subiective.
Din caracterizările întocmite de A. M. și O. R. G. (filele 73-75), rezultă că reclamantul a muncit în Germania în perioadele noiembrie-15 decembrie 2011, aprilie-mai 2012 și în perioada în care reclamantul a prestat muncă el nu a dat dovadă de seriozitate și disciplină în muncă.
Sintetizând cu privire la înscrisurile depuse de părți, rezultă că pârâtul T. A. a expediat din străinătate diferite sume de bani către T. G. și T. (G.) I. în perioadele:
- 2.04.2009 – 9.10.2010 (dată la care era în derulare contractul de credit nr._/13.01.2010, încheiat de T. A. și T. G. cu Banca Română de Dezvoltare- GSG). În contul acestui contract, reclamantul G. A. C. a plătit suma de 1.800 lei la data de 15.06.2012. Nici anterior datei de 15.06.2012, nici la data de 15.06.2012 pârâtul T. A. nu expediase nicio sumă de bani din străinătate;
- 15.07._12 (dată la care erau în vigoare atât contractul de credit nr._/13.01.2010, încheiat de T. A. și T. G. cu Banca Română de Dezvoltare - GSG, cât și contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, încheiat de T. A. cu Unicredit Consumer Financing IFN). În contul contractului de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, încheiat cu Unicredit Consumer Financing IFN, reclamantul G. A. C. a plătit suma totală de 2.030 lei, în perioada 16.01.2012 – 14.06.2012. În perioada de 16.01._12, pârâtul T. A. nu a expediat nicio sumă de bani din străinătate.
Pentru soluționarea cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare contabile.
Astfel, prin raportul de expertiză judiciară contabilă întocmit de expertul F. C. L., depus la dosarul instanței la data de 11.03.2014, filele 197-214, s-au stabilit următoarele:
În ceea ce privește contractul de credit nr._/13.01.2010, încheiat de Banca Română de Dezvlotare –GSG Agenția Bârlad, cu T. A. (împrumutat) și T. G. (coîmprumutat), în contul prin care s-a derulat creditul au fost depuși bani de către T. A., T. I., G. A. C. și Baltat G.. În același cont au fost depuse și unele sume de bani prin automatul bancar, sume pentru care nu a putut fi identificat depunătorul. G. A. C. a depus în contul menționat următoarele sume: la data de 22.03.2010, suma de 400 lei, reprezentând numerar rată; la data de 30.06.2010, suma de 170 lei, reprezentând numerar rată; la data de 27.09.2010, suma de 70 lei, reprezentând numerar rată; la data de 3.01.2011, suma de 166 lei, reprezentând numerar rată. În total, G. A. C. a depus suma de 806 lei.
Din extrasele de cont aferente contului prin care s-a derulat contractul de credit nr._/13.01.2010, încheiat de Banca Română de Dezvlotare –GSG Agenția Bârlad, cu T. A. (împrumutat) și T. G. (coîmprumutat), expertiza a stabilit că din valoarea totală a creditului de 5.500 lei, T. A. a retras la data de 14.01.2010 suma de 5.320 lei, după reținerea comisionului de analiză de 180 lei. Din extrasele de cont nu rezultă că, din creditul acordat, G. A. C. a ridicat vreo sumă de bani din bancă. Prin contul prin care s-a derulat creditul s-au făcut și alte operațiuni, respectiv încasări de salarii, plăți de rate pentru cumpărarea unui apartament, plăți cu cardul la diferite magazine sau furnizori de servicii sau retrageri efective de numerar. Deoarece operațiunile de retragere numerar au fost făcute cu cardul, nu s-a putut identifica persona care a făcut retragerile respective.
În ceea ce privește contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, încheiat între Unicredit Consumer Financing IFN București și T. A. (împrumutat), contract semnat de mandatarul G. A. C., expertiza a stabilit că, potrivit extraselor de cont, în contul prin care s-a derulat acest contract au fost depuși bani de către T. A., T. I., G. A. C., G. I., G. N.. În contul menționat, G. A. C. a depus următoarele sume: la data de 16.01.2012, suma de 510 lei, reprezentând numerar rată; la data de 15.03.2012, suma de 500 lei, reprezentând numerar rată; la data de 15.05.2012, reprezentând numerar rată; la data de 14.06.2012, suma de 510 lei, reprezentând numerar rată. În total, G. A. C. a depus suma de 2.030 lei.
