Pensie întreţinere. Sentința nr. 1348/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1348/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 323/189/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
Sentința civilă Nr. 1348/2015
Ședința publică de la 26 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Grefier V. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta A. L., domiciliată în Bârlad, . nr. 30, ., jud. V. și pe pârâtul T. P., domiciliat în Bârlad, . nr. 8, ., . – la fam. T. A., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta A. L. și pârâtul T. P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
La solicitarea instanței pârâtul T. P. s-a legitimat prezentând actul de identitate . nr._, CNP_.
Instanța apreciază că nu se mai impune citarea pârâtului prin publicitate motivat de faptul că pentru acest termen de judecată pârâtul s-a prezentat în fața instanței, astfel că lipsa de procedură este acoperită.
Pârâtul arată că locuiește în Bârlad, ., a primit cererea de chemare în judecată, este de acord cu cererea reclamantei, locuința minorei să fie stabilită la reclamantă. Mai arată că nu realizează venituri însă va contribui la întreținerea minorei.
Reclamanta solicită ca pârâtul să-i cumpere copilului ceea ce are nevoie și când are bani să îi trimită.
Verificând competența, în temeiul art. 131 Cod procedură civilă, stabilește că este competentă material, general și teritorial să soluționeze cauza, în conformitate cu prev. art. 94 pct. 1 lit. a raportat la art. 107 Cod procedură civilă.
Instanța, având în vedere poziția pârâtului, exprimată la acest termen de judecată cât și poziția reclamantei, apreciază că nu se mai impune administrarea de probe.
Instanța ia act că s-a efectuat ancheta socială la locuința părților.
În temeiul art. 238 C.pr.civ. instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului cu finalitate la acest termen de judecată.
Respinge cererea formulată de av. G. V., în calitate de curator special, ca fiind rămasă fără obiect.
În temeiul art. 244 al. 1 Cod procedură civilă declară închisă cercetarea judecătorească și întrucât cercetarea judecătorească a avut loc în ședința publică instanța apreciază că publicitatea dezbaterilor este asigurată în ședința publică de astăzi, motiv pentru care declară deschise dezbaterile asupra fondului, acordând cuvântul.
Reclamanta, având cuvântul pe fond, solicită admiterea acțiunii.
Pârâtul, având cuvântul pe fond, arată că este de acord cu acțiunea, solicită ca instanța să stabilească pensia de întreținere.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
În urma deliberării în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre:
I. Procedura de judecată
A. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 22.01.2015 înregistrată sub nr._ repartizat în mod aleatoriu prezentului complet de judecată - C.civil 2 reclamanta A. L. a chemat în judecată pe pârâtul T. P. solicitând să se dispună ca exercitarea autorității părintești a minorei T. Zeinat A. M. să revină în comun ambilor părinți, stabilirea locuinței minorului la locuința sa, iar pârâtul să fie obligat să contribuie la cheltuielile pentru creșterea și educarea minorului prin plata unei pensii de întreținere, fără cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că, din relația de concubinaj avută cu pârâtul a rezultat minora T. Zeinat A. M.. A locuit cu pârâtul în casa socrilor, iar în luna iulie 2013, în urma unor neînțelegeri pârâtul a părăsit domiciliul. Din momentul plecării nu a mai reluat legătura cu acesta. Arată că locuiește împreună cu cei doi copii rezultați din relație în casa socrilor, într-o casă formată din 2 camere și anexe gospodărești. Atât ea, cât și copiii se înțeleg bine cu socrii, aceștia ajutând-o la creșterea și întreținerea minorilor. Pârâtul nu a luat legătura cu minorii, nu s-a interesat de copii.
În drept, a invocat art. 483 și urm. C. civ., art. 496 alin. 3 și art. 499 C. civ.
Cererea de chemare în judecată a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
B. Apărările formulate
Pârâtul nu a depus întâmpinare, dar s-a prezentat în fața instanței arătând că este de acord cu cererea formulată de reclamantă.
C. Probe
Au fost depuse la dosar acte de stare civilă, actul adițional la contractul de închiriere nr. 545 din data de 07.10.2011.
La solicitarea instanței a fost efectuată ancheta psihosocială la locuința reclamantei.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
II. În fapt:
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Din relația de căsătorie al celor două părți a rezultat minora T. Zeinat A. M., născut la data de 29.07.2011. Părțile au locuit la domiciliul părinților reclamantului. Pârâtul a părăsit domiciliul conjugal.
II. În drept:
Potrivit art. 483 din Noul cod civil autoritatea părintească este definită ca fiind ansamblul drepturilor și îndatoririlor care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
Potrivit art. 397 C. civ. după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Conform art. 398 alin. 1 C. civ. dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al minorului instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.
Conform art. 400 C.civ., în lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al minorului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.
Potrivit art. 2 alin. 5 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, astfel cum a fost modificată prin Legea 257 din data de 26.09.2013, în determinarea interesului superior al minorului se au în vedere cel puțin următoarele:
a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;
b) opinia copilului, în funcție de vârsta și gradul de maturitate;
c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;
d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;
e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.
În conformitate cu dispozițiile art. 16^2 alin. 1 din același act normativ, în cazul în care părinții nu se înțeleg cu privire la locuința copilului, instanța de tutelă va stabili locuința acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) din Codul civil. La evaluarea interesului copilului instanța poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute la art. 2 alin. (5), și aspecte precum:
a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălalt părinte în deciziile legate de copil și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă;
b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a permite celuilalt menținerea relațiilor personale;
c) situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte;
d) istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane;
e) distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului.
