Plângere contravenţională. Sentința nr. 547/2013. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 547/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 03-04-2013 în dosarul nr. 316/187/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BEIUȘ-JUDEȚUL BIHOR
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 547/2013
Ședința publică de la 03.04.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: P. A. -M., judecător
GREFIER: B. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul S. M. EPISCOP N. P. BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, ., județul Bihor, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în localitatea Oradea, ..1 B, jud. Bihor, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.03.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda posibilitatea părților să depună concluzii scrise la dosar a dispus amânarea pronunțării pentru termenul de azi 03.04.2013, când s-a hotărât prezenta cauză.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la instanță la data de 04.02.2013 și precizată la data de 27.02.2013, scutită de plata taxei judiciare de timbru, petentul S. M. EPISCOP N. P. BEIUȘ a chemat în judecată pe intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 24.01.2013.
În motivarea în fapt a plângerii s-a arătat că, S. M. Beiuș a efectuat în cursul anului 2012 o . lucrări în vederea respectării cerințelor de autorizare sanitară și pe linie de securitate și protecție în muncă.
Petentul a arătat că, în temeiul HG 246/2007, pentru reînnoirea unor avize de încadrare a unor locuri de muncă în condiții deosebite, a fost întocmit un plan de prevenire și protecție cu măsuri eșalonate până în trimestrul IV al anului 2012, astfel că, o parte a acestor măsuri, mai precis lucrările de amenajare și creare a condițiilor de muncă din cadrul Dispensarului TBC, nu au putut fi realizate până la sfârșitul anului 2012, deoarece aceste lucrări, prin complexitatea lor, depășeau limitele unor cheltuieli de întreținere și reparații curente, devenind cheltuieli de reparații capitale. S-a menționat că, întrucât imobilul în care funcționează Dispensarul TBC nu este în proprietatea statului ci a unei persoane fizice, nu a fost posibilă inițierea de reparații capitale, deoarece legea nu permite acest lucru.
Petentul a precizat că, în această situație conducerea spitalului a hotărât mutarea Dispensarului TBC într-o altă locație identificată la Staționarul II din incinta spitalului și a fost întocmit un proiect tehnic cu denumirea „Amenajare Dispensar TBC, varianta cu amenajare mansardă, amplasament .” pentru care s-a investit suma de 63.000 lei.
Despre această împrejurare, intimatul I.T.M. Bihor a fost înștiințat prin adresa nr. 3950/04.12.2012, prin care s-a arătat faptul că, S. M. Beiuș nu a putut îndeplini măsurile de reabilitare a Dispensarului TBC și că a fost aprobat un proiect de amenajare într-o altă locație.
Totodată, s-a precizat că, la data de 24.01.2013, a fost efectuat un control în urmă căruia inspectorul de muncă ITM Bihor a sancționat petentul cu amenda în sumă de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 2 alin. 1, lit. „c” din HG 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite .
Petentul a arătat că, deși a explicat inspectorului de muncă că nu au putut fi îndeplinite măsurile din planul de prevenire și protecție, din cauza cheltuielilor mari pe care ar fi trebuit să le facă S. și care se încadrau în cheltuieli de reparații capitale, astfel că, nefiind proprietar, acesta nu putea angaja sume pentru reparații capitale și cu toate că a adus la cunoștință reprezentantului intimatului că se află în faza de pregătire a unei alte locații, S. a fost sancționat, neținându-se cont de cauzele obiective și de buna credință de a acționa în sprijinul legii, nesocotindu-se prevederile art. 21 alin.3 din Ordonanța 2/2001.
Petentul consideră, de asemenea, că aplicarea sancțiunii nu s-a făcut în litera legii, întrucât art. 2 alin 1, lit. „c” din HG 246/2007 în baza căruia a fost aplicată amenda prevede:
“Art. 2. (1) „Reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se acordă de către Inspecția Muncii, în baza următoarelor documente…”
c) „planul de prevenire și protecție corespunzător locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, revizuit, care să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor, cuprinzând măsuri și acțiuni, eșalonate și distribuite uniform pe perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2013, până cel târziu la data de 31 decembrie 2013, locurile de muncă să se încadreze în condiții normale”.
