Partaj judiciar. Sentința nr. 4853/2013. Judecătoria BISTRIŢA

Sentința nr. 4853/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 2786/190/2011

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4853/2013

Ședința publică din data de 07 Iunie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. V.

GREFIER: B. A.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul D. I. împotriva pârâtei B. G., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Cauza s-a judecat în fond la termenul de judecată din data de 31.05.2013, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a dispus amânarea pronunțării la data de 07.06.2013, încheierea de ședință de la acea dată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând, constată că:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamantul D. I. a chemat în judecată pe pârâta B. G. solicitând instanței să dispună partajarea imobilelor apartament situat în Bistrița, .. T1, . 4 camere, o bucătărie, o cămară cu alimente, un vestibul, o baie, 2 debarale, intabulat în CF_-C1-U5, având cota de 22,60/208 mp., din teren precum și cota de 7,41/68,20 din părțile comune indivize, prin formarea de loturi în natură, cu plata unei sulte compensatoare față de lotul mai mic valoric; înscrierea dreptului de proprietate în CF; cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamantul arată că deține o cotă de 2/6, iar pârâta o cotă de 3/6, din imobilul apartament deținut în coproprietate cu aceasta.

Reclamantul menționează că apartamentul identificat mai sus este comod partajabil prin formarea de două apartamente cu deschiderea unei noi uși din casa scării dar, deși această modalitate de partajare nu creează disconfort, pârâta nu este de acord cu rezolvarea litigiului pe cale amiabilă.

În drept invocă prev. art. 644, 728 Cod civil, art. 46 din DL 115/1938, art. 30 alin. 1 din Legea 7/1996.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-6) și a solicitat efectuarea unei expertize în construcții și o expertiză de evaluare a loturilor propuse a fi partajate pentru stabilirea sultei compensatoare.

Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu se opune partajării imobilului în litigiu-prin formarea de loturi în natură, eventual cu sultă compensatoare-și intabulării corespunzătoare în cartea funciară.

În motivare arată că deține o cotă de 2/3 părți, iar reclamantul o cotă de 1/3 părți, din imobilul apartament proprietate comună, care poate fi partajat în natură.

Precizează că nu s-a putut conveni asupra componenței fiecărui lot și respectiv a locului de deschidere a unei noi uși de intrare, însă nu pentru faptul că ea ar fi refuzat în mod sistematic soluționarea pe cale amiabilă.

Pârâta este de acord cu partajarea imobilului, însă în varianta solicitată de ea, astfel încât lotul reclamantului să cuprindă camera mare, balconul și baia de serviciu, iar lotul pârâtei să cuprindă restul spațiilor din apartament.

În drept invocă prevederile art. 115, 274 C.pr.civilă.

În probațiune a anexat înscrisuri (f. 18) și a arătat că este de acord cu efectuarea expertizei în construcții.

Pentru termenul de judecată din data de 09.12.2011 reclamantul a formulat Precizare de acțiune prin care a mai solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 888 lei cu titlu de chirie pentru perioada 11._, aferentă cotei sale de proprietate.

Precizează că această chirie a fost calculată conform art. 1 din HCL 310/20.03.2007, rezultând o sumă modică de 296 lei/an.

Pentru același termen de judecată, pârâta a formulat Cerere reconvențională prin care arată că a efectuat, pe cheltuiala sa, mai multe lucrări necesare și utile, printre care: schimbarea ferestrelor de lemn cu ferestre PVC tip termopan, fără tâmplăria ușii și a balconului; pardoseală de gresie și parchet în bucătărie și holul de intrare; pardoseală de gresie și faianță în baie; montat în baie obiecte sanitare -wc, chiuvetă, cadă; montare termotecă pentru încălzire; instalație de încălzire și apă-din cupru; schimbat ușa de la intrare și ușa de la baie; izolarea interioară a pereților de la camerele 1 și 4 (releveu); izolarea exterioară a pereților; lucrări care au sporit valoarea economică a imobilului.

Pârâta solicită ca la partajarea imobilului și respectiv, la stabilirea sultei, să se aibă în vedere valoarea de circulație pe care imobilul ar fi avut-o dacă aceste lucrări nu s-ar fi efectuat, și respectiv dreptul său de creanță echivalent valorii îmbunătățirilor sau sporului de valoare adus imobilului prin aceste îmbunătățiri.

În probațiune solicită încuviințarea probei testimoniale, a interogatoriului și efectuarea unei completări la raportul de expertiză.

În data de 11.04.2013 reclamantul a depus la dosar și Concluzii scrise prin care a solicitat instanței admiterea acțiunii sale astfel cum a fost precizată și respingerea cererii reconvenționale; cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată că solicită varianta de partaj numărul II, apreciind că este cea mai comodă pentru ambele părți și cea mai puțin păgubitoare. În această variantă, separarea celor două unități locative este posibilă cu cheltuieli și eforturi minime de către ambele părți, astfel că .-ar putea face direct din holul comun, care la rândul lui poate fi închis separat de pârâtă în ideea creării unei intrări separate. De asemenea, arată că îmbunătățirile efectuate de pârâtă la apartament ar fi exclusiv în beneficul său.

Reclamantul menționează că variantele solicitate de pârâtă sunt dezavantajoase pentru el întrucât implică cheltuieli și eforturi suplimentare din partea sa, respectiv ar trebui să obțină avizele necesare și să construiască scări de intrare în apartament sau să creeze o intrare din casa scării ce implică inexistența unei zone de tampon, a unui hol.

De asemenea, reclamantul solicită plata unei chirii de către pârâtă, pentru cota sa de proprietate care a fost folosită de aceasta.

Pârâta reclamantă reconvențională a depus la dosar și Concluzii scrise prin care solicită instanței să admită doar în parte acțiunea introductivă precizată; să admită cererea reconvențională, și drept urmare, să constate că pârâta B. G. a dobândit un drept de creanță în valoare de 20.275 lei, echivalent îmbunătățirilor pe care le-a adus apartamentului în litigiu, înscris în CF_-C1-U5 Bistrița, nr. top. 2071/d737 și să dispună partajarea acestui apartament și intabularea în CF, în principal - potrivit Variantei I. - cu corectivul că pentru .. top. este 2071/d/37/2 - din Completarea III la raportul de expertiză tehnică; cu deducerea dreptului său de creanță și obligarea sa de a-i plăti reclamantului suma de 10.801 lei sultă compensatoare, iar în subsidiar - potrivit Variantei III - cu același corectiv pentru .. top. 2071/d/37/l - din aceeