Somaţie de plată. Sentința nr. 69/2013. Judecătoria BICAZ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 69/2013 pronunțată de Judecătoria BICAZ la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 1738/188/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 69
Ședința publică din 30.01.2013
Instanța constituită din:
P. – M. N.
GREFIER – L. I.
La ordine venind pronunțarea asupra cauzei civile de față privind pe creditoarea . T. SA, cu sediul în București, ., sector 4, cu sediul procedural ales la avocat camelia M. în . Bârnova, județul Iași, în contradictoriu cu debitoarea ., cu sediul în . N., având ca obiect “somație de plată”.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.01.2013 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 30.01.2013.
S-au declarat dezbaterile închise, după care:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.10.2012 sub nr._ creditoarea S.C. A&G T. S.R.L. a chemat în judecată pe debitoarea S.C. K. F. S.R.L., solicitând instanței emiterea unei ordonanțe pentru suma de 33.394,95 lei, actualizată în raport cu rata inflației, reprezentând debit principal datorat de debitor conform facturilor acceptate la plată, precum și obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părți s-au derulat relații comerciale pe o perioadă de mai mulți ani consecutivi. Relațiilor comerciale s-au derulat pe bază de comandă, la momentul livrării produselor comandate emițându-se și factura fiscală, fiecare factură având înscrisă data scadenței. A arătat că în perioada 31.05._11 debitoare a înregistrat restanțe în cuantum de 33.394,95 lei.
În drept creditoarea a invocat dispozițiile art. 1, și urm. din O.G. nr. 5/2001 privind somația de plată, art. 1164, art. 1170, art. 1270, art. 1272, art. 1516, art. 1530 Cod civil.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 39 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
În dovedirea cererii creditoarea a depus la dosar în copie: certificatul de înregistrare . nr._, extras de cont, situația încasărilor pe facturi, precum și facturile emise și neîncasate de către creditoare.
Debitoarea legal citată, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii. A recunoscut că între părți s-au derulat relații comerciale mai mulți ani, însă a arătat că a achitat valoarea facturilor. A precizat că prin înscrisul „confirmare de sold client”, înregistrat sub nr. 5125/24.09.2012, societatea creditoare a informat-o că are un debit în valoare de 8.475,09 lei. A mai menționat că nu toate facturile sunt semnate și ștampilate și a concluzionat arătând că nu recunoaște debitul ca fiind o creanță certă, lichidă și exigibilă. A anexat la dosar înscrisul intitulat „Confirmare de sold clienți” nr. 5125/24.09.2012.
La data de 12.12.2012 societatea creditoare a formulat precizări la acțiune arătând că la data de 24.09.2012 suma totală de plată era de 33.344,95 lei. Confirmarea de sold atașată de societatea debitoare în cuantum de 8.475,09 este doar pentru punctul de lucru Grințieș, debitoarea având 2 puncte de lucru. A mai arătat că de la data d introducerii acțiunii societatea debitoare a mai achitat o parte din sold, în prezent acesta fiind de 27.144,95 lei. Astfel societatea creditoare și-a modificat acțiunea arătând că solicită emiterea unei somații de plată pentru suma de 27.144,95 lei. A anexat la dosar în copie: confirmare sold client nr. 5124/24.09.2012, și nr. 5125/24.09.2012, precum și liste sold scadent pentru cele două puncte de lucru.
La data de 12.12.2012 societatea debitoare a depus „note de ședință”, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că între ea și societatea creditoare nu este încheiat nici un contract sau alt înscris însușit prin care creditoarea se obligă să execute servicii, lucrări sau orice alte prestații, iar societatea debitoare să fie obligată la plata acestora.
Pentru termenul din data de 23.01.2012, atât societatea creditoare, cât și societatea debitoare au depus în temeiul dispozițiilor art. 146 Cod procedură civilă, concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În temeiul relațiilor comerciale derulate între părți creditoarea a emis în perioada 31.05.2011 – 03.08.2011 mai multe facturi fiscale, facturi semnate și ștampilate de către debitoare. Chiar dacă între societatea creditoare . S.R.L. și debitoarea S.C. K. F. S.R.L. nu există încheiat un contract prin care creditoarea se obligă să execute servicii, lucrări sau orice alte prestații, iar societatea debitoare să fie obligată la plata acestora, instanța apreciază că emiterea facturilor fiscale anexate la dosar și acceptarea acestora prin aplicare ștampilei și a semnăturii fac dovada relațiilor comerciale existente între părți, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de societatea debitoare prin notele de ședință depuse la dosar la termenul din data de 12. 12.2012.
Instanța arată că, potrivit art.1 alin.1 din O.G. nr. 5/2001 cu modificările și completările ulterioare, „procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate printr-un contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii”.
