Cereri. Sentința nr. 581/2013. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 581/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 396/187/2013
ROMÂNIA
JUDEȚUL BIHOR - JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 581/2013
Ședința publică din 9 aprilie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: C. D. M. – judecător
GREFIER: D. S.
Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către revizuienta S.C. R. P. S.R.L. împotriva intimatei S.C. H. S.A., având ca obiect alte cereri - revizuire sentința.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.03.2013, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 02.04.2013 și la 09.04.2013, după care:
Se constată că prin grija instanței s-a atașat la dosar fișa dosarului nr._ – din cuprinsul căreia rezultă că dosarul a fost înaintat Curții de Apel Oradea, ca urmare a solicitării acesteia, precum și hotărârile judecătorești pronunțată în cauză de prima instanță, de instanța de apel și de instanța de recurs.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față,
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
1.1. Poziția procesuală a revizuientei:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 07.02.2013, revizuienta S.C. R. P. S.R.L. cu sediul în Ștei, ..24, jud. Bihor, a chemat în judecată pe intimata S.C. H. S.A. cu sediul în Ștei, ..24, jud. Bihor, solicitând instanței revizuirea sentinței civile nr.1517/2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, în baza prevederilor art.322-328 C.pr.civ., precum și să dispună: retractarea parțială a hotărârii atacate, în sensul îndreptării dispozitivului sentinței atacate cu revizuire, cu privire la obligarea revizuientei de a achita intimatei suma de 154 euro/lună cu titlu de despăgubiri, cuvenite pentru drumul de acces la proprietatea sa, urmare a admiterii primului capăt de cerere a acțiunii principale și stabilirea dreptului de servitute în favoarea revizuientei, pe terenul proprietatea intimatei, aceasta realizându-se în modalitățile stabilite de sentința de fond atacată, în sensul de a înlătura din sarcina revizuientei această obligație de plată a despăgubirii în cuantum de 154 euro/lună pe seama intimatei.
Revizuienta arată că cererea de revizuire se întemeiază pe prevederile art.322 pct.2 și privește motivul prevăzut de teza 1 și 3 a acestui articol, respectiv instanța de fond s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, iar astfel a acordat mai mult decât s-a cerut. Totodată, se arată că revizuirea se introduce la instanța competentă a o judeca în baza prevederilor art.323 C.pr.civ., precum și faptul că termenul de introduce a revizuirii corespunde termenului stabilit de art.324 C.pr.civ., care, în cazul prevăzut de art.322 pct.2 C.pr.civ. este de o lună de la data când a rămas hotărârea de revizuit definitivă, în speță acest termen fiind împlinit la data de 09.01.2013 – respectiv data la care a fost soluționat irevocabil recursul prin decizia nr.45/2013 de către Curtea de Apel Oradea.
În motivarea în fapt a cererii se arată că prin acțiunea principală introdusă la Judecătoria Beiuș, reclamanta – revizuientă a solicitat instanței la data de 17.09.2008 să pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtei – intimate . la a asigura un drept de servitute de trecere cu titlu gratuit prin terenul proprietatea sa situat în Ștei, .. Bihor, până la proprietatea reclamantei; să procedeze la repararea drumului de acces ori să autorizeze reclamanta să repare acest drum pe cheltuiala sa; să oblige pârâta – intimată la a-i returna suma de 2288,40 lei reprezentând taxa de utilizare a energiei electrice pentru ultimii 3 ani (la data formulării acțiunii principale); cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond la data de 20.11.2008, pârâta – intimată a solicitat punctual respingerea acțiunii formulate, ca fiind inadmisibilă față de primul capăt de cerere privind stabilirea servituții de trece; respingerea celui de al doilea capăt de cerere privind repararea drumului de acces, ca fiind nedovedit și respingerea capătului trei de cerere, ca fiind nedovedit, iar în subsidiar a solicitat tot prin acea întâmpinare, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Se arată că intimata – pârâtă nu a formulat pe parcursul procesului nici o cerere reconvențională prin care să solicite stabilirea și acordarea unei despăgubiri față de capătul de cerere al reclamantei privind stabilirea dreptului de servitute. Se arată că fără ca intimata să solicite taxa cu titlu de despăgubire printr-o cerere reconvențională, instanța de fond interpretând în mod eronat situația de fapt dedusă judecății, a acordat intimatei această despăgubire pe seama reclamantei – revizuiente, în sumă de 154 euro/lună cu titlu de despăgubire.
