Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 1866/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1866/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 01-09-2015 în dosarul nr. 685/189/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1866/2015
Ședința publică de la 01 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. T.
Grefier L. R.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta BALAIȘ E. A., domiciliată în .. Banca, jud. V. și pe pârâtul D. N., domiciliat în .. C., jud. V. având ca obiect exercitarea autorității părintești .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta - BALAIȘ E. A. personal, pârâtul - D. N. personal, asistat de av. S. B., lipsă fiind av. B. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că: obiectul dedus judecății este exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu minor, pensie întreținere minor; la data de 14.07.2015, cu nr._, a fost depusă o adresă de către Colegiul psihologilor din România- Filiala Teritorială V.; la data de 7.08.2015 cu nr._, a fost depusă o adresă din partea Spitalului Municipal de Urgență „ E. B.” Bârlad; au fost verificate actele și lucrările dosarului, după care:
Av. S. B., pentru pârâtul - reclamant D. N., arată că părțile s-au împăcat și renunță la cererea principală formulată de reclamanta - pârâtă Balaiș E. A., urmând a se judeca doar cererea reconvențională.
Instanța interpelează pe rând părțile cu privire la cererea reconvențională, aceștia precizând că sunt de acord cu toate capetele din cererea reconvențională.
Reclamanta arată că este de acord să viziteze minorul la domiciliul pârâtului.
Pârâtul arată că este de acord ca reclamanta să poată vizita minorul oricând.
Apărătoarea pârâtului - reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat.
În temeiul art. 244 al. 1 C.proc.civ. declară închisă cercetarea judecătorească și întrucât cercetarea judecătorească a avut loc în ședința publică instanța apreciază că publicitatea dezbaterilor este asigurată în ședința publică de astăzi, motiv pentru care, în temeiul art. 392 C.proc.civ. declară deschise dezbaterile asupra fondului, acordând cuvântul.
Av. S. B., pentru pârâtul - reclamant D. N., având cuvântul pe fond asupra cererii reconvenționale, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, în sensul de a se dispune exercitarea autorității părintești în comun de către ambii părinți, asupra minorului D. M. A., locuința minorului să fie stabilită la domiciliul pârâtului-reclamant, din .. C., jud. V., pârâta-reclamantă să fie obligată la plata pensiei de întreținere pentru minor raportat la venitul minim pe economie. Precizează că manifestarea de voință a reclamantei este fără echivoc, urmând ca cererea formulată de reclamantă să rămână fără temei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reclamanta Balaiș E. A., având cuvântul pe fondul cauzei, arată că este de acord cu cererea reconvențională, în sensul de a stabili domiciliul minorului la pârât, exercitarea autorității părintești să fie exercitată în comun și să plătească o pensie de întreținere raportat la venitul minim pe economie.
În temeiul art. 394 Cod proc. civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 12.02.2015 înregistrată sub nr._ repartizat în mod aleatoriu prezentului complet de judecată - C.civil 8 reclamanta BALAIȘ E. A. a chemat în judecată pe pârâtul D. N. solicitând să se dispună ca autoritatea părintească asupra minorului D. M. A. să fie exercitată în comun de ambii părinți; stabilirea locuinței minorului la locuința reclamantei, iar pârâtul să fie obligat să contribuie la cheltuielile pentru creșterea și educarea minorului prin plata unei pensii de întreținere în conformitate cu venitul minim pe economia națională.
În fapt, reclamanta a arătat că din relația de concubinaj avută cu pârâtul până în 20.01.2015, a rezultat minorul M. A., care în prezent se află la pârât.
A explicat reclamanta că pârâtul împreună cu mama acestuia au exercitat violențe fizice și verbale asupra sa, încasând ultima bătaie pe data de 19.01.2015. În acea dimineață a decedat într-un accident de mașină una dintre surorile sale, iar pe data de 20.01.2015, au venit la reclamantă acasă bunica și sora acesteia și au găsit-o vânătă, bătută de către pârât. Reclamanta a precizat că pârâtul nu i-a permis să îl ia și pe copil, fiind nevoită să plece la morgă încălțată cu papuci rupți în talpă. A încercat în mai multe rânduri să recupereze copilul și a apelat la organele de poliție, reușind cu ajutorul acestora să-și recupereze cartea de identitate ce rămăsese la pârât.