Petentul arată că a solicitat tocmai această reeșa1onare a măsurilor pentru a putea întreprinde reparațiile capita1e și a se muta în noua locație.
Susține că, însuși agentul constatator de la Inspecția Muncii a prevăzut în Anexa de constatare a neconformităților măsura ca, până la data de 30.03.2012, conducerea spitalului să întocmească un plan de prevenire și protecție pentru normalizarea condiții1or de muncă la Dispensarul TBC, însă având în vedere că inspectorul de muncă nu a ținut cont de obiecțiunile petentului și a aplicat amenda nesocotind spiritul și litera legii, solicită anularea sancțiunii.
Plângerea petentului este întemeiată în drept pe prev. art. 31 și 32, alin.1 și 2 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar în probațiune petentul a depus la dosar, în xerocopie, procesul verbal de control nr. 1168/24.01.2013, anexa de constatare a neconformităților și a măsurilor dispuse în domeniul securității și sănătății în muncă, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 24.01.2013, înștiințarea de plată . nr._, hotărârea nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, contractul de proiectare nr. 18/08.06.2012 încheiat între ., în calitate de proiectant și S. M. Episcop N. P. Beiuș, în calitate de beneficiar, factura . nr. 2012F59/2012, factura . nr. 2012F52/06.08.2012 și factura . nr. 2013F01/07.01.2013, toate emise de . în favoarea Spitalului M. Episcop N. P. Beiuș .
La data de 15.03.2013, prin registratură, petentul a depus la dosar, în xerocopie, un set de înscrisuri reprezentate de adresa nr. 117/23.03.2012 emisă către Consiliul Local al Municipiului Beiuș privind solicitarea de fonduri pentru mutarea Dispensarului TBC din actuala locație, răspunsul la această adresă înregistrat sub nr. 2656/06.04.2012; adresa nr. 1702/14.05.2012, emisă către DSP Bihor referitoare la situația juridică a Dispensarului TBC și necesitatea mutării acestuia, Adresele nr. 428/31.01.2013 și nr.479/05.02.2013 emise către DSP Bihor pentru solicitare de sprijin în vederea obținerii finanțării necesare pentru respectarea obligațiilor prevăzute de Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă în cadrul Dispensarului TBC; Nota justificativă nr. 4230/28.12.2012 privind realizarea măsurilor din planul de prevenție și protecție pe anul 2012; Planul de prevenție și protecție pe anul 2012; Sinteza avizelor pentru anul 2012 emise de Inspecția Muncii pentru S. Beiuș; Aviz pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite pentru Dispensarul TBC nr. 221/R/2012; Noul plan de prevenție și protecție pentru anii 2013-2018; Notificarea nr. 87/09.10.2012 emisă de DSP Bihor prin care a fost informat S. că documentația depusă pentru proiectul noului Dispensar TBC corespunde normelor igienico-sanitare prevăzute de legislația, Contractul de proiectare pentru Dispensarul TBC nr. 18/08.06.2012; Ordinele de plată prin care a fost achitat proiectul Dispensarului TBC, Proiect pentru mutarea Dispensarului TBC - Studiu de fezabilitate, Studiu Geotehnic, Devize estimative.
De asemenea, la data de 25.03.2013, prin registratură, intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea în totalitate a procesului verbal .
Pe cale de excepție a fost invocată tardivitatea introducerii plângerii, având în vedere prevederile art. 31 din OG nr. 2/2001, modificată ,,(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia...” . Intimatul a precizat că plângerea contravențională a fost făcută cu mult peste termenul legal, procesul verbal de contravenție a fost comunicat în data de 24.01.2013, iar plângerea contravențională a fost formulată în data de 27.02.2013, situație față de care a solicitat instanței să dispună respingerea ,,precizării” formulate și depusă de petent în data de 27.02.2013, întrucât inițial s-a contestat procesul verbal de control nr. 1168/24.01.2013.
