Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1733/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1733/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 2977/189/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința Civilă Nr. 1733/2015
Ședința publică de la 08 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. E. J.
Grefier G. C.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta F. M., reclamanta F. N., ambele cu domiciliul în ., jud.V. și pe pârâtul C. V. N., domiciliat în Bârlad, ..21, ., ., citat și la locul de muncă U.M._, cu sediul în Bârlad, ., 2, jud.V., având ca obiect ordonanță președințială- suplinirea consimțământului pârâtului.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: reclamanta - F. N. personal și asistată de avocat G. L. care răspunde și pentru reclamanta - F. M. lipsă, pârât - C. V. N. personal și asistat de avocat P. M..
Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a acordate termen pentru administrarea probelor, reclamanta a depus la dosar, prin serv.registratură, certificat de grefă cu privire la existența pe rolul Judecătoriei Bârlad a dosarului_ , având ca obiect exercitare drepturi părintești și suplinire consimțământ pârât, precizări cu privire la eroarea materială intervenită în cererea de chemare în judecată la CNP-ul reclamantei F. M. ; s-a depus procesul verbal privind audierea minorului în Camera de Consiliu; au fost verificate actele și lucrările dosarului de către președintele de complet, după care:
Avocat G. L. subliniază că au făcut dovada existenței pe rolul Judecătoriei Bârlad a dosarului_ , având ca obiect exercitare drepturi părintești și suplinire consimțământ pârât, prin certificatul de grefă pe care l-au depus la dosar, cu precizarea că au depus și împuternicire avocațială pentru avocat G. V..
Avocat P. M. depune la dosar copie carte de identitate pentru pârât și caracterizare.
Apărătoarele părților depun la dosar interogatoriile.
Instanța procedează la interogarea pârâtului și ulterior a reclamantei F. N., consemnând răspunsurile acestora la punctele de interogator propuse de părți.
Avocat P. M. invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei F. M., apreciind că nu are calitate pentru a formula această acțiune întrucât locuința minorului a fost stabilită la bunicii materni și numai aceștia au calitate procesuală pentru prezenta acțiune.
Avocat G. L. arată că prin Decizia Civilă nr.166/A/2012 a Tribunalului V., s-a dispus exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun de către ambii părinți, locuința minorului a fost stabilită la bunicii materni, F. M. și F. C., însă faptul că locuința minorului a fost stabilită la bunici nu înseamnă că exercitarea autorității părintești nu aparține părinților minorului. Părinții sunt cei ce stabilesc unde stă copilul, ce școală va parcurge, ce religie va avea, decizii cu privire la problemele de sănătate, etc. Față de faptul că autoritatea părintească aparține atât mamei, cât și tatălui minorului, acestea sunt persoanele ce hotărăsc, astfel că se impune respingerea excepției ca neîntemeiată. Calitatea procesuală activă a reclamantei F. M. este dată de decizia Tribunalului V..
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei F. M., instanța urmează să se pronunțe odată cu pronunțarea asupra cererii ordonanță președințială.
Apărătoarele părților precizează că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri formulate și înscrisuri de depus, instanța se socotește lămurită și fixează termen pentru dezbatere în ședința publică de astăzi.
Avocat G. L. și avocat P. M. arată că nu au cereri de formulat și nu sunt alte incidente de soluționat.
În temeiul art.392 Cod de procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și dă cuvântul apărătoarelor părților .
Avocat G. L. solicită admiterea acțiunii formulată de reclamante, pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună suplinirea acordului pârâtului la eliberarea pașaportului minorului C. Ș. și a deplasării acestuia în perioada 1-31 august 2015 în Italia la reședința actuală a reclamantei C. M. din Torino, Via Giacomo D. 68/9-_, însoțit de reclamanta F. N.. Apreciază că în cauză primează interesul superior al copilului și solicită să se aibă în vedere că, prin Decizia Civilă nr.166/A/2012 a Tribunalului V., s-a dispus exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun de către ambii părinți, locuința minorului a fost stabilită la bunicii materni, F. M. și F. C., iar pârâtul a avut o atitudine de a împiedica plecarea copilului la mamă în străinătate unde aceasta are condiții bune de locuit și unde minorul va fi în siguranță. Pârâtul a fost chemat la notar ,fiind citat la biroul notarului public unde a refuzat să se legitimeze și a plecat, iar la cele trei strigări nu a mai revenit. Pârâtul consideră că ar fi un pericol pentru copil această deplasare, însă această temere nu este susținută de nici un argument, pentru că acolo minorul are toate condițiile, are rude care îl așteaptă, unchi, mătuși și verișori, iar copilul își dorește foarte mult această deplasare . Consideră că în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de disp.art.996 Cod proc.civilă referitor la urgența și vremelnicia acestei acțiuni, urmând a se avea în vedere că este și o acțiune de drept comun pe rolul instanței. Nu este în detrimentul copilului, ci din contră este în interesul acestuia să călătorească împreună cu bunica sa la mamă în străinătate. Atunci când părțile nu se înțeleg, instanța intervine în interesul minorului așa cum sunt disp.art.16,17,18 din Legea nr.72/2004 reactualizată. Urgența este justificată prin faptul că doar pe parcusul vacanței de vară această călătorie poate avea loc. Solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. Solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei F. M., invocată de pârât, pentru că reclamanta are dreptul să exercite autoritatea părintească în egală măsură cu pârâtul.
Avocat P. M. depune la dosar chitanța nr.283 din 1 iulie 2015 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 500 lei și solicită admiterea în parte a cererii, în sensul eliberării pașaportului, cu precizarea că nu este de acord cu deplasarea minorului în perioada vacanței de vară la reclamantă în Italia, întrucât apreciază că această deplasare nu este necesară. Deși prin Decizia Civilă nr.166/A/2012 a Tribunalului V., s-a dispus exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun de către ambii părinți, iar locuința minorului a fost stabilită la bunicii materni, F. M. și F. C., ulterior bunicii s-au mutat cu minorul în . pârâtului. Pârâtul a încercat să viziteze minorul, apelând și la organele de poliție, iar copilul i-a transmis că i-a fost luat numărul de telefon pentru a-l împiedica să-și sune tatăl. Un alt motiv pentru care pârâtul nu este de acord cu deplasarea în Italia a minorului este că acesta se teme că minorul nu va mai veni înapoi. Solicită admiterea în parte a acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Precizează că pârâtul a fost prezent la notariat ,însă a solicitat un termen pentru a se prezenta cu avocat.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art.394 Cod de procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 16 iunie 2015, având ca obiect ordonanță președințială, reclamantele F. M. și F. N. au chemat în judecată pe pârâtul C. V. N., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună suplinirea acordului pârâtului la eliberarea pașaportului minorului C. Ș., născut la data de 25 septembrie 2005 și a deplasării acestuia în perioada 1-31 august 2015 în Italia la reședința actuală a reclamantei C. M. din Torino, Via Giacomo D. 68/9-_ însoțit de reclamanta F. N..
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt, reclamanta F. M. a suținut că ea și pârâtul C. V. N., au fost soți și au împreună un fiu, C. Ș., născut la data de 25 septembrie 2005. Prin Sentința civilă nr.2079 pronunțată la data de 28 iunie 2012 de Judecătoria Bârlad s-a dispus divorțul părților, iar prin Decizia Civilă nr.166/A/2012 a Tribunalului V., s-a dispus exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun de către ambii părinți, locuința minorului a fost stabilită la bunicii materni, F. M. și F. C., iar pârâtul tată a fost obligat la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului. A mai precizat reclamanta F. M., că ea muncește și locuiește în Italia în localitatea Torino, unde are un loc de muncă stabil și o locuință închiriată, că, în prezent, a solicitat pe calea dreptului comun, stabilirea unui program de exercitare a drepturilor părintești cu posibilitatea de a-l lua pe minor la reședința ei din Italia în perioada vacanțelor de vară și iarnă, că pârâtul a refuzat să-și dea acordul pentru eliberarea pașaportului minorului și pentru a călători împreună cu bunica maternă la actuala ei reședință din Italia, așa cum rezultă din Încheierea de certificare nr.7 din 15 iunie 2015, eliberată de BNP F. L., dovedind un dezinteres total față de dorința minorului și solicitarea ei.
În drept s-au invocat disp.art.996 și urm.art.16,17,18 din Legea nr.272/2004.
