Plângere contravenţională. Sentința nr. 400/2015. Judecătoria BEIUŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 400/2015 pronunțată de Judecătoria BEIUŞ la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 400/2015
ROMÂNIA
JUDEȚUL BIHOR
JUDECĂTORIA BEIUȘ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 400/2015
Ședința publică din 2 aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte: E. V., judecător
Grefier: Ș. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petenta .., cu sediul în Cîmpani, nr. 55, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, .. 1B, jud. Bihor, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul petentei, av. K. J. și martorii G. D. și F. I., lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la data de 2.04.2015 s-a depus la dosar procesul verbal de executare a mandatului de aducere privind pe martorul F. I..
Instanța procedează la audierea martorilor G. D. și F. I., după identificarea acestora și după ce în prealabil au depus jurământul legal în condițiile art. 319 Cod pr. civilă, audierea realizându-se potrivit art. 321 Cod pr. civilă, declarațiile fiind consemnate în condițiile art. 323 Cod pr. civilă și depuse la dosar.
Reprezentantul petentei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nefiind alte cereri și în lipsa altor incidente de soluționat, în baza art. 392 din C. pr. civ., instanța deschide dezbaterile asupra fondului și dă cuvântul părții.
Reprezentantul petentei solicită instanței admiterea plângerii, anularea procesului verbal și a amenzii de 60.000 lei aplicată prin acesta, fără cheltuieli de judecată.
Apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în temeiul art. 394, alin. 1 din C. pr. civ., instanța închide dezbaterile.
INSTANȚA,
Prin plângerea înregistrată sub nr._ din data de 05.11.2014, pe rolul acestei instanțe, legal timbrată cu suma de 20 lei taxă judiciară de timbru, petenta .. a chemat în judecată pe intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună, în principal anularea procesului-verbal . nr._/9.10.2014 încheiat de ITM Bihor și a sancțiunilor aplicate în baza procesului verbal atacat, respectiv amenda contravențională, în cuantum de 60.000 lei, cu cheltuieli de judecată.
Motivele de fapt arătate prin plângere:
În urma unui control efectuat de inspectorii de muncă în data de 09.10.2014, la orele 17 și 15 minute se reține în sarcina petentei faptul că au fost primite la muncă trei persoane care ar fi lucrat la aplicarea tencuielilor decorative la un imobil situat în localitatea Petrileni, nr. 154, județul Bihor. Aceste persoane fiind identificate ca fiind B. C. C., cu data începerii activității 09.10.2014, o persoană cu prenumele A., o alta cu prenumele I., fără a se mai menționa data efectivă a începerii activității. Se susține că aceste din urmă două persoane nu ar mai fi putut fi identificate după numele de familie, însă cu toate acestea inspectorii susțin că nu ar avea încheiate contrate individuale de muncă.
În motivarea amplă a procesului verbal, la descrierea faptelor se susține că aceste persoane s-ar fi aflat pe schelă, aplicând tencuială nobilă la imobilul mai sus menționat. În stradă, în fața imobilului respectiv au găsit un individ care la începerea inspecției fiind întrebat dacă este șeful acelor muncitori a răspuns că el doar privește, după care ar fi plecat de la fața locului.
Se susține că inspectorii au solicitat celor patru persoane aflate pe schelă să coboare pentru a completa fiecare câte o fișă de identificare privind formele legale de angajare. După circa 20 minute a coborât prima persoană, identificată ca fiind numitul G. D., care a completat fișa de identificare declarând că ar lucra pentru un oarecare B., fără a cunoaște societatea la care este angajat.
În timpul în care numitul G. D. completa fișa de identificare, două dintre cele trei persoane au intenționat să coboare, dar au dispărut din câmpul vizual al inspectorilor de muncă. L-au întrebat pe G. D. cine sunt cele trei persoane, iar acesta a declarat că sunt: C., A., I., arătând că nu le cunoaște numele de familie.
În jurul orelor 18 a coborât de pe schelă și numitul B. C. C., care a declarat că a lucrat împreună cu trei persoane, dar nu le știe numele.