Reclamanta a precizat că minorul are un an și jumătate și încă îl alăpta. Cu ajutorul familiei sale, îi poate asigura toate cele necesare minorului, vârsta fiind cea care reclamă o atenție deosebită.
În drept, a invocat art. 483, 503, 397, 400, 513, 524 și art. 529 Cod Civil.
În dovedire, reclamanta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, precum și a probei testimoniale cu martorii Balaiș D. G. și Balaiș S..
Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 40 lei, în conformitate cu disp. art. 15 lit. e din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei, la data de 05.03.2015, întâmpinare și cerere reconvențională.
A precizat că solicită respingerea apărărilor reclamantei, ca fiind netemeinice și nelegale.
Pârâtul a solicitat instanței să dispună ca autoritatea părintească asupra minorului D. M. A. să fie exercitată în comun de ambii părinți; stabilirea locuinței minorului la locuința pârâtului-reclamant, iar reclamanta-pârâtă să fie obligată să contribuie la cheltuielile pentru creșterea și educarea minorului prin plata unei pensii de întreținere în conformitate cu venitul minim pe economia națională.
Pârâtul-reclamant a explicat că nu a exercitat violențe asupra reclamantei-pârâte. Copilul a crescut încă de la naștere în domiciliul tatălui, unde a beneficiat de toate condițiile de creștere și educare.
Reclamanta-pârâtă a plecat din domiciliul lor și nu s-a mai întors, deși i s-a solicitat acest lucru. La domiciliul reclamantei-pârâte nu există condiții bune de creștere și educare a copilului, locuind acolo și un unchi al reclamantei care este bolnav de tuberculoză.
Pârâtul-reclamant a arătat că reclamanta-pârâtă nu s-a ocupat niciodată corespunzător de minor, el fiind cel care a mers cu acesta la spital când era bolnav. După ce l-a născut pe minor, reclamanta-pârâtă ar fi suferit o depresie și nu voia să își vadă copilul. Au venit reprezentanți ai Protecției Copilului și a fost nevoit să dea o declarație prin care pârâtul-reclamat își asuma faptul că se va ocupa de creșterea și educarea copilului. Astfel, el și-a asumat atât rolul de tată, cât și cel de mamă. A indicat faptul că în locuința sa sunt condiții bune în vederea creșterii și educării minorului, fiind în interesul superior al minorului ca acesta să crească în același mediu în care a crescut.
În drept, a invocat art. 397, 400 și 402 Cod Civil.
În dovedire, reclamanta a solicitat instanței efectuarea unei anchete sociale, încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul reclamantei-pârâte, precum și a probei testimoniale cu martorii Buzamat C. și D. D.,
La data de 30.04.2015, reclamanta-pârâtă a depus la dosarul cauze în cuprinsul căruia a precizat că solicită respingerea cererii reconvenționale, interesul copilului fiind să stea lângă mama lui, având în vedere vârsta pe care o are. În repetate rânduri pârâtul-reclamant ar fi bătut-o și alungat-o de acasă, iar copilul este în prezent neîngrijit. A precizat că există o ordonanță președințială care se află în curs de judecată la Tribunalul V.. A apelat la organele de poliție pentru a recupera copilul, acestea au constatat condițiile în care se afla minorul, dar au spus că nu pot interveni deoarece hotărârea nu este definitivă. Nu este reală afirmația legată de lipsa condițiilor de la locuința sa, unchiul său nu are TBC, a avut o simplă răceală la plămâni și a depus în acest sens actul medical al acestuia.
La solicitarea instanței au fost efectuate anchetele psihosociale la locuințele părților (f. 84-85 și f. 91).
La termenul de judecată din data de 05.06.2015 au fost încuviințate pentru reclamantă și pentru pârât proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriul reclamantei-pârâte, precum și proba testimonială cu martorii Balaiș D. G., Balaiș S., B. C. și D. D., iar din oficiu a fost dispusă administrarea probei cu interogatoriul pârâtului-reclamant.
La termenul de judecată din data de 19.06.2015, s-au administrat probele cu interogatoriul părților, precum și proba testimonială cu martorii Balaiș D. G., Balaiș S., pentru reclamanta-pârâtă, și B. C. și D. D., pentru pârâtul-reclamant, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei. În cauză a fost administrată și proba cu înscrisurile depuse la dosar.