În prezenta cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei F. N. și interogatoriul pârâtului C. V. D., a fost audiat minorul în Camera de Consiliu. În ședința publică de astăzi, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesule active a reclamantei F. M. întrucât locuința minorei a fost stabilită la bunicii materni și numai aceștia au calitate procesuală în prezenta acțiune.
Reclamanta F. M. a solicitat respingerea excepției apreciind că mama minorului are calitate procesuală activă întrucât potrivit hotărârii de divorț s-a dispus exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, ei fiind cei care hotărăsc în problema minorului, nu bunicii.
Din probatoriul administrat în cauză instanța reține că, reclamanta F. M., este mama minorului, C. Ș., născut la data de 25 septembrie 2005, iar reclamanta F. N., bunica acestuia. Reclamanta F. M. și pârâtul C. V. N., au fost soți, minorul C. Ș., fiind rezultat din căsătoria lor, căsătorie desfăcută prin Sentința civilă nr.2079 pronunțată la data de 28 iunie 2012 de Judecătoria Bârlad. Prin Decizia Civilă nr.166/A/2012 a Tribunalului V., s-a dispus exercitarea autorității părintești asupra minorului, în comun de către ambii părinți, locuința minorului a fost stabilită la bunicii materni, F. M. și F. C., cu obligarea pârâtului tată la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului. În prezent, reclamanta F. M., muncește și locuiește în Italia în localitatea Torino, unde are un loc de muncă stabil și o locuință închiriată. Pe rolul Judecătoriei Bârlad se află înregistrat și dosarul nr._, prin care reclamanta F. M. a solicitat pe calea dreptului comun stabilirea unui program de exercitare a drepturilor părintești cu posibilitatea de a-l lua pe minor la reședința ei din Italia în perioada vacanțelor de vară și iarnă. Invitat la BNP F. L., la data de 15 iunie 2015, pentru a-și da consimțământul pentru eliberarea pașaportului pentru minorul C. Ș. și pentru deplasarea minorului în perioada 1-31 august 2015 în Italia, la reședința actuală a reclamantei F. M. din Torino, Via Giacomo D. 68/9-_ însoțit de reclamanta F. N., pârâtul a solicitat acordarea unui alt termen pentru a se prezenta la N. cu un avocat deoarece nu are studiile necesare. Prezent în instanță, prin răspunsul la interogatoriu, întrebarea nr.8, pârâtul a susținut că este de acord cu eliberarea pașaportului, dar nu cu plecarea minorului în luna august a acestuia an în Italia deoarece consideră că nu este bine pentru copil, poate veni mama în țară dacă este un părinte responsabil.
Audiat în Camera de Consiliu, minorul și-a exprimat dorința de a o vizita pe mama sa în Italia, acolo unde se află unchii și verișoara lui.
Instanța apreciază că reclamanta F. M. are calitate procesuală activă în prezenta cauză întrucât este mama minorului, aceasta exercită în comun cu pârâtul autoritatea părintească asupra minorului, ori potrivit disp.art.483 Cod civil, autoritatea părintească este un ansamblu de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana cât și bunurile copilului, părinții fiind cei care iau decizii în privința minorului, excepția lipsei calității procesuale a acestei reclamante invocată de pârât urmând a fi respinsă.
Potrivit prevederilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004: deplasarea copiilor în țară și în străinatate se realizează cu înștiințarea și acordul ambilor părinti; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească, iar conform dispozitiilor art. 30 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 248/2005, minorilor li se permite ieșirea din țară numai dacă sunt însoțiți de o persoană majoră și, în situația în care călătorește împreună cu unul din părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul său cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau statele de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia.
Conform prevederilor art. 20 alin. 22 din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului: (22)în situația în care, din orice motiv, un părinte nu-și exprimă voința pentru luarea deciziilor privind copilul, acestea se iau de către părintele cu care copilul locuiește, cu excepția situației în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
Ordonanța președințială este o procedură specială reglementată de art. 996 Cod proc.civilă, în temeiul căreia, instanța de judecată poate lua măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea recupera, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Cererea de ordonanță președințială este admisibilă când sunt îndeplinite cumulativ cerințele: a) aparenței dreptului; b) caracterul provizoriu al măsurilor; c) existenței unor cazuri grabnice și d) neprejudecării fondului. Aparența dreptului este în favoarea reclamantei, aspect ce rezultă din coroborarea elementelor de fapt, respectiv: minorul se află în grija reclamantei și a bunicilor materni, aceasta a făcut dovada că are un loc de muncă în Italia și o locuință închiriată.Prin răspunsul la interogatoriu, întrebarea nr.6, pârâtul a susținut că s-a prezentat la BNP F. L., la data de 15 iunie 2015, atunci când a fost notificat, însă a solicitat acordarea unui alt termen pentru a se prezenta la N. cu un avocat deoarece nu are studiile necesare și s-a trezit chemat în judecată, însă pe de altă parte, prin răspunsul la întrebarea nr.8, a susținut că este de acord cu eliberarea pașaportului, dar nu cu plecarea acestuia întrucât consideră că nu este bine pentru copil, poate veni mama în țară dacă este un părinte responsabil.
