Pretenţii. Sentința nr. 159/2013. Judecătoria BEIUŞ
Comentarii |
|
Sentința nr. 159/2013 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 1949/187/2012
ROMÂNIA
JUDEȚUL BIHOR
JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 159/2013
Ședința publică de la 28 ianuarie 2013
Completul compus din:
Președinte: M. P. C., judecător
Grefier: Anișoara I. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. G. P. S.R.L. - prin administrator C. R. și pe pârâta S.C. U. A. S.A. - Sucursala Oradea, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reprezentantul reclamantei - D. C. N., în baza procurii judiciare autentificată sub nr. 87/11.01.2013 de către BNP B. R. G. și martorul M. F. D., lipsă fiind reprezentantul pârâtei - consilier juridic T. C. E..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată existența unei erori materiale cu privire la prenumele martorului acesta fiind F., iar nu F. cum s-a indicat inițial.
Se procedează la audierea martorului M. C. F., conform prevederilor art. 196 C. pr. civ., sub prestare de jurământ în forma prevăzută de art. 193, al. 1 C. pr. civ.,consemnarea făcându-se conform art. 198 C. pr. civ., potrivit căruia martorul semnează declarația dată, după ce a luat în prealabil cunoștință de conținutul acesteia, declarația fiind atașată la dosarul cauzei.
Reprezentantul creditoarei, D. C. N., arată că nu solicită alte probe.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat și reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 68, alin. 4 din C. pr. civ., instanța, în baza art. 150 din C. pr. civ. socotește cauza lămurită.
INSTANȚA,
Asupra cererii de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ din data de 27.08.2012 pe rolul acestei instanțe, reclamanta S.C. G. P. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. U. A. S.A., solicitând să se pronunțe o hotărâre prin care instanța să oblige pe pârâtă la plata sumei de 1412,43 lei, reprezentând despăgubiri legale, conform devizului de reparații, în baza poliței de asigurare AV_, încheiată la data de 14.01.2011, cu valabilitate până la data de 13.01.2012, ca urmare a producerii riscului asigurat, suma de 1,4 lei reprezentând dobânzi legale calculate de la data emiterii invitației la conciliere directă, respectiv 20.08.2012 și până la data înregistrării prezentei acțiuni, 27.08.2012, până la achitarea integrală a debitului, actualizată cu indicele de inflație la momentul plății efective.
Au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Motivele de fapt arătate prin cererea de chemare în judecată:
Șoferul autocamionului cu nr. de înmatriculare_, numitul M. C. F., conform declarației din data de 13.05.2011 a susținut faptul că pentru a evita un posibil accident cu un alt camion, în urma unui viraj, a lovit oglinda mică și oglinda mare de la capul tractor menționat mai sus.
În urma producerii riscului asigurat, a înștiințat societatea de asigurări care le-a emis polița de asigurare ._, respectiv asigurarea tip FULL CASCO.
Reclamanta arată că formulat invitație la conciliere directă, prin care a solicitat pârâtei S.C. U. A. S.A. rezolvarea pe cale amiabilă a neînțelegerilor ivite privind plata despăgubirilor devizului de reparații, o daună în valoare de 1412,23 lei
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 43,46 C. ., 1084, 1088, 1361, 1362 și urm. C. civil, OUG nr. 9/2000, Legea nr. 356/2002, Pârâta S.C. U. A. S.A., la data de 02.11.2012, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Motivele de fapt arătate prin întâmpinare:
Reclamanta nu a depus la dosarul de daună nr._, potrivit solicitărilor din adresa nr. 3009/09.06.2012, procesul-verbal de contravenție încheiat sau dovada înștiințării organelor abilitate în vederea conservării dreptului de regres al societății pârâte, astfel cum rezultă din condițiile de asigurare art. 8.6 lit. c și g.
Raportat la declarația conducătorului auto M. C. rezultă că vinovat de producerea evenimentului rutier era o altă persoană a cărei identitate nu o cunoaște și pe care nu a sesizat-o instituțiilor abilitate să cerceteze proveniența și identitatea acesteia.
Or, având în vedere că vinovăția în producerea evenimentului rutier aparține celuilalt conducător auto, împotriva acestei persoane societatea pârâtă ar fi urmat să se îndrepte cu o acțiune în regres în urma unei prealabile despăgubiri acordate asiguratului, având ca temei așa cum a arătat subrogația în drepturile creditorului, în acest fel fiind conservat dreptul de regres.
Învederează faptul că nici până la această dată reclamanta nu și-a onorat obligațiile contractuale de a depune la sediul asiguratorului documentele solicitate (adresa 3009/09.06.2012), documente fără de care dosarul de daună nu poate fi finalizat.
În acest sens, asiguratul, în speță reclamanta S.C. G. P. S.R.L., nu a respectat punctual prevederile art. 8.6 lit. c și d, urmând ca nerespectarea acestor obligații să îndreptățească asiguratorul să nu acorde despăgubiri potrivit dispozițiilor art. 8.14 din condițiile de asigurare.
Totodată, cu privire la debitul solicitat de reclamantă în sumă de 1412,43 lei, conform devizului estimativ depus de aceasta în sistem Audatex, suma solicitată vizează contravaloarea despăgubirilor cu TVA suma ce s-ar fi cuvenit reclamantei doar în măsura în care aceasta ar fi plătit contravaloarea reparațiilor astfel stipulate în devizul estimativ.
Or, cu privire la contravaloarea despăgubirilor nedovedite printr-un ordin de plată sau chitanță, pretențiile solicitate sunt neîntemeiate.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 136/1995, Condițiile de Asigurare Casco, art. 115-118 C. pr. civilă, art. 1169 C. civil, art. 242 alin. 2 C. pr. civilă.
Prin răspunsul la întâmpinare, depus la data de 26.11.2012, reclamanta arată că și-a onorat obligațiile contractuale la timp la fel ca și plata primei de asigurare, fără întârzieri la plată, iar pârâta încearcă tergiversarea plății acestei daune de circa 1 an de zile.
La termenul din data de 07.01.2013, reprezentantul reclamantei, la întrebarea instanței, a precizat că nu poate face dovada efectuării reparațiilor la vehiculul în cauză, nici dovada plății sumei de 1412,43 lei, aceste acte neexistând la dispoziția societății.
În probațiune, au fost depuse la dosarul cauzei, în copie, invitația la conciliere directă nr. 1158/03.08.2012, polița de asigurare facultativă a autovehiculelor . nr._, înștiințare eveniment către U. A. S.A., dovada primirii invitației, calcul reparații pentru camionul_, proces-verbal de constatare a avariilor, certificat de înmatriculare pentru camionul_, carte de identitate șofer, declarație șofer.
Cererea este legal timbrată cu suma de 124,10 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
Analizând cererea de chemare în judecată de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
I. Starea de fapt.
1. În data de 13.05.2011, la intrare în România, în apropiere de vama B., a avut loc un eveniment rutier (un accident de circulație), în urma căruia a fost avariat autovehiculul identificat cu nr. de înmatriculare_ .
Deși, această stare de fapt a fost invocată prin cererea de chemare în judecată, instanța constată că pârâta S.C. U. A. S.A. nu a contestat-o.
2. Tot în baza precizării părților, instanța reține că prejudiciul material (evenimentul rutier) a fost determinat de fapta ilicită a unui alt conducător auto.
3. Aceste împrejurări, referitoare la cauza producerii evenimentului rutier, au fost confirmate de către martorul M. C. F..
II.Prin raportare la această situație de fapt (confirmată de către părți și de către martorul audiat), instanța consideră necesar, în continuare, să analizeze temeinicia unora dintre motivele invocate de către pârâta S.C. U. A. S.A., pentru care, de altfel, a și refuzat plata despăgubirii solicitate.
1. În concret, susține pârâta S.C. U. A. S.A., reclamanta S.C. G. P. S.R.L. nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale referitoare la conservarea dreptului de regres al asiguratorului.