În motivarea în fapt a întâmpinării, intimatul a arătat că, I. T. de Muncă Bihor, în baza prevederilor art. l9, alin. (5) din Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cât și ale art. 4 din H.G. nr.261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, a avizat încadrarea, începând cu data de 01.04.2001 a 4 (patru) locuri de muncă din cadrul Spitalului Orășenesc (actual M.) „Ep. N. P.” cu sediul în Beiuș, ., în condiții deosebite. Între aceste locuri de muncă se află și Dispensarul TBC situat în municipiul Beiuș, ., județul Bihor, pentru care ITM Bihor a emis avizul nr. 221/18.06.2002 (cu valabilitate 21.06.2005) prelungit prin nr.221/21.06.2005 (cu valabilitate 31.06.2006 termen maxim prevăzut de HG 261/2001).
Intimatul a arătat că, potrivit prevederilor art. 8, alin. (1) din H.G. nr. 261/2001, toți angajatorii (ce au locuri de muncă încadrate în condiții deosebite) erau obligați ca pe o perioadă de 6 ani (06.03.2007) să ia toate măsurile tehnico-organizatorice pentru a normaliza condițiile de muncă, astfel că, în baza prevederilor art. 1, alin. (1) din HG. nr.246/2007 S. M. (fost Orășenesc) a solicitat reînnoirea avizelor de încadrare a celor 4 (patru) locuri de muncă în condiții deosebite, depunând la ITM Bihor, în termenul legal, documentele specificate la art.2, alin.(1) între care și un plan de prevenire și protecție care să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor, cuprinzând măsuri și acțiuni eșalonate, astfel încât, până cel târziu la data de 31 decembrie 2008, locurile de muncă să se încadreze în condiții normale (prevăzut la art. 2, alin.(1) lit. c) din H.G. 246/2007 publicată în M.O. nr.169/09.03. 2007).
Astfel, nerealizarea măsurilor din planul de prevenire și protecție, constituia contravenție și se sancționa cu amendă conform prevederilor art.14, alin. (1), lit. „a” și lit. „b” din H.G. nr.246/2007 publicată în M.O. nr.169/ 09.03.3007 în funcție de numărul de salariați ai angajatorului.
În aceste condiții ITM Bihor a emis pentru locul de muncă Dispensarul TBC avizul nr.221R/2007 (cu valabilitate 31.12.2008), însă H.G. nr.246/2007 a fost ulterior modificată și completată prin HG nr.1622/2008, H.G. nr. 1349/2010 respectiv HG. nr.1280/2011 fiind prelungit astfel termenul în care angajatorii aveau obligația de a-și normaliza condițiile de muncă, ultimul termen fiind 31.12.2012.
Totodată, intimatul a arătat că S. M. ,,Ep. N. P.” a beneficiat de prevederile tuturor actelor normative enumerate stabilindu-și cu fiecare ocazie un nou plan de prevenire și protecție.
Chiar dacă toate actele normative subsecvente HG nr.246/2007 sancționa contravențional cu amendă neîndeplinirea de către angajatori a măsurilor tehnice stabilite în planul de prevenire și protecție care era întocmit pentru a se asigura îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor, inspectorii de muncă din cadrul ITM Bihor au aplicat doar avertismente verbale, condiții în care consideră că s-au respectat prevederile art. 2l, alin.(3) din Ordonanța nr.2/2001, inspectorii de muncă ținând cont de gradul de pericol social al faptei și de sancțiunile anterioare date pentru neîndeplinirea de către angajatori a măsurilor stabilite în planul de prevenire și protecție.
Intimatul a precizat, totodată, că unitatea controlată recunoaște fapta săvârșită, respectiv neîndeplinirea măsurilor dispuse prin planul de prevenire și protecție, încălcându-se astfel prevederile art. 2 alin.1, litera „c” din HG nr. 246/2007.
Având în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită fapta, inspectorii de muncă au aplicat amenda în cuantum de 10.000 1ei, apreciindu-se corect gradul de pericol social al faptei, situație față de care a solicitat instanței să constate reaua credința petentului și să respingă acțiunea ca nefondată și nelegală și pe cale de consecință să mențină în totalitate procesul-verbal atacat.
În motivarea în drept a întâmpinării, intimatul a invocat prevederile H.G. nr. 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, H.G. nr.261/2001 privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare și Legea nr.108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
La termenul de judecată din 27.03.2013, instanța a pus în discuție excepția tardivității introducerii plângerii invocată prin întâmpinare, de către intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR și analizând această excepție a apreciat-o neîntemeiată, astfel că, a respins-o întrucât procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ a fost încheiat la data de 24.01.2013, iar prezenta plângere a fost introdusă pe rolul instanței la data de 04.02.2013, iar nu la data de 27.02.2013, cum se susține în întâmpinare, astfel că, a fost respectat termenul legal de 15 zile pentru introducerea plângerii și din motivarea cererii de chemare în judecată reiese, fără dubiu, că s-a contestat și amenda contravențională stabilită prin procesul verbal de contravenție, iar nu doar măsurile stabilite prin procesul-verbal de control. În acest context, nu se poate susține că, prin precizarea de acțiune a fost contestat procesul verbal de contravenție pentru prima dată, această precizare având menirea de a clarifica expres obiectul acțiunii și a fost necesară pentru a nu exista dubii, în sensul că, în cauză s-ar fi contestat ambele acte, atât procesul verbal de control, cât și procesul verbal de contravenție, situație în care se impunea analizarea competenței instanței sub aspectul soluționării contestației îndreptată împotriva procesului verbal de control.
Tot la termenul de judecată din 27.03.2013, petentul, prin reprezentant, a depus la dosar, în probațiune, adresa nr. 3950/04.12.2012, prin care a adus la cunoștința Inspectoratului T. de Muncă al Județului Bihor, faptul că în luna noiembrie 2012 nu au fost planificate măsuri de realizat conform planului de prevenire și proiecție și că a fost aprobat un proiect de amenajare într-o altă locație pentru Dispensarul TBC, urmând ca în momentul primirii finanțării de la Ministerul Sănătății să pornească lucrările.
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând plângerea de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 24.01.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 10.000 lei .
Se menționează în actul de constatare și sancționare că, în urma controlului efectuat de către inspectorul de muncă, la petentul S. M. EPISCOP N. P. BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, ., județul Bihor, cu privire la verificarea modului în care a fost realizat planul de prevenire și protecție cu privire la normalizarea condițiilor de muncă încadrate în condiții deosebite, s-a constatat faptul că măsurile referitoare la Dispensarul TBC nu au fost realizate, iar prin această faptă au fost încălcate prevederile art. 2, alin. 1, litera „c” din H.G. nr. 246/2007, cu modificările și completările ulterioare”.
Totodată, în procesul verbal, s-a menționat că, fapta mai sus descrisă constituie contravenția prev. de art. 14, alin.1, litera „b” din H.G. nr. 246/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Verificând plângerea formulată, din perspectiva art. 34 din O.G. nr.2/2001, instanța a constatat că, aceasta a fost depusă în termenul legal și că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art.17 din OG nr.2/2001.
Din examinarea cuprinsului procesului verbal de contravenție aflat la filele 7-8 dosar rezultă că, acesta a fost semnat pentru luare la cunoștință de către reprezentantul petentului, iar la rubrica mențiuni din cuprinsul acestui act s-a consemnat: ,,voi formula obiecțiuni în scris în termenul legal, nu sunt de acord cu sancțiunea contravențională, cu temeiul individualizării sancțiunii, putea să se aplice un avertisment ținând cont de faptul că am făcut din veniturile proprii proiectul și studiul de fezabilitate, …”.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție instanța reține că, la art. 2 alin 1, lit. „c” din HG 246/2007 se arată: „Reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite se acordă de către Inspecția Muncii, în baza următoarelor documente:
c) „planul de prevenire și protecție corespunzător locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, revizuit, care să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor, cuprinzând măsuri și acțiuni, eșalonate și distribuite uniform pe perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2013, până cel târziu la data de 31 decembrie 2013, locurile de muncă să se încadreze în condiții normale”, iar potrivit art. 14, alin. 1, lit. b din același act normativ „ Constituie contravenție nerealizarea de către angajator a măsurilor din planul de prevenire și protecție prevăzut la art. 2 alin. 1 lit. c) și se sancționează cu amendă de la 6000 lei la 10.000 lei pentru angajatorul cu un număr de cel puțin 50 de salariați.,,
Aceste texte legale aveau același conținut și în forma în vigoare a actului normativ la data de 01.01.2012, cu precizarea că, în conținutul art. 2 alin 1, lit. „c” din HG 246/2007 se făcea referire la planul de prevenire și protecție corespunzător locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, revizuit, care să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor, cuprinzând măsuri și acțiuni, eșalonate și distribuite uniform pe perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2012.