Având în vedere obiectul cererii de ordonanță președințială și refuzul ferm al pârâtului de a permite minorului să plece în vizită la reclamantă în luna august a acestui an, perioadă în care este în vacanță, instanța reține admisibilitatea cererii sub aspectul urgenței, caracterului vremelnic și neprejudecării fondului dreptului în privința măsurii prin care reclamanta F. M. dar și bunica acestuia reclamanta, F. N., cea care îl va însoți pe minor, tind la înlăturarea unui abuz din partea pârâtului, și anume împiedicarea acestuia de a obtine pașaportul și a se deplasa în perioada 1-31 august 2015 în Italia la reședința actuală a reclamantei F. M. din Torino, Via Giacomo D. 68/9-_ însoțit de reclamanta F. N..
Instanța reține că cererea de față a fost promovată în luna iunie 2015, respectiv începutul vacanței de vară, în care copilul ar putea sa călătorească în afara granițelor țării, iar o astfel de deplasare ar fi întârziată până la soluționarea cererii pe calea dreptului comun. Principiul interesului superior al copilului este avut în vedere în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină și jurisprudență. Aceste criterii sunt: vârsta copilului, posibilitățile părintelui de a-i asigura o bună dezvoltare fizica, intelectuală și morală, atașamentul față de minor și al minorului față de părinte, precum și grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după despărțirea lor. Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu se poate reține caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective, instanța urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.
În prezenta cauză, instanța reține că refuzul pârâtului de a da curs solicitărilor reclamantei F. M. atunci când a fost invitat la BNP F. L., dar și în instanță nu este justificat, având în vedere că i s-a precizat scopul cert al călătoriei, al destinației și perioadei de efectuare a deplasării. De asemenea, dreptul la liberă circulație al minorului nu poate fi restricționat printr-un refuz nejustificat al pârâtului, ori cu justificarea acestuia, că nu este bine pentru copil, ori că mama poate veni mama în țară dacă este un părinte responsabil.
Față de considerentele mai sus menționate, constatând că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 996 Cod procedură civilă, instanța va admite cererea privind suplinirea consimțământul pârâtului pentru eliberarea pașaportului personal pentru minorul C. Ș., născut la data de 25 septembrie 2005 și pentru deplasarea minorului în perioada 1-31 august 2015 în Italia, la reședința actuală a reclamantei F. M. din Torino, Via Giacomo D. 68/9-_ însoțit de reclamanta F. N., dar și din Italia în România.
Se va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cererea a fost legal timbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei F. M., excepție invocată de pârât.
Admite cererea pentru suplinire consimțământ pârât formulată de reclamantele F. M., CNP_ și F. N. ,CNP_, domiciliate în . în contradictoriu cu pârâtul C. V. N., CNP –_, domiciliat în Bârlad, ..21, ., ., jud.V., citat și la locul de muncă U.M._, cu sediul în Bârlad, ., 2, jud.V..
Suplinește consimțământul pârâtului pentru eliberarea pașaportului pentru minorul C. Ș., născut la data de 25 septembrie 2005 și pentru deplasarea minorului în perioada 1-31 august 2015 în Italia, la reședința actuală a reclamantei F. M. din Torino, Via Giacomo D. 68/9-_, însoțit de reclamanta F. N., dar și din Italia în România.
Ia act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare. Cererea se depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședința publică din 8 iulie 2015.
Președinte, D. E. J. | ||
Grefier, G. C. |
Red.D.E.J./Tehnored.G.C. 4 ex./ 10 Iulie 2015
| ← Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 1613/2015.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 900/2015.... → |
|---|
