Pretenţii. Sentința nr. 986/2014. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 986/2014 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 141/189/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 986/2014
Ședința publică de la 14 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C.
GREFIER: D. C. H.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta . PUBLICE SA BÂRLAD prin reprezentanți legali, cu sediul în Bârlad, . în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în Bârald . C. nr. 18 jud. V. având ca obiect pretenții - până la 10.000 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru reclamanta - . PUBLICE SA BÂRLAD consilier juridic C. I. care depune delegație de reprezentare la dosar lipsă fiind pârâta . prin reprezentanți legali.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- dosarul are ca obiect pretenții;
- părțile au fost legal citate pentru acest termen de judecată;
- cauza a fost repusă pe rol la termenul din 24.03.2014;
- a fost solicitată judecata cauzei în lipsă de către reclamanta . PUBLICE SA BÂRLAD.
Instanța, din eroare a apreciat la termenul anterior că a intervenit decăderea pârâtei . din dreptul de propune probe și a invoca excepții în afară de cele de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 208 și art. 254 alin. 1 cod procedură civilă.
Instanța constată că pârâta . a depus întâmpinare în termenul legal.
Consilierul juridic al reclamantei precizează că este de acord cu probele solicitate de pârâtă prin întâmpinare.
Instanța, deliberând, asupra probelor cu interogatoriul reclamantei și asupra probei testimoniale solicitate de pârâta . prin întâmpinare, față de teza probatorie indicată și față de obiectul cauzei le consideră neconcludente soluționării cauzei motiv pentru care respinge proba cu interogatoriul reclamantei și proba testimonială solicitată de pârâtă.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța în temeiul art. 392 cod procedură civilă declară deschise dezbaterile asupra fondului..
Având cuvântul pe fondul cauzei, consilierul juridic al reclamantei solicită instanței admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumei solicitată prin acțiune. Cu cheltuieli de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 alin. 1 cod procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.01.2014 sub numărul_ /2013, reclamanta S.C. C. de Utilități Publice S.A. a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 1259,96 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de salubrizare prestate în perioada 31.08._13 și suma de 48,70 lei reprezentând majorări de întârziere, aferente debitului solicitat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în temeiul contractului de prestări servicii de salubritate nr. 1497/19.09.2011 a prestat pârâtei servicii în valoare de 1259,96 lei. Deși pârâta s-a obligat la plata facturilor în termen de 30 de zile de la scadență, acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care s-au calculat majorări de întârziere cf. art. 14 alin. 4 din contract.
Reclamanta a propus pârâtului soluționarea pe cale amiabilă, însă pârâta nu a dat curs invitației, refuzând în continuare plata debitului.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1350 C. civ. și prevederile Legii 51/2006.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care au fost depuse la dosar următoarele: situația ieșirilor neîncasate (f. 4), facturi fiscale (f.6-13) contract de prestări servicii publice de salubrizare pentru agenți economici nr. 1497/19.09.2011 (f. 15-17), somație (f. 14)
Pârâta, a depus întâmpinare (f.20), solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța respingerea cererii de chemare în judecată. A arătat că începând cu luna august a anului 2013 a renunțat la contractul de locațiune pentru terenul din Bârlad, . nr. 3 și de comun acord cu proprietara, o altă persoană a intrat în folosința respectivului teren. Pârâta susține că pe întreaga perioadă în car a folosit terenul a achitat toate utilitățile, inclusiv către reclamantă. Primirea și plata facturilor pentru serviciul de salubritate se realiza prin predarea facturii de către un agent al reclamantei, care primea totodată contravaloarea acesteia. În luna iulie 2012, pârâta susține că l-a contactat pe reprezentantul societății reclamante cu privire la faptul că începând cu luna următoare, respectiv august 2012, activitatea va fi închisă la acel punct de lucru. Acesta a spus că va transmite aceasta societății reclamante, pentru încetarea furnizării serviciului de salubrizare.. societatea reclamantă trebuia să ia măsurile necesare cf. cap. 2 art. 8 lit. d din contract și să înștiințeze societatea pârâtă. De la data înștiințării reprezentantului societății reclamante și până la momentul de față, nu s-a mai prezentat nici un reprezentant al societății reclamante cu vreo factură la punctul de lucru. Reclamanta a avea posibilitatea rezilierii unilaterale a contractului, fapt pe care nu l-a făcut. Aceasta trebuia să ia în evidență persoana/societatea care începând cu luna august 2012 folosește terenul din . nr. 3.