Scopul urmărit de legiuitor prin dispozițiile legale mai sus evocate a fost acela de a normaliza condițiile de muncă, astfel că, în vederea îndeplinirii acestui scop actul normativ mai sus indicat a fost modificat succesiv, iar termenele până la care angajatorii aveau obligația să îndeplinească măsurile și acțiunile de îmbunătățire ale condițiilor de muncă au fost la rândul lor prelungite succesiv, aspect ce denotă că legiuitorul însuși a conștientizat complexitatea acestei operațiuni de normalizare a condițiilor de muncă.
Astfel, forma în vigoare a actului face referire la data limită de 31.12.2013, până la care angajatorii au obligația să realizeze încadrarea în condiții normale a tuturor locurilor de muncă, această dată reprezentând actualmente ultimul termen acordat de legiuitor în acest sens, iar nu data de 31.12.2012, așa cum în mod eronat susține intimatul în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.
Înscrisurile depuse la dosar denotă că petentul S. M. EPISCOP N. P. BEIUȘ, a primit Avizul nr. 221/R/2012 pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite pentru Dispensarul TBC și deținea un plan de prevenție și protecție pe anul 2012 în cuprinsul căruia au fost stabilite măsuri cu termene fixe de realizare, astfel că, potrivit acestui plan, în privința Dispensarului TBC au fost stabilite mai multe măsuri tehnice ce aveau termen de realizare în trimestrul IV al anului 2012.
Cu toate acestea, conținutul adresei nr. 3950/04.12.2012 –fila 94 dosar, relevă că petentul a adus la cunoștința Inspectoratului T. de Muncă al Județului Bihor, faptul că, în luna noiembrie 2012 nu au fost planificate măsuri de realizat conform planului de prevenire și proiecție și că a fost aprobat un proiect de amenajare într-o altă locație pentru Dispensarul TBC, urmând ca în momentul primirii finanțării de la Ministerul Sănătății să pornească lucrările.
Examinând cuprinsul acestei adrese, instanța apreciază că, realitatea situației de fapt existentă la data controlului este redată în mod corect în conținutul procesului verbal de contravenție și este confirmată și de obiecțiunile formulate în cuprinsul actului de constatare și sancționare.
Având în vedere că nu s-a contestat starea de fapt reținută în cuprinsului procesului verbal, ci petentul prin reprezentanții săi atât prin obiecțiunile formulate, cât și în motivarea plângerii a recunoscut faptul că nu a îndeplinit în privința Dispensarului TBC măsurile din planul de prevenire și protecție pe anul 2012, instanța apreciază că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa în cuprinsul procesul verbal, iar acest act este legal și temeinic încheiat, deoarece fapta săvârșită de către petent, întrunește în drept elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 14 alin.1, lit. b din din HG 246/2007.
Pe de altă parte, instanța apreciază că, pentru individualizarea sancțiunii aplicate trebuie să se țină cont de prev. art.21 alin .3 din OG 2/2001 prin au fost instituite criterii generale și obligatorii ce trebuie avute în vedere atât de agentul constatator în momentul aplicării sancțiunii, cât și de instanța de judecată atunci când analizează legalitatea și temeinicia acesteia.