Se mai face referire, în cuprinsul procesului verbal, la faptul că persoana care se afla în fața imobilului la sosirea inspectorilor de muncă, ar fi administratorul societății, numitul Bește H. M. și că acesta nu ar fi răspuns la telefoanele inspectorilor de muncă și ar fi plecat lăsându-și oamenii să se descurce pe cont propriu.
Inspectorii de muncă s-au deplasat la sediul societății petente, dar nu au reușit să ia legătură cu administratorul societății.
În legătură cu această deplasare la sediul societății din Câmpani, nr. 55, există o contradicție între ora la care se susține că s-ar fi deplasat inspectorii de muncă la sediu, în cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor specificându-se că aceștia s-ar fi deplasat în jurul orelor 18:30 revenind la orele 19,:30, iar în procesul verbal de control și în anexele acestuia întocmite cu aceiași ocazie se menționează că inspectorii s-ar fi deplasat prima dată în jurul orelor 19, revenind în jurul orelor 20- 20:30.
În realitate inspectorii s-au deplasat la sediul societății la orele 21 și 30 de minute, oră la care doar mama administratorului era în imobil și a deschis ușa în capot, apostrofându-i pe inspectori că nu este o oră potrivită pentru a face controale.
Nu corespund adevărului cele înscrise în cuprinsul procesului verbal atacat, pentru motivele expune mai jos.
Petenta arată faptul că numitul Bește H. M. este administrator al societății ., iar în ziua controlului a fost plecat în interes de serviciu în prima parte a zilei de 09.10.2014 la Oradea, iar după orele 13 a fost în zona T., până în jurul orelor 21, astfel încât nu se poate reține faptul că acesta ar fi st persoana identificată de inspector ca stând în stradă, în fața imobilului atunci când au sosit inspectorii de muncă.
Societatea petentă nu a avut încheiat un contract de prestări servicii cu numitul G. Muzicantul. Arată faptul că acesta a purtat discuții în legătură cu o lucrare, dorind să o angajeze pe petentă în vederea realizării unei lucrări de aplicare a tencuielii nobile pe fațada unui imobil din localitatea Petrileni.
Datorită faptului că petenta avea alte contracte în derulare nu a putut să mai preia și acea lucrare, dar reprezentantul societății s-a oferit să-l ajute pe numitul G. Muzicantul cu o schelă metalică, în ideea că acesta va găsi o persoană care să-i execute lucrarea pentru fațada casei. Astfel, schela a fost lăsată la casa acestuia, în urmă cu mai mult timp, deoarece petenta nu mai avea lucrări care să necesite o schelă.
În ziua de 09.10.2014 inspectorii de muncă au găsit un angajat al societății petente, care executa lucrări la casa lui G. Muzicantul, pe numitul G. D., care se găsea în ziua lui liberă și probabil s-a oferit să-1 ajute pe acesta cu lucrările la fațada casei.
În urma primirii procesului verbal de constatare a contravenției administratorul societății petente, l-a întrebat pe angajatul G. D., ce s-a întâmplat în ziua de 09.10.2014, iar acesta i-a spus că s-a oferit să-l ajute pe numitul G. Muzicantul, având în vedere că primise o zi liberă. Acesta și-a chemat niște cunoștințe să-l ajute, iar acolo l-a găsit pe numitul B. C., care era chemat de G. Muzicantul în clacă.
Se arată faptul că petenta nu a avut cunoștință de faptul că se executau lucrări la casa lui G. Muzicantul, nu a preluat nici un contract pentru executarea de lucrări și nu a încasat bani pentru această lucrare.
Este de observat modalitatea defectuoasă de descriere a faptelor și de identificare a persoanelor care ar fi prestat muncă la imobilul din localitatea Petrileni, nr. 154, inspectorii aplicând limita maximă a amenzii contravenționale pentru o faptă inexistentă și pentru niște persoane care nici nu au fost identificate și nici nu se poate reține că ar fi lucrat în interesul societății petente.