Sentința a fost atacată în apel și în recurs de către reclamantă – revizuientă, aceste căi de atac fiind respinse de instanța de apel și instanța de recurs.
Față de acest context, revizuienta invocă motivul de revizuire prevăzut de articolul 322 punctul 2 teza 1 și 2, instanța pronunțându-se aspra unor lucruri care nu s-au cerut, acordând astfel mai mult decât s-a cerut.
Față de termenul de introducere a revizuirii, revizuienta consideră că este în termenul de o lună, dată care se calculează potrivit dispozițiilor art.324 C.pr.civ., de la data când hotărârea a cărei revizuire se cere a rămas definitivă, arătând în acest sens că această nu poate fi decât data când s-a pronunțat decizia de recurs, deoarece până la judecarea apelului și mai ales a recursului promovat în termen, hotărârea de fond a cărei revizuire se cere, nu a rămas definitivă.
Revizuienta invocă practică judiciară în materie: decizia nr.97/2003 a Curții de apel București – secția a IV – civilă, decizia nr.947/2002 a Curții de Apel București – secția conflicte de muncă și litigii de muncă, decizia nr.314/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 9 judecători, decizia civilă nr.208/1998 și decizia nr.320/1999 ale Curții de Apel Suceava – secția civilă, decizia nr.1856/R/2005 a Curții de Apel Cluj – secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, decizia nr.4090/2001 a C.S.J. – secția civilă, decizia nr.2148/R/2000 a Curții de Apel Timișoara – secția civilă, decizia nr.1778/2008 a Curții de apel București – secția a VIII – a de contencios administrativ și fiscal.
În drept revizuienta invocă prevederile art.322 și următoarele, art.112 C.pr.civ., solicitând judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune revizuienta a depus la dosar sentința civilă nr.1517/2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, decizia civilă nr.143/A/2012 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._, decizia civilă nr.45/2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr._ .
Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei potrivit chitanței nr._/06.02.2013 (fila 11) și cu timbru judiciar în valoare de 0,50 lei (fila 10).
-/-
2.1. Poziția procesuală a intimatei S.C. H. S.A.:
Legal citată, la data de 11.03.2013 au depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de revizuire formulată de . împotriva sentinței civile pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Beiuș.
În motivarea în fapt a întâmpinării intimata invocă excepția de tardivitate a cererii de revizuire, arătând în acest sens că potrivit prevederilor art.322 C.pr.civ. sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Potrivit art.324 C.pr.civ., se arată că termenul de recurs este de o lună și se va socoti în cazul prevăzut de art.322 pct.2 C.pr.civ., de la comunicarea hotărârilor definitive.
În cauză intimata consideră că sunt incidente dispozițiile art.322 teza I.
Totodată, intimata arată conform doctrinei judiciare (făcând trimitere la deciziile C.S.J. nr.98/1994, 389/1992, 1800/1992), „că pot fi atacate pe calea revizuirii hotărârile pronunțate de tribunale și curțile de apel în urma rejudecării fondului după casare, nu și acelea prin care recursul a fost respins sau a fost admis, dar s-a casat cu trimitere spre rejudecare”.
Prin urmare, intimata arată că cererea de revizuire a sentinței civile pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria Beiuș, trebuia introdusă în termen de o lună de la data comunicării deciziei pronunțate de către instanța de apel, respectiv de la data când revizuienta a primit decizia civilă nr.143/A/2012 pronunțată de Tribunalul Bihor.
Pe fondul cererii, intimata consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.322-328 C.pr.civ. invocate de către revizuientă, arătându-se în acest sens următoarele:
- faptul că prima instanță nu a încălcat principiul disponibilității prin sentința pronunțată în dosarul nr._ . Soluționând primul capăt de cerere formulat de către . prin cererea de chemare în judecată, instanța a stabilit un drept de servitute în favoarea acesteia pe terenul proprietatea intimatei, obligând-o pe reclamantă să achite societății intimate suma de 154 lei/lună reprezentând contravaloarea despăgubirilor cuvenite pentru drumul de acces.
Potrivit art.616 C.pr.civ. din 1864, „Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.”