Față de situația reținută anterior, instanța apreciază că sunt întrunite în mod cumulativ cerințele arătate de art. 1 alin. 1din OG nr.5/2001 cu modificările și completările ulterioare. Astfel, obligația asumată de către debitor reiese din relațiile comerciale dintre părți care au dus la emiterea mai multor facturi fiscale, aflate în copie la dosar – filele 11-123 dosar – acesta fiind înscrisuri însușite de către părți, în condițiile art.1 alin.1 din OG nr.5/2001 cu modificările și completările ulterioare. Totodată, potrivit art. 46 Cod comercial factura acceptată la plată – expres sau tacit – face dovada împotriva debitorului și dovedește față de emitent încheierea și condițiile de existență ale operațiunii comerciale pe care o menționează. Mai mult, de la data emiterii facturilor și până in prezent, debitoarea nu a contestat sumele datorate societății creditoare. Instanța reține totodată că societatea debitoare a efectuat plăți către societatea creditoare, așa cum arată chitanțele depuse în copie la filele 9-10 dosar, chitanțe care dovedesc existența unor relații comerciale acceptate de către debitoare.
Având în vedere că dispozițiile O.G. nr.5/2001 cu modificările ulterioare se completează cu cele ale Codului procedură civilă, vor fi aplicabile cauzei prevederile art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, care arată că printr-o creanță certă se înțelege cea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. În alin. 4 al aceluiași art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă se prevede că o „creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”.
De asemenea, creanța este certă în sensul art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, întrucât existența creanței rezultă din facturile emise de creditoare. Analizând listele depuse de reclamantă la filele 143-146 instanța reține că în prezent societatea debitoare datorează creditoarei suma de 21,569,86 lei pentru punctul de lucru nr. 1 al S.C. K. F. SRL și suma de 5.575,09 lei, pentru punctul de lucru Grințieș al aceleiași societăți. La data de 24.09.2012 soldul era de 27.869, 86 lei pentru punctul de lucru nr. 1 și 8.475,09 pentru punctul de lucru Grințieș.
În ceea ce privește nesemnarea tuturor facturilor, instanța reține că într-adevăr din la dosar sunt depuse două facturi care nu sunt semnate și ștampilate, factura nr._/22.06.2011- fila 42 și factura fiscală nr._/22.06.2011 – fila 46, facturi care au fost achitate după momentul introducerii acțiunii, ele neregăsindu-se în listele facturilor neachitate de la filele 143-146.
Creanța este lichidă, potrivit art. 379 alin. 4 Cod procedură civilă, deoarece cuantumul acesteia este determinat.
Creanța este, de asemenea, exigibilă, data efectuării plății fiind stabilită expres de către părți, data scadenței fiecărei facturi fiind înscrisă pe aceasta.
În concluzie instanța va admite prezenta cerere privind emiterea somației de plată formulată de reclamanta creditoare, împotriva pârâtei debitoare și, în temeiul art. 1 și 6 alin. 2, 3 din O.G. nr. 5/2001, cu modificările ulterioare, debitoarea pârâtă va fi somată să plătească creditoarei reclamante, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe, suma de 27.144,95 lei.
Având în vedere că debitoarea a căzut în pretenții, reținându-se culpa procesuală a acesteia, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, instanța va obliga debitoarea și la plata cheltuielilor de judecată ce au fost efectuate de creditoare cu ocazia judecății, în cuantum de 44 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Totodată instanța va respinge cererea reclamantei creditoare de obligare a societății debitoare la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în cuantum de 500 de lei, având în vedere că la dosarul cauzei nu există dovada achitării acestui onorariu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de debitoarea pârâtă prin întâmpinare.
Admite cererea formulată de reclamanta creditoare S.C. A&G M. T. S.R.L., cu sediul în Bucureși, B-dl Metalurgiei nr. 30E, sector 4, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J_, împotriva pârâtei debitoare S.C. Katy F. S.R.L., cu sediul în Poiana Teiului, . N..
Somează pârâta debitoare să plătească reclamantei – creditoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe suma totală de 27.144,95 lei.
Obligă pârâta-debitoare la plata către reclamanta-creditoare a sumei de 44 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, contravaloarea taxei de timbru și a timbrului judiciar. Respinge cererea reclamantei-creditoare de obligarea a pârâtei-debitoare la plata onorariului de avocat în cuantum de 500 lei ca neîntemeiată.
Cu cerere în anulare pentru pârâta-debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.01.2013.
Președinte, Grefier,
M. N. L. I.
Redactat MN – 07.02.203
Tehnoredactat LI – 07.02.2013
4 exemplare printate
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 354/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 525/2013.... → |
|---|