Atâta timp cât inspectorii de muncă nu au reușit să identifice persoanele care se găseau la muncă, nu se poate susține că ele nu aveau contract de muncă, cu atât mai mult să oblige petenta a încheia contracte individuale de muncă pentru niște persoane pe care aceasta nu le-a angajat, nu le cunoaște și nu știe pentru cine executau lucrări.
Simplul fapt că numitul G. D. era angajatul societății petente, care se afla în ziua lui liberă, nu poate atrage consecința faptului că ceilalți oameni care lucrau acolo ar trebui să fie angajații petentei. Din declarațiile persoanei care deține casa, care a fost hărțuită de inspectorii de muncă, luându-i declarații și la orele 21, după cum reiese din motivarea procesului verbal, nu se poate reține care este firma cu care au venit oamenii, neexistând nici un raport contractual între societatea petentă și proprietarul imobilului.
Art. 10 din Legea 53/2003 definește contractul individual de muncă ca fiind „acel contract în temeiul căruia o persoană fizică denumită salariat se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică în schimbul unei remunerații denumite salariu”.
Totodată art. 2 din Hotărârea nr. 161/2006 stipulează că: „încadrarea în muncă a unei persoane se realizează potrivit Legii nr. 53/2003- Codul M., cu modificările și completările ulterioare, numai prin încheierea unui contract individual de muncă, în temeiul căreia persoana fizică, în calitate de salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu”.
Așa cum s-a arătat mai sus, atâta timp cât nu se poate face dovada că a existat o înțelegere între societatea petentă și persoanele care au fost găsite la muncă, potrivit cărora acestea s-ar fi obligat să presteze muncă pentru și sub autoritatea petentei, părțile urmărind crearea unui raport de muncă, nu subzistă nici obligația societății petente de a încheia un contract scris în acest sens.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În probațiune a anexat în copie: procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/9.10.2014 cu anexe, procesul verbal de control . nr._ din data de 9.10.2014 cu anexe.
Plângerea a fost comunicată intimatului la data de 10.11.2014, iar acesta a depus întâmpinare la data de 8.12.2014.
Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea plângerii și menținerea ca legal a procesului verbal de constatare si sancționare a contravențiilor.
În motivarea întâmpinării se arată că, în data de 09.10.2014, în jurul orelor 17:15 inspectorii de muncă din cadrul Serviciului control relații de muncă al Inspectoratului Teritorial de Muncă al județului Bihor au demarat un control la o casă în finisare situată în loc. Petrileni, nr. 154, jud. Bihor.
În temeiul prevederilor Legii nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției M., cu modificările și completările ulterioare, inspectorii de muncă au solicitat declarații privind forma și condițiile de muncă de la persoanele care prestau activitate în domeniul construcțiilor la imobilul situat în loc. Petrileni, nr. 154, jud. Bihor.
La momentul descinderii inspectorilor de muncă la imobilul mai sus menționat, punct de lucru al . se aflau pe schelă un număr de 4 persoane care aplicau tencuială decorativă, iar în stradă în fața imobilului se afla încă o persoană. La întrebarea inspectorilor de muncă adresată acestei persoane, dacă este șeful persoanelor aflate pe schelă, acesta a răspuns că el doar „privește”, după care a părăsit locația. Inspectorii de muncă au solicitat celor patru persoane să coboare de pe schelă în vederea completării fișelor de identificare. Inițial aceștia au răspuns că vor coborî de pe schelă după finalizarea materialului pregătit pentru tencuit. În jurul orelor 17:40, numitul G. D. a coborât primul de pe schelă și a început să completeze fișa de identificare. Numitul G. D. a declarat verbal și în scris că prestează activitate pentru „B.”, acesta mai precizând verbal că nu știe cum se numește societatea unde este angajat. Numitul G. D. are contract de muncă nr. 20/02.07.2013 încheiat cu . al cărei administrator este numitul Bește H. M..