La termenul de judecată din data de părțile au învederat instanței că s-au împăcat și că solicită ca instanța să stabilească ca autoritatea părintească asupra minorului D. M. A. să fie exercitată în comun de ambii părinți, să fie stabilită locuința minorului la locuința pârâtului-reclamant, iar reclamanta-pârâtă să fie obligată să contribuie la cheltuielile pentru creșterea și educarea minorului prin plata unei pensii de întreținere în conformitate cu venitul minim pe economia națională.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Din relația de concubinaj a reclamantei-pârâte Balaiș E. A. cu pârâtul-reclamant D. N. a rezultat minorul D. M. N., născut la data de 29.07.2013.
Părțile au locuit la domiciliul pârâtului-reclamant, reclamanta-pârâtă a plecat pe data de 20.01.2015 pentru a participa la înmormântarea surorii sale și nu a mai revenit la domiciliul comun.
Din cuprinsul certificatului medical constatator al născutului viu nr. 769 din 06.08.2015 (f. 44), precum și din foaia de observație clinică a nou-născutului nr._/29.07.2015 (f. 45), reiese faptul că la rubrica „tată” a fost trecut numele pârâtul-reclamant D. N., iar la rubrica”mamă” a fost trecut numele reclamantei-pârâte Balaiș E. A., filiația copilului din afara căsătoriei fiind stabilită față de ambii părinți.
În drept, potrivit art. 483 Cod civil, autoritatea părintească este definită ca fiind ansamblul drepturilor și îndatoririlor care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
Potrivit alin. 1 al art. 505 Cod civil, în cazul copilului din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită concomitent sau, după caz, succesiv față de ambii părinți, autoritatea părintească se exercită în comun și în mod egal de către părinți, dacă aceștia conviețuiesc. A.. 2 al aceluiași articol prevede că dacă părinții copilului din afara căsătoriei nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.
Art. 397 cod civil arată că după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Conform art. 398 alin. 1 Cod civil, dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al minorului instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
Conform art. 400 Cod civil, în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al minorului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.
Potrivit art. 2 alin. 5 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, astfel cum a fost modificată prin Legea 257 din data de 26.09.2013, în determinarea interesului superior al minorului se au în vedere cel puțin următoarele:
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
În conformitate cu dispozițiile art. 16^2 alin. 1 din același act normativ, în cazul în care părinții nu se înțeleg cu privire la locuința copilului, instanța de tutelă va stabili locuința acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) din Codul civil. La evaluarea interesului copilului instanța poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute la art. 2 alin. (5), și aspecte precum:
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă;
b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale;
c) situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;
d) istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane;
e) distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului.
În conformitate cu art. 529 C. civ. întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti (alin. 1). Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său net lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța constată căatâtreclamanta-pârâtă Balaiș E. A., cât și pârâtul-reclamant D. N., au solicitat prin cererea de chemare în judecată, respectiv prin cererea reconvențională, ca autoritatea părintească cu privire la minorul D. M. N., născut la data de 29.07.2013, să fie exercitată în comun de ambii părinți.
Noul cod civil a reglementat regula potrivit căreia, exercițiul autorității părintești să revină ca regulă, în comun ambilor părinți, și numai excepțional, să revină numai unuia dintre părinți, pentru motive temeinice.
Art. 507 din Codul civil enumeră cazurile în care un părinte poate exercita autoritatea părintească în mod exclusiv, respectiv, dacă unul din părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința.
Numai în ipoteza în care există motive temeinice exercițiul autorității părintești urmează să revină numai unuia dintre părinți.
Ceea ce primează la analizarea motivelor temeinice, nu este interesul părinților, ci interesul superior al minorului, întrucât exercitarea autorității părintești de către ambii părinți este un drept al minorului.
Prin probele administrate nu s-a făcut dovada niciuneia dintre situațiile mai sus menționate care să justifice exercitarea autorității părintești numai de către un părinte.
Prin urmare, instanța apreciză că este în interesul minorului D. M. A., născut la data de 29.07.2013, ca exercițiul autorității părintești să revină ambilor părinți.
În ceea ce privește stabilirea locuinței minorului, instanța constată că părțile sunt de acord ca locuința minorului să fie stabilită la tată, la pârâtul-reclamant.