În conformitate cu art. 529 C. civ. întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti (alin. 1). Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său net lunar pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
III. Soluția instanței
Reclamanta a solicitat ca exercițiul autorității părintești a minorului să revină în comun, ambilor părinți. Pârâtul a fost de acord cu această solicitare.
Noul cod civil a reglementat regula potrivit căreia, exercițiul autorității părintești să revină ca regulă, în comun ambilor părinți, și numai excepțional, să revină numai unuia dintre părinți, pentru motive temeinice.
Art. 507 din Codul civil enumeră cazurile în care un părinte poate exercita autoritatea părintească în mod exclusiv, respectiv, dacă unul din părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința.
Numai în ipoteza în care există motive temeinice, exercițiul autorității părintești urmează să revină numai unuia dintre părinți.
Ceea ce primează la analizarea motivelor temeinice, nu este interesul părinților, ci interesul superior al minorului, întrucât exercitarea autorității părintești de către ambii părinți este un drept al minorului.
Din probele administrate nu s-a făcut dovada niciuneia dintre situațiile mai sus menționate care să justifice exercitarea autorității părintești numai de către un părinte.
Prin urmare, instanța apreciază că este în interesul minorei T. Zeinat A. M. ca exercițiul autorității părintești să revină ambilor părinți.
În ceea ce privește stabilirea locuinței minorei, instanța constată că s-au pus de acord ca locuința minorului să fie stabilită la reclamantă.
Instanța reține că, învoiala părinților privitoare la copii produce efecte numai dacă este încuviințată de instanța judecătorească aspect în concordanță cu obligația instanței de a veghea la respectarea principiului interesului superior al copilului, obligație ce-i incumbă acesteia.
Din referatul de anchetă socială nr. 2351/24.04.2015 efectuat la locuința reclamantei rezultă că aceasta locuiește împreună cu minora într-un apartament cu două camere și dependințe, are curent electric, apă în casă, încălzirea se face cu lemne. Minora T. Zeitan A. M. este un copil normal dezvoltat, merge la grădiniță, este sănătoasă și atașată de mama și de bunica cu care locuiește. Pârâtul nu mai locuiește cu familia de mult timp și nici nu întreține material copilul.
Față de aceste considerente, pentru a asigura continuitate în îngrijire și mediu securizat, instanța urmează să stabiliească locuința minorei T. Zeitan A. M. la locuința mamei din Bârlad, ., nr.30, ..
În ceea ce privește cererea privind stabilirea contribuției la întreținerea minorului, instanța reține că, dreptul minorului la întreținere este un drept la care nu se poate renunța și nu poate fi lăsat la latitudinea părinților, astfel că, instanța este obligată să se pronunțe cu privire la contribuția părinților la creșterea și educarea minorului cu care părintele nu locuiește respectând principiul interesului superior al copilului.
Reclamantul a solicitat ca pârâta să contribuie la întreținerea minorului prin plata unei pensii de întreținere.
Pârâtul a fost de acord cu modalitatea de executare a contribuției la întreținerea minorului, solicitând să se stabilească obligația de întreținere în raport de venitul minim al economiei naționale.
Având în vedere că pârâtul nu realizează venituri din muncă, instanța va avea în vedere la stabilirea cuantumului pensiei venitul minim pe economia națională.
Potrivit art. 1 alin. 1 din HG 1091/2014 publicată în Monitorul Oficial 902/11.12.2014, venitul minim brut pe economia națională este de 975 lei, iar venitul minim net pe economia națională este de 724 lei.
Întrucât pârâtul nu mai are în întreținere și alți minori, cuantumul pensiei de întreținere va fi stabilit până la ¼ din venitul minim net pe economia națională.
Având în vedere considerațiile mai sus menționate, instanța urmează să oblige pe pârâtul T. P. să contribuie la întreținerea minorei T. Zeinat A. M. prin plata unei pensii de întreținere în cuantum de câte 180 lei, lunar, apreciind că acest cuantum este potrivit cu mijloacele pârâtului și nevoile minorei.
Față de dispozițiile art. 532 C. civ, instanța apreciază că, pârâtul datorează întreținere, începând cu data introducerii acțiunii (22.01.2015) și până la majoratul minorei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
JUDECĂTORIA
HOTĂRĂȘTE:
1. Admite acțiunea formulată de reclamanta A. L. CNP:_ domiciliată în Bârlad, ., nr.30, ., jud. V. în contradictoriu pârâtul T. P. CNP_ citat în Bârlad, ., nr.8, ., . la familia T. A..
2. Dispune ca exercitarea autorității părintești privind pe minora T. Zeinat A. M., născută la data de 29.07.2011, să revină, în comun, ambilor părinți.
3. Stabilește locuința minorei T. Zeinat A. M., născută la data de 29.07.2011 la locuința mamei, în Bârlad, ., nr.30, ., jud. V..
4. Obligă pârâtul T. P. să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională ale minorei T. Zeinat A. M., prin plata unei pensii de întreținere în cuantum de câte 180 lei, lunar, de la data introducerii acțiunii-22.01.2015 și până la majoratul minorei.
5. Ia act că reclamanta nu solicită cheltuieli de judecată.
6. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria Bârlad, sub sancțiunea nulității.
7. Pronunțată în ședința publică de astăzi, 26.05.2015.
Președinte, G. B. | ||
Grefier, V. M. B. |
Red. B.G.
Tehnored. V.B. 22 Iunie 2015/ 4 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 717/2015. Judecătoria BÂRLAD | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