Din extrasele de cont aferente contului prin care s-a derulat contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, încheiat între Unicredit Consumer Financing IFN București și T. A. (împrumutat), contract semnat de mandatarul G. A. C., din valoarea totală a creditului de 22.000 lei, la data de 11.10.2011 G. A. C. a retras din cont suma de 18.350 lei, suma de 3.600 lei a fost virată pentru acoperirea creditului din B.R.D., iar suma de 47,51 lei a fost reținută pentru comisioane bancare. Prin retragerea din cont a sumei de 3.600 lei, această sumă a fost virată în contul lui T. A. deschis la Banca Română de Dezvoltare, în vederea achitării integrale a creditului acordat de această bancă. Această operațiune reprezintă o refinanțare a creditului aferent contractului de credit nr._/13.01.2010, încheiat de Banca Română de Dezvlotare –GSG Agenția Bârlad, cu T. A. (împrumutat) și T. G. (coîmprumutat), așa cum s-a precizat și în ordinul de plată nr. 1/10.10.2011, emis de Unicredit Ț. Bank, aflat în copie, la fila 109 dosar instanță. Urmare a încasării integrale din data de 11.10.2011 a creditului contractat prin contractul de credit nr._/13.01.2010, toate obligațiile rezultate din acest contract au fost stinse.
În afară de extragerea din credit în sumă de 18.350 lei, sus menționată, prin același cont s-au făcut și retrageri efective de numerar. G. A. C. a retras din contul menționat următoarele sume: la data de 7.06.2012 a retras suma de 230 lei, la data de 27.08.2012 a retras suma de 60 lei, la data de 5.10.2012 a retras suma de 24 lei, la data de 17.10.2012 a retras suma de 500 lei. În total, din contul menționat G. A. C. a retras suma de 814 lei.
Față de concluziile raportului de expertiză, rezultă că, în derularea primului contract de credit, respectiv în contractul de credit nr._/13.01.2010, încheiat de Banca Română de Dezvlotare–GSG Agenția Bârlad, cu T. A. (împrumutat) și T. G. (coîmprumutat), reclamantul G. A. C. a efectuat depuneri de numerar reprezentând rate, în sumă totală de 806 lei, iar în derularea celui de-al doilea contract de credit, respectiv contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, încheiat între Unicredit Consumer Financing IFN București și T. A. (împrumutat), contract semnat de mandatarul G. A. C., reclamantul a efectuat depuneri de numerar reprezentând rate, în sumă totală de 2.030 lei. În total, reclamantul a depus suma de 2.836 lei (806 lei + 2.030 lei).
La termenul de judecată din 27.03.2014, prin note scrise reclamantul a majorat câtimea pretențiilor din acțiunea introductivă, de la suma de 5.800 lei, la suma de 5.946 lei. Reclamantul a susținut că suma de 5.946 lei, pe care o solicită, se compune din următoarele sume: 806 lei, plătită la de la B.R.D.; 2.030 lei, plătită la Unicredit Ț. Bank; 3.110 lei, plătită la Unicredit Ț. Bank de către soția reclamantului, G. I..
Privitor la acțiunea formulată de reclamantul G. A. C., față de situația de fapt reținută, sunt aplicabile prevederile art. 2009 din Codul civil (Legea nr. 289/2009) referitoare la contractul de mandat, conform cărora „Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant”.
Astfel, reclamantul G. A. C., în calitate de mandatar, s-a obligat să plătească, în numele și pentru T. A., în calitate de mandant, ratele pe care acesta din urmă le datora în baza celor două contracte de credit (contractul de credit nr._/13.01.2010, încheiat de T. A. și T. G. cu Banca Română de Dezvoltare- GSG București, prin Agenția Bârlad; contractul de credit nr._75904 din 7.10.2011, încheiat de mandatarul G. A. C. cu Unicredit Consumer Financing IFN București).