În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu martori și interogatoriu.
În drept întâmpinarea nu a fost întemeiată.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 24) prin care a arătat că cf. prevederilor contractuale, pârâta avea obligația notificării, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare cu privire la punctul de lucru, fapt ce nu s-a întâmplat. Cu privire la plata serviciilor în perioada august 2012-aprilie 2013, aceasta nu s-a efectuat niciodată la timp. Agentul încasator, fiind întrebat, a precizat că nu a fost înșt6iințat cu privire la închiderea punctului de lucru. Pârâta a semnat facturile în fiecare lună, beneficiind de serviciile prestate de reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 19.09.2011 s-a încheiat între reclamantă și pârâta . contractul de prestare a serviciului de salubrizare a localităților nr. 1497 (f. 15-17) prin care reclamanta s-a obligat să presteze servicii publice de salubrizare privind colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale, iar pârâta s-a obligat (art.14 din contract) să achite contravaloarea facturilor pentru serviciile de salubrizare în termenul de scadență de 30 zile de la data emiterii acestora. Contractul a fost semnat de către reprezentanții reclamantei precum și de către reprezentantul pârâtei.
Societatea reclamantă a furnizat pârâtei serviciile de salubrizare după cum s-a obligat prin contract, fiind emise în acest sens facturile fiscale depuse la dosar (f. 6-13). Deși a beneficiat de serviciile prestate de către reclamantă în perioada 31.08._13, pârâta nu a achitat contravaloarea acestora, acumulând un debit în cuantum de 1259,96 lei, la care au fost calculate penalități de întârziere în cuantum de 48,70 lei. Reclamanta a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă pârâta nu a dat curs invitației. (f.14)
În ceea ce privește legea aplicabilă, instanța constată că data încheierii contractului de prestare a serviciului de salubrizare a localităților nr. 1497 este 19.09.011. Ca atare, sunt incidente dispozițiile art. 6 alin. 2 cod civil și cele ale art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, potrivit cărora actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor. Contractul fiind încheiat sub imperiul Codului civil din 1864, acesta este aplicabil în cauza de față.
Conform art. 969 din Codul civil 1864, convențiile legal încheiate reprezintă legea părților, neexecutarea acestora antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale iar potrivit art. 970 din același act normativ convențiile trebuie executate cu bună-credință. Art. 1073 din Codul civil 1864 prevede că creditorul are dreptul de a obține îndeplinirea exactă a obligației iar în caz contrar are dreptul la dezdăunare
Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, motiv pentru care prezenta acțiune este întemeiată și va fi admisă pentru următoarele considerente:
Contractul încheiat între reclamantă și pârâtă este unul sinalagmatic, drepturile și obligațiile născute în patrimoniul părților fiind reciproce. Astfel, reclamanta și-a asumat obligația de colectare a deșeurilor iar pârâta de plată a contravalorii prestării acestui serviciu de către reclamantă.
Reclamanta și-a executat obligația de colectare a deșeurilor, aspect necontestat de către pârâtă. Deși pârâta susține că începând cu luna iulie 2012 a înștiințat pe reprezentantul societății reclamante că, de luna următoare, respectiv august 2012, activitatea la punctul de lucru va fi închisă, acest aspect este neconcludent în cauza de față.
Potrivit art. 9 lit. j din contract, utilizatorul are dreptul să renunțe la serviciile contractuale. De asemenea, potrivit art. 10 lit. e, utilizatorul este obligat să comunice în scris operatorului, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare a elementelor care au stat la baza întocmirii contractului.