În timpul completării fișei de identificare de către numitul G. D., două dintre cele trei persoane aflate pe schelă au dispărut din raza vizuală a inspectorilor de muncă, schela comunicând cu ferestrele imobilului care erau deschise. Persoanele aflate pe schelă au fost căutate de inspectorii de muncă împreună cu proprietarul casei, dar nu au fost găsite.
Numitul G. D. a declarat în fișa de identificare că lucrează împreună cu C., A. și I. acesta precizând verbal că nu le cunoaște numele de familie.
În timpul completării fișei de identificare susnumitul a avut o convorbire telefonică cu „ șeful”, fapt rezultat din declarația verbală a acestuia. Inspectorul de muncă i-a solicitat numitului G. D. efectuarea unei convorbiri cu „șeful”, dar această persoană a întrerupt convorbirea, fără a discuta cu inspectorul de muncă.
Ulterior, inspectorii de muncă identificând numărul de telefon al administratorului, deși l-au sunat pe acesta în repetate rânduri, acesta nu a răspuns. Din verificările inspectorilor de muncă, persoana care se găsea pe stradă în fața imobilului și care a declarat inspectorilor de muncă că „ privește” se pare că era administratorul societății Bește H. M., care nu a colaborat cu aceștia.
În jurul orei 18:00 a coborât de pe schelă numitul B. C. C. care a declarat în fișa de identificare că lucrează pentru G. Muzicantul. Fiica acestuia, prezentă la momentul completării declarației de către sus numitul, a ripostat susținând că nu tatăl ei l-a adus la muncă pe sus numitul la imobilul respectiv.
Inspectorii de muncă s-au deplasat la sediul societății din Cîmpani nr.55, jud. Bihor în jurul orelor 18:30 și 19:30 dar nu au putut lua legătura cu administratorul societății.
În jurul orelor 21:00, d-nul C. G. (G. Muzicantul), tatăl proprietarei imobilului a declarat în scris că nu el l-a adus la muncă pe B. C. C., că nu-i cunoaște nici numele, acesta venind la muncă cu firma (.).
Din cele prezentate mai sus intimatul concluzionează faptul că . nu a prezentat inspectorilor de muncă contracte individuale de muncă încheiate cu B. C. C., respectiv cu numiții „A.” și „I.” cu data efectivă a începerii activității, dar nu mai târziu de 09.10.2014, fapte ce încalcă prevederile art.16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
Inspectorii de muncă au efectuat poze în momentul în care au ajuns la imobilul din loc. Petrileni, când persoanele erau urcate pe schelă, în planșa fotografică nr. 1 figurând o persoană cu bluza albastră (pe al treilea nivel al schelei), acesta fiind una dintre persoanele care au fugit, cealaltă persoană care a părăsit imobilul fiind poziționată la ultimul nivel al schelei.
În conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă”.
În susținerea celor de mai sus, inspectorii de muncă au efectuat fotografii la imobilul situat în loc. Petrileni, nr.154, jud. Bihor fapt dovedit de fotografiile depuse la dosar, în temeiul art. 15 alin.1 litera f. Anexa nr.1 din Hotărârea nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției M., precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric.
Potrivit prevederilor art. 260 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin.1, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Având în vedere gravitatea faptei și circumstanțele în care a fost săvârșită fapta inspectorii de muncă au aplicat amenda de 20.000 lei X 3 persoane, adică 60.000 lei .
Se precizează că pericolul social al faptei săvârșite trebuie determinat în raport de consecințele produse, în cazul de față neîncheierea contractului individual de muncă antrenând nu doar lipsirea persoanei de orice formă de protecție socială, protecție împotriva unor accidente de muncă datorate lipsei de instruire, ci și fraudă fiscală prin eludarea legislației fiscale referitoare la obligația reținerii și virării de către . a contribuțiilor la bugetul de stat.
ITM Bihor este o verigă din lanțul instituțiilor de control, deoarece, fenomenul „muncii la negru” are implicații în multe alte domenii, în care există instituții de control abilitate. Depistarea și sancționarea neîncheierii contractelor individuale de muncă este doar primul pas în combaterea întregului fenomen, iar eventuala indulgență a instanței față de această modalitate de exploatare a unor persoane are ca și consecință imediată încurajarea acestui fenomen antisocial și foarte periculos.