Față de probele administrate, și potrivit art. 2010 din Codul civil, contractul de mandat dintre părți a fost unul gratuit.
Cu privire la obligațiile mandantului, art. 2025 alin.1 din Codul civil, prevede că „În lipsa unei convenții contrare, mandantul este obligat să pună la dispoziția mandatarului mijloacele necesare executării mandatului”.
În condițiile de mai sus, se apreciază că cererea formulată de reclamantul G. A. C., așa cum a fost precizată la termenul din 27.03.2014, este în parte întemeiată, pentru suma de 2.836 lei, reprezentând rate plătite de către reclamant pentru creditele contractate de pârât, din care: suma de 806 lei, plătită la B.R.D.–G.S.G.; 2.030 lei, plătită la Unicredit Ț. Bank, sume de bani care nu au fost restituite de către pârât, reclamantului.
Reclamantul nu poate pretinde ca pârâtul să-i plătească suma de 5.946 lei, deoarece s-a dovedit doar că reclamantul, personal, a plătit numai suma de 2.836 lei, însă nu s-a dovedit că diferența de 3.110 lei, pretinsă de reclamant, ar fi fost plătită la Unicredit Ț. Bank de către T. I. (G. I.) cu banii reclamantului. Această concluzie se impune și față de împrejurarea că, pe toată durata judecății, reclamantul a susținut că el, personal, a plătit ratele la bancă, din banii lui, ai reclamantului, precum și față de împrejurarea că reclamantul nu a solicitat ca judecata să se facă și în contradictoriu cu T. (fostă G.) I..
Pentru considerentele arătate, cererea în despăgubiri civile contractuale, formulată de reclamantul G. A. C., împotriva pârâtului T. A., va fi admisă în parte pentru suma de 2.836 lei.
În consecință, pârâtul T. A. va fi obligat să plătească reclamantului G. A. C. suma de 2.836 lei, reprezentând rate plătite de către reclamant pentru creditele contractate de pârât, din care: 806 lei, plătită la B.R.D. –GSG; 2.030 lei, plătită la Unicredit Ț. Bank, sume de bani care nu au fost restituite de către pârât, reclamantului.
Privitor la cererea reconvențională prin care pârâtul-reclamant T. A. a solicitat ca reclamantul G. A. C. să-i restituie suma de 834 lei, se reține că la termenul din 24.10.2013 pârâtul-reclamant a renunțat la judecata acestei cereri- fila 76 dosar.
La termenul de judecată din 27.03.2014, pârâtul- reclamant a revenit asupra cererii de renunțare și a susținut că solicită ca cererea reconvențională să fie soluționată de către instanță.
Față de împrejurarea că pârâtul-reclamant a revenit asupra cererii de renunțare la judecată, în condițiile în care instanța nu a luat încă act de renunțarea pârâtului-reclamant la judecata cererii reconvenționale, instanța va proceda la soluționarea acestei cereri.
Ca urmare, față de concluziile raportului de expertiză judiciară contabilă, se va reține că reclamantul G. A. C. a retras suma de 814 lei din contul prin care s-a derulat contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011 (încheiat între Unicredit Consumer Financing IFN București și T. A., semnat de mandatarul G. A. C.).
În condițiile arătate, cererea reconvențională în despăgubiri civile contractuale, formulată de pârâtul-reclamant T. A., împotriva reclamantului G. A. C. va fi admisă în parte, pentru suma de 814 lei.
În consecință, reclamantul G. A. C. va fi obligat să plătească pârâtului-reclamant T. A. suma de 814 lei, reprezentând despăgubiri civile contractuale (sume de bani retrase de către reclamant din contul prin care s-a derulat contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, încheiat cu Unicredit Consumer Financing IFN București).
Reclamantul G. A. C. a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă totală de 1.208,40 lei (708,40 lei, onorariu expert F. C. L.; 500 lei, onorariu avocat).