Astfel, intimata arată că prima instanță nu putea să stabilească în favoarea reclamantei un drept de servitute cu titlu gratuit atâta timp cât legea impune acestui drept obligația corelativă de despăgubire proporțională cu pagubele ce le ocazionează. Mai mult, intimata arată că a solicitat în mod expres ca în situația în care instanța va stabili în sarcina sa și în favoarea reclamantei un drept de servitute, să se stabilească în sarcina reclamantei obligația de despăgubire în raport cu pagubele cauzate.
Prin urmare, intimata arată că despăgubirile în raport cu pagubele cauzate nu reprezintă un capăt distinct de cerere, ci un accesoriu al dreptului de servitute care operează de drept, în temeiul legii.
- mai apoi, în cazul în care apărările formulate nu vor fi luate în considerare de către instanță, intimata arată că prin întâmpinarea depusă la dosar în prima instanță, pag.2, al.3, a arătat că în principal se opune la capătul de cerere privind instituirea dreptului de servitute, întrucât imobilul în discuție nu reprezintă un loc înfundat, acesta având o ieșire la calea publică, iar în subsidiar s-a arătat faptul că, în cazul în care instanța va stabili un drept de servitute, să se respingă cererea reclamantei ca dreptul să fie stabilit cu titlu gratuit și, având în vedere dispozițiile art.616 Cod civil, conform cărora dreptul de servitute este esențialmente oneros, să se stabilească în sarcina acesteia îndatorirea de a o despăgubi pe pârâtă în raport cu pagubele ce i s-ar cauza.
Potrivit art.119 al.3 C.pr.civ., intimata arată că cererea reconvențională se depune odată cu întâmpinarea, considerând astfel că textul de lege permite ca cererea reconvențională să fie formulată în cuprinsul întâmpinării.
Față de cele arătate mai sus, intimata menționează că a formulat în termen legal o cerere expresă privind obligarea reclamantei . la plata de despăgubiri în temeiul art.616 Cod civil.
În drept intimata invocă prevederile art.115 C.pr.civ.
-/-
În probațiune instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
-/-
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I. În ceea ce privește excepția tardivității, invocată de către intimată, instanța o va respinge, potrivit următoarelor considerente:
Potrivit art.324 al.1 C.pr.civ. „termenul de revizuire este de o lună și se va socoti:
1. în cazurile prevăzute de art.322 pct.1, 2 și 7 al.1, de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 al.2 de la pronunțarea ultimei hotărâri.”
În acest sens, instanța reține că decizia civilă nr.45 a Curții de Apel Oradea dată în dosarul nr._, a fost pronunțată la 09.01.2013, iar revizuienta – reclamantă a transmis Judecătoriei Beiuș cererea de revizuire ce face obiectul prezentei cauze la data de 06.02.2013 – fila 22, fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 07.02.2013, respectiv în termenul de o lună de la pronunțarea hotărârii Curții de Apel Oradea .
Potrivit art.322 al.1 C.pr.civ., revizuirea are ca obiect hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul.
Ceea ce interesează în materia revizuirii, este ca hotârârea ce face obiectul acestei căi de atac să „evoce fondul”, adică să examineze raportul juridic dedus judecății prin prisma probelor administrate în cauză, ori decizia Curții de Apel Oradea îndeplinește această cerință, iar în consecință instanța va constata că cererea de revizuire este formulată în termenul legal, respingând astfel excepția invocată.
II: Pe fondul cauzei, instanța reține:
În fapt:
Prin sentința civilă nr.1517/2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. R. P. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. H. S.A., și în consecință:
- s-a stabilit un drept de servitute în favoarea reclamantei pe terenul proprietatea pârâtei ce se va realiza pe „Poarta nr.1„ pe drumurile DR 1, DR 2, DR 3, DR4, reprezentate de conturul A-B-C-D-E-F-G-H conform raportului de contraexpertiză întocmit de experții M. I. M., Giacovacichi T. și T. M.,
- reclamanta a fost obligată să plătească pârâtei suma de 154 euro/lună, reprezentând contravaloarea despăgubirilor cuvenite pentru drumul de acces,
- pârâta a fost obligată să procedeze la repararea porțiunii de drum aflată în fața imobilului proprietatea reclamantei, în caz contrar, fiind autorizată reclamanta să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâtei,
- a fost respins capătul de cerere formulat de reclamantă privind obligarea pârâtei la plata sumei de 2288,4 lei, reprezentând taxă utilizare energie electrică pe ultimii trei ani,
- pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 727 lei cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și onorar avocat.