Prin anularea sancțiunii aplicate sau înlocuirea acesteia cu avertisment există riscul minimizării importanței muncii în condiții de securitate și sănătate, precum și riscul încurajării altor agenți economici la adoptarea unor practici similare.
Consideră că suma reprezentând cuantumul amenzilor aplicate pentru săvârșirea contravențiilor din domeniu, precum și incriminarea faptei de a primi la muncă mai mult de 5 persoane fără încheierea unor contracte individuale de muncă dovedește intenția legiuitorului, aceea de a descuraja până la eliminare practicarea fenomenului „muncii la negru” ca element al fraudei fiscale.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul M.; Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției M.; HG nr. 500/2011 modificată.
În susținerea întâmpinării, intimatul a depus la dosar actele care au stat la baza întocmirii procesului verbal atacat.
În probațiune au fost audiați martorii B. C., G. D. și F. I., declarațiile acestora aflându-se la filele 82, 89-90 din dosar.
Analizând plângerea contravențională de față prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ., nr._/9.10.2014 încheiat de ITM Bihor, petenta .. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum total de 60.000 lei.
Se menționează, în actul de constatare și sancționare că, petenta a primit la muncă 3 persoane, fără a avea încheiate contracte individuale de muncă anterior datei începerii activității, fapt ce încalcă prevederile art. 16, alin. 1 din Legea nr. 53/2003 modif. și constituie contravenție conform art. 260, alin. 1, lit. e din același act normativ.
Instanța constată, potrivit articolului 34 din O.G. 2/2001, faptul că plângerea contravențională a fost introdusă în termenul legal, procesul verbal fiind încheiat la data de 9.10.2014, comunicat petentei la data de 20.10.2014 (fila 17 din dosar), iar plângerea contravențională a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Beiuș la data de 5.11.2014, instanța fiind astfel legal sesizată și investită.
Potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și a art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din acest act normativ, mențiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulității actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță, precum și mențiunile prevăzute de art.16 din O.G. nr.2/2001, care pot duce la anularea actului constatator.
Având în vedere că petenta nu recunoaște săvârșirea contravenției, susținând că cele reținute în procesul verbal de contravenție nu sunt conforme cu realitatea, în conformitate cu jurisprudența CEDO s-a statuat că cel care trebuie să facă dovada existenței faptei și a persoanei care a săvârșit-o, precum și a vinovăției acestuia, este organul constatator, fiind incidente prevederile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în materie contravențională,așa cum a arătat Curtea Constituțională prin Decizia nr.197/2001.
Din probele administrate respectiv proba testimonială administrată de petentă, rezultă că persoanele pe care intimata le-a surprins în ziua controlului nu erau angajații petentei și nu lucrau pentru aceasta ci pentru proprietarul casei care se renova. Astfel ,unul dintre martorii audiați arată prin depoziția sa că a făcut un serviciu pentru proprietarul casei ,fiind prieten cu fiul acestuia ,care la rândul său la ajutat atunci când a fost plecat în străinătate.
În baza tuturor acestor considerente și în temeiul art. 34, alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petenta .. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ BIHOR și în consecință va dispune anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 9.10.2014 de ITM Bihor și a tuturor sancțiunilor prevăzute în acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petenta .., cu sediul în Cîmpani, nr. 55, jud. Bihor, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J05/2306/206, având C. RO19181897, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ BIHOR, cu sediul în Oradea, .. 1B, jud. Bihor.
Dispune anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 9.10.2014 de ITM Bihor și a tuturor sancțiunilor prevăzute în acesta.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Judecătoria Beiuș.
Pronunțată în ședința publică din 2 aprilie 2015.
Președinte, Grefier,
E. V., judecător Ș. I.
Red.E.V.
Tehnored.Ș.I.
4 ex.
27.04.2015, emis 2 comunicări.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 294/2015. Judecătoria... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 445/2015. Judecătoria BEIUŞ → |
|---|