Pârâtul-reclamant T. A. a efectuat cheltuieli de judecată în sumă totală de 2.372,40 lei (64 lei, taxă judiciară de timbru; 708,40 lei, onorariu expert F. C. L.; 1.600 lei onorariu avocat).
Potrivit art. 453 alin.2 din Codul de procedură civilă, se vor compensa cheltuielile de judecată efectuate de către pârâtul-reclamant, cu cheltuielile de judecată efectuate de către reclamant, fără ca părțile să-și mai datoreze una, celeilalte, cheltuieli de judecată rămase după compensare.
Prin Încheierea din data de 7.10.2013, pronunțată în dosarul civ. nr._ al Judecătoriei Bârlad, a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de reclamantul G. A. C. și s-a dispus scutirea reclamantului de plata sumei de 459 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Conform art. 18 teza a II-a din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie, „Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume”.
Deoarece pretențiile reclamantului au fost admise în parte, iar pârâtul a căzut în pretenții, pârâtul T. A. va fi obligat să plătească statului ½ din suma de 459 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, pentru care s-a acordat reclamantului ajutor public judiciar prin scutirea de plată.
Ca urmare, pârâtul T. A. va fi obligat să plătească statului suma de 229,50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, pentru care s-a acordat reclamantului ajutor public judiciar prin scutirea de plată. Potrivit art. 21 din O.U.G. nr.51/2008, dispozitivul sentinței cuprinzând obligația de plată a taxei judiciare de timbru constituie titlu executoriu și se va dispune comunicarea acestuia, din oficiu, organelor competente.
Prin Încheierea din data de 17.12.2013, pronunțată în dosarul civ. nr._ al Judecătoriei Bârlad, a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de pârâtul T. A. și s-a dispus scutirea acestuia de plata a ½ din onorariul cuvenit expertului judiciar F. C. L..
Ulterior, onorariul cuvenit expertului contabil F. C. L. a fost plătit integral de către reclamant (705 lei), și de către pârâtul-reclamant (705 lei), așa cum s-a expus mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea în despăgubiri civile contractuale, formulată de reclamantul G. A. C. (CNP-_), domiciliat în Motru, ., ., ., jud. Gorj, împotriva pârâtului T. A. (CNP-_), domiciliat în satul/., cu domiciliul procesual ales la Cabinetul avocatului S. B. din Bârlad, . nr.3, ., ..
Obligă pârâtul T. A. să plătească reclamantului G. A. C. suma de 2.836 lei, reprezentând rate plătite de către reclamant pentru creditele contractate de pârât, din care: suma de 806 lei, plătită la B.R.D. –GSG; suma de 2.030 lei, plătită la Unicredit Ț. Bank, sume de bani care nu au fost restituite de către pârât, reclamantului.
Admite în parte cererea reconvențională în despăgubiri civile contractuale, formulată de pârâtul-reclamant T. A., împotriva reclamantului G. A. C..
Obligă reclamantul G. A. C. să plătească pârâtului-reclamant T. A. suma de 814 lei, reprezentând despăgubiri civile contractuale (sume de bani retrase de către reclamant din contul prin care s-a derulat contractul de credit pentru nevoi personale nr._75904 din 7.10.2011, încheiat cu Unicredit Consumer Financing IFN București).
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de către pârâtul-reclamant, cu cheltuielile de judecată efectuate de către reclamant, fără ca părțile să-și mai datoreze una, celeilalte, cheltuieli de judecată rămase după compensare.
Obligă pârâtul T. A. să plătească statului suma de 229,50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, pentru care s-a acordat reclamantului ajutor public judiciar prin scutirea de plată. Potrivit art. 21 din O.U.G. nr.51/2008, dispozitivul sentinței cuprinzând obligația de plată a taxei judiciare de timbru constituie titlu executoriu și se va comunica, din oficiu, organelor competente.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând să fie depusă la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședința publică din 27 martie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. I. M. A.
Red. T.I./ 31 Martie 2014
Tehnored. A.M.
4 ex./07.04.2014
2 comunicări /
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2693/2014. Judecătoria... | Evacuare. Sentința nr. 357/2014. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