Strict sub acest aspect, reclamanta nu a formulat observații, menționând însă, că aceste condiții generale de asigurare conțin clauze abuzive, deoarece „asiguratorului i se permite tergiversarea soluționării dosarului de daună și plata despăgubirilor aferente pagubei.”
2. Instanța constată că, în mod expres, reclamanta nu invocă prevederile referitoare la clauzele abuzive.
Cu toate acestea, este de observat că reclamanta face referire la anumite aspecte care sunt de natură să conducă la concluzia că a avut în vedere Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată.
Instanța precizează că acest act normativ (Legea nr. 193/2000) nu este aplicabil în speță, reclamanta neavând, în primul rând, calitatea de consumator, în înțelesul art. 2, alin. 1 din această lege.
3. În cauză, instanța consideră necesar să formuleze următoarele observații:
- potrivit art. 2 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România (în forma aflată în vigoare la data de 13.01.2011 - data încheierii poliței . nr._ privind asigurarea facultativă a autovehiculelor, fila 13), drepturile și obligațiile fiecărei părți se stabilesc prin contractul de asigurare;
- potrivit art. 8.6, lit. c din contract, în cazul producerii unui eveniment asigurat, asiguratul (în cauză, S.C. G. P. S.R.L.) este obligat să înștiințeze imediat organele de poliție cele mai apropiate de locul producerii evenimentului și, după caz, corespondenții din străinătate indicați de către asigurator, solicitând întocmirea de acte cu privire la cauzele și împrejurările producerii evenimentului asigurat, persoana vinovată de producerea evenimentului și pagubele produse;
- potrivit art. 8.9 din contract, asiguratul are obligația de a conserva dreptul de regres al asiguratorului împotriva celor vinovați de producerea pagubelor, neîndeplinirea acestei obligații dând asiguratorului dreptul să refuze plata despăgubirii;
- potrivit art. 8.14 din contract, în cazul în care se produce un eveniment asigurat și asiguratul sau conducătorul autovehiculului asigurat nu a respectat sau nu respectă obligațiile ce îi revin, asiguratorul este eliberat de obligația plății despăgubirilor, parțial sau total, în funcție de influența nerespectării acestor obligații.
4. În speță, instanța reține că, după producerea evenimentului asigurat, martorul M. C. F. „nu a reușit să-l identifice pe conducătorul autovehiculului”, vinovat de accidentul respectiv, „nici să observe nr. de înmatriculare al acelui autovehicul.”
În această situație, a precizat martorul, organele de poliție nu au fost anunțate cu privire la evenimentul rutier, iar un funcționar al societății reclamante „i-a spus să vină cu camionul în starea în care se află, deoarece reparațiile necesare urmează să fie realizate în țară.”
5. În raport de toate aceste aspecte, instanța reține că îndeplinirea unei asemenea obligații contractuale (de a înștiința imediat organele de poliție cele mai apropiate de locul producerii evenimentului și, după caz, corespondenții din străinătate indicați de către asigurator) era de natură să conserve dreptul de regres al asiguratorului.
În alți termeni, este vorba despre o diligență minimă cerută asiguratului, în condiții rezonabile.
6. Instanța admite că neîndeplinirea acestor condiții contractuale (rezonabile) privind conservarea dreptului de regres justifică refuzul pârâtei de a plăti despăgubirile solicitate.
7. În raport de această concluzie, instanța apreciază că, în speță, ar fi fost inutile administrarea oricăror alte probe referitoare la stabilirea despăgubirilor.
8. De asemenea, instanța apreciază că nu se impune examinarea cauzei și sub alte aspecte.
9. În final, instanța constată că partea îndreptățită (pârâta) nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta S.C. G. P. S.R.L., cu sediul în satul Gurani, nr. 216, ., în contradictoriu cu pârâta S.C. U. A. S.A. - sucursala Oradea, cu sediul în Oradea, ., ., ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 28.01.2013.
Președinte, Grefier,
M. P. C., judecător Anișoara I. P.
Red. C.M.
Tehnored. A.I.
Ex. 4 emis 2 ..02.2013
← Cereri. Sentința nr. 1094/2013. Judecătoria BEIUŞ | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1068/2013.... → |
---|