Ca atare, atât timp cât însăși pârâta afirmă că singura „înștiințare” s-a făcut verbal, agentului încasator, cu privire la încetarea activității la punctul de lucru, fără ca aceasta să se realizeze în scris, astfel cum prevede contractul încheiat cu reclamanta, instanța reține că nu îi este imputabil reclamantei că nu a „luat act” de înștiințarea pârâtei referitoare la încetarea activității la punctul său de lucru. Atât timp cât pârâta a comunicat, susține ea, verbal, că nu mai dorește să continue relațiile contractuale cu reclamanta, fără a respecta prevederile contractului pe care ea însăși l-a semnat, chiar în contextul în care ar fi încetat cu adevărat activitatea la acel punct de lucru, acest aspect nu este de natură să producă nicio consecință și cu atât mai puțin nu îi poate fi imputat reclamantei..
Deși pârâta susține că reclamanta trebuia să denunțe unilateral contractul, cf. art. 7 lit. e, în caz de neplată a facturilor, acest aspect este nerelevant, fiind la latitudinea creditorului unei obligații dacă alege să solicite executarea acesteia sau încetarea contractului, fără ca această alegere să poate fi interpretată ca abuzivă.
Referitor la facturile depuse la dosar, instanța reține că acestea acoperă perioada 31.08._13, aferentă debitului solicitat. Pârâta susține că nu a avut cunoștință despre aceste facturi, deși o mare parte din acesta poartă o semnătură la rubrica „semnătura de primire”
În consecință, instanța reține că pârâta nu și-a îndeplinit obligația corelativă de a plăti contravaloarea facturilor emise aferente perioadei 31.08._13, acumulând un debit în cuantum de 1259,96 lei, potrivit facturilor fiscale depuse la dosar .
Întrucât în materia răspunderii contractuale, potrivit art. 1082 din Codul civil 1864, debitorul este prezumat a fi în culpă, odată ce creditorul face dovada îndeplinirii obligației sale, fiind în sarcina debitorului să facă dovada plății, fiind îndeplinite și celelalte condiții necesare pentru angajarea răspunderii civile contractuale (fapta prejudiciabilă – neîndeplinirea de către pârât a obligației asumate prin contract, prejudiciul – faptul că reclamanta a fost lipsită de folosința sumelor de bani cuvenite la scadența fiecărei facturi și raportul de cauzalitate), instanța va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1259,96 lei cu titlu de debit principal.
În ceea ce privește plata penalităților de întârziere, instanța constată că potrivit art.14 din contract, părțile au convenit ca în caz de neplată a facturilor în termen de 30 de zile de la emitere să se perceapă penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, fără ca acestea să depășească cuantumul debitelor.
Potrivit art. 120 alin. 7 din O.G. 92/2003 – Codul de procedură fiscală, nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere. Întrucât calculul făcut de reclamantă respecta dispozițiile legale în vigoare dar și prevederile contractuale, instanța va admite capătul de cerere privitor la plata penalităților de întârziere în cuantum de 96,61 lei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, conform art. 3 din Ordonanța de Urgență nr. 80 din 26 iunie 2013, în vigoare la data sesizării instanței, „acțiunile și cererile evaluabile în bani introduse la instanțele judecătorești se taxează astfel: b) între 501 lei și 5000 lei – 40 de lei +7% pentru ce depășește 500 de lei.” Având în vedere cuantumul sumelor solicitate de reclamantă, respectiv (1259,96 lei+48,70 lei), taxa de timbru este de 96,61 lei. Deși reclamanta a achitat o taxă de timbru în cuantum de 115,69 lei si timbru judiciar în valoare de 6 lei, instanța va obliga pârâta care au căzut în pretenții, în baza art. 453 C.pr.civ, la plata către reclamantă a sumei de 96,61 lei reprezentând taxă de timbru, calculată în cuantumul legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. C.U.P. S.A. Bârlad, cu sediul în Bârlad, ., jud. V., înmatriculată la Registrul Comerțului cu nr. J_, CUI R., cod IBAN RO88 BRDE 380SV_ deschis la BRD–Agenția Bârlad prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâta .. cu sediul în mun. Bârlad, . nr. 18, jud. V., J_, CUI RO_.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1259,96 lei, reprezentând contravaloarea serviciului de salubritate prestat de reclamantă în perioada 31.08._13 și suma de 48,70 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal.
Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuielile de judecată în cuantum de 96,61 lei.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Bârlad sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. H. D.
Red. C.D.
Tehnoredactat . D.H. 4 ex/23 Aprilie 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1899/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1496/2014.... → |
|---|