Împotriva acestei hotărâri . . au formulat apel, care au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr.143/A/2012 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._, fiind păstrată în totalitate sentința civilă nr.1517/2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._ .
Împotriva deciziei civile pronunțate de Tribunalul Bihor, . a formulat recurs, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.45/2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr._, fiind păstrată în totalitate decizia civilă nr.143/A/2012 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr._ .
În considerentele acestei din urmă hotărâri, referitor la aspectele de natură procedurală invocate de recurentă (nerespectarea principiului disponibilității), s-a reținut faptul că este de observat că prin întâmpinarea depusă de intimata . data de 20 noiembrie 2008 până la prima zi de înfățișare – aceasta a solicitat în principal respingerea cererii reclamantei, iar în subsidiar în cazul stabilirii unui drept de servitute de trecere în favoarea reclamantei, a solicitat să se stabilească în sarcina acesteia o despăgubire pentru pagubele ce i s-ar cauza.Astfel, s-a apreciat că este nefondată susținerea că instanța ar fi acordat ceea ce nu s-a cerut.
Examinând cererea de revizuire prin prisma sediul materiei – respectiv a prevederilor art.322-328 C.pr.civ., instanța reține următoarele:
- revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă comună și nesuspensivă de drept de executare, vizând îndreptarea erorilor de fapt și înlăturarea situațiilor de fapt ce nu corespund adevărului obiectiv.
În legătură cu admisibilitatea revizuirii, instanța trebuie să constate următoarele:
a). hotărârea atacată evoca fondul
Așa cum s-a reținut în paragrafele anterioare, instanța de recurs s-a pronunțat asupra raporturilor juridice deduse judecății, ceea ce înseamnă că a evocat fondul.
b). hotărârea atacată este definitivă ori este o hotărâre a instanței de recurs, condiții ce sunt întrunite în cauză.
În ceea ce privește motivul de revizuire invocat, instanța reține:
- Textul art.322 pct.2 C.pr.civ. este o aplicare a principiului disponibilității și vizează inadvertențele dintre ceea ce s-a cerut și ceea ce instanța a pronunțat. Conform art.129 al. final C.pr.civ., în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Aceasta presupune, pe de o parte, că judecătorii nu pot depăși limitele obiectului, fără deosebire după cum este formulat printr-o cerere principală, accesorie sau incidentală, iar pe de altă parte, că sunt obligați să se pronunțe asupra tuturor cererilor din proces.
Acest motiv de revizuire poate fi invocat și în cazul în care instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut (extra petita).
În aprecierea acestui motiv de revizuire, instanța va avea în vedere pretențiile formulate în condițiile procedurale, prin cereri scrise sau verbale.
Cercetând cererea formulată de revizuienta S.C. R. P. S.R.L. raportat la motivele expres prevăzute în articolul 322 din Codul de Procedură Civilă, raportat la înscrisurile reținute în probațiune, instanța o socotește nefondată întrucât:
- prin întâmpinarea depusă de intimata . data de 20 noiembrie 2008 până la prima zi de înfățișare – aceasta a solicitat în principal respingerea cererii reclamantei, iar în subsidiar în cazul stabilirii unui drept de servitute de trecere în favoarea reclamantei, a solicitat să se stabilească în sarcina acesteia o despăgubire pentru pagubele ce i s-ar cauza.
Așadar respetându-se principiul disponibilității, instanța s-a pronunțat asupra tuturor cererilor părților.
Pentru ansamblul acestor considerente, instanța va respinge cererea de revizuire formulată de către revizuienta S.C. R. P. S.R.L., în contradictoriu cu intimata S.C. H. S.A., împotriva sentinței civile nr.1517/2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, ca nefondată.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția tardivității, invocată de către intimată.
Respinge cererea de revizuire formulată de către revizuienta S.C. R. P. S.R.L. cu sediul în Ștei, ..24, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata S.C. H. S.A. cu sediul în Ștei, ..24, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr.1517/2011 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosarul nr._, ca nefondată.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de apel în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 9 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D.M. – judecător D. S.
Red.C.M.
Tehnored.S.D., 4ex.
18 aprilie 2013
Emise 2 comunicări:
- revizuienta S.C. R. P. S.R.L. cu sediul în Ștei, ..24, jud. Bihor,
- intimata S.C. H. S.A. cu sediul în Ștei, ..24, jud. Bihor
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1450/2013. Judecătoria... | Succesiune. Sentința nr. 227/2013. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