Instanța reține că învoiala părinților privitoare la copii produce efecte numai dacă este încuviințată de instanța judecătorească, aspect în concordanță cu obligația instanței de a veghea la respectarea principiului interesului superior al copilului, obligație ce-i incumbă acesteia.
Din referatul de anchetă socială depus la dosarul cauzei la filele 84-85 efectuat la locuința pârâtului-reclamant rezultă că acesta locuiește împreună cu minorul într-un imobil format din trei camere, construit din vălătuci, racordat la rețeaua eletrică, având condiții de igienă corespunzătoare. În aceeași curte, în alt imobil, locuiește și mama pârâtului-reclamant, D. L..
De asemenea, instanța va ține cont și de precizările făcute de reclamanta-pârâtă Balaiș E. A., care a precizat la ultimul termen de judecată că dorește ca minorul să locuiască în continuare cu tatăl său, exprimându-și totodată și dorința de a avea posibilitatea de a-și vizita copilul, pârâtul-reclamant arătând că i se va permite acesteia accesul ori de câte ori va dori săl-l vadă pe minor.
Față de aceste considerente, pentru a asigura continuitate în îngrijire și mediu securizat, instanța urmează să stabiliească locuința minorului D. M. A. la locuința tatălui.
În ceea ce privește cererea privind stabilirea contribuției la întreținerea minorului, instanța reține că dreptul minorului la întreținere este un drept la care nu se poate renunța și nu poate fi lăsat la latitudinea părinților, astfel că, instanța este obligată să se pronunțe cu privire la contribuția părinților la creșterea și educarea minorului, respectând principiul interesului superior al copilului.
Pârâtul-reclamant a solicitat ca reclamanta-pârâtă să contribuie la întreținerea minorului prin plata unei pensii de întreținere.
Reclamanta-pârâtă a fost de acord cu modalitatea de executare a contribuției la întreținerea minorului, solicitând să se stabilească obligația de întreținere în raport de venitul minim al economiei naționale.
Având în vedere că pârâtul nu realizează venituri din muncă, instanța va avea în vedere la stabilirea cunatumului pensiei venitul minim pe economia națională.
Potrivit art. 1 alin. 1 din HG 1091/2014 publicată în Monitorul Oficial 902/11.12.2014, venitul minim brut pe econonia națională este de 975 lei, venitul minim net pe economia națională fiind de 724 lei, iar începând cu data de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.050 lei lunar, rezultând un venit net în cuantum de 777 lei.
Instanța mai reține că reclamanta-pârâtă nu mai are în întreținere alți minori, astfel încât cuantumul pensiei de întreținere va fi stabilit până la ¼ din venitul minim net pe economia națională, conform disp. art. 529 alin. 2 C.proc.civ.
Având în vedere considerațiile mai sus menționate, instanța urmează să oblige reclamanta-pârâtă să contribuie la întreținerea minorului prin plata unei pensii de întreținere în cuantum de 180 lei, lunar, pentru minorul D. M. A., născut la data de 29.07.2013.
Față de dispozițiile art. 532 C. civ, instanța apreciază că reclamanta-pârâtă datorează întreținere începând cu data introducerii acțiunii - 12.02.2015 și până la majoratul minorului.
În cadrul concluziilor pe fondul cauzei, părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă BALAIȘ E. A., CNP-_, domiciliată în .. Banca, jud. V. formulată în contradictoriu pârâtul-reclamant D. M. A., domiciliat în .. C., jud. V..
Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant D. M. A. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă BALAIȘ E. A..
Dispune ca exercitarea autorității părintești privind pe minorul D. M. A., născut la data de 29.07.2013, să revină, în comun, ambilor părinți.
Stabilește locuința minorei minorului D. M. A., născut la data de 29.07.2013, la locuința tatălui, pârâtul-reclamant D. M. A..
Obligă reclamanta-pârâtă BALAIȘ E. A. să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională ale minorului D. M. A., născut la data de 29.07.2013, prin plata unei pensii de întreținere în cuantum de 129,5 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii – 12.02.2015 și până la majoratul minorului.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad.
Pronunțată în ședința publică de astăzi, 01.09.2015.
Președinte, D. M. T. | ||
Grefier, L. R. |
Red. D.M.T. 30.09.2015
Tehnored.L.R.
4 ex./ 04 Septembrie 2015
Listat 4 ex. / .>
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 900/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 43/2015. Judecătoria BÂRLAD → |
|---|