Ținând cont de aceste criterii, de faptul că prin săvârșirea contravenției nu s-au produs urmări grave, față de împrejurarea că însuși legiuitorul a prelungit până la data de 31.12.2013 durata de timp pentru normalizarea condițiilor de muncă, având în vedere că, din restul probațiunii cu înscrisuri depusă la dosar de către petent rezultă în mod indubitabil faptul că petentul prin reprezentanții săi nu a rămas în pasivitate ci a manifestat preocupare pentru de normalizarea condițiilor de muncă și a întreprins demersuri în acest sens, astfel că a încheiat cu . contractul de proiectare nr. 18/08.06.2012 pentru mutarea Dispensarului TBC, în baza căruia au fost emise factura . nr. 2012F59/2012, factura . nr. 2012F52/06.08.2012 și factura . nr. 2013F01/07.01.2013; a achitat prin ordinele de plată de la filele 39-42 dosar contravaloarea acestui proiect; a luat măsuri pentru realizarea studiului de fezabilitate, a studiului Geotehnic, a întocmirii unor devize estimative, a solicitat - prin adresa nr. 117/23.03.2012 emisă către Consiliul Local al Municipiului Beiuș, prin adresa nr. 1702/14.05.2012, emisă către DSP Bihor, prin adresele nr. 428/31.01.2013 și nr.479/05.02.2013 emise către DSP Bihor- sprijin și fonduri pentru mutarea Dispensarului TBC din actuala locație și rezolvarea situației juridice a Dispensarului TBC în vederea respectării obligațiilor prevăzute de Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă; a obținut conform notificării nr. 87/09.10.2012 emisă de DSP Bihor avizul acestei instituții din care reiese că documentația depusă pentru proiectul noului Dispensar TBC corespunde normelor igienico-sanitare prevăzute de legislație; a întocmit Noul plan de prevenție și protecție pentru anii 2013-2018; instanța apreciază că petentul a dat dovadă de bună credință și nu a urmărit eludarea dispozițiilor legale în domeniu, ci a săvârșit contravenția reținută în procesul verbal contestat datorită unor motive obiective independente de voința sa, în special datorită lipsei de resurse financiare imperios necesare pentru a putea aduce la îndeplinire în termenul acordat măsurile stabilite prin planul de prevenire și protecție întocmit pe anul 2012.
Astfel, în opinia instanței sancțiunea aplicată nu corespunde gradului de pericol social concret al faptei săvârșite, iar prin aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în sarcina petentului, în cuantumul maxim prevăzut de lege este evident că va fi și mai mult frânată activitatea de normalizare a condițiilor de muncă, în contextul în care suma ce reprezintă cuantumul amenzii stabilită în sarcina petentului ar putea fi utilizată pentru normalizarea condițiilor de muncă, mai ales că, petentul reprezintă o instituție bugetară, cu resurse financiare limitate, care deservește interesul general al populației în asigurarea stării de sănătate.
Astfel, în temeiul art.5 alin.2 lit. a, art.6, 7, art.21.alin. 3 si art. 34 din OG 2/2001, instanța va admite în parte plângerea și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată petentului prin procesul verbal de contravenție ., nr._/24.01.2013 pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 14, alin.1, lit.”b” din HG 246/2007, cu modificările și completările ulterioare cu sancțiunea ,,avertisment”, apreciind că, atenționarea contravenientului cu privire la fapta săvârșită, însoțită de recomandarea de a respecta în viitor dispozițiile legale este de natură a-și îndeplini scopul coercitiv–educativ, fiind suficientă si proporțională raportat la pericolul social concret produs.
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată și precizată de petentul S. M. EPISCOP N. P. BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, ., județul Bihor, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în localitatea Oradea, ..1 B, jud. Bihor.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată petentului prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 24.01.2013, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 14, alin.1, lit.”b” din HG 246/2007, cu modificările și completările ulterioare, cu sancțiunea ,,avertisment”.
Atrage atenția petentului asupra respectării dispozițiilor legale.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. A.-M., judecător B. A.
Red. P.A.M.
Tehn. B.A.
4 exemplare /30.04.2013
Emis 2 comunicări
1. petentul S. M. EPISCOP N. P. BEIUȘ, cu sediul în Beiuș, ., județul Bihor
2. intimatul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, cu sediul în localitatea Oradea, ..1 B, jud. Bihor.
| ← Validare poprire. Sentința nr. 7/2013. Judecătoria BEIUŞ | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1166/2013. Judecătoria... → |
|---|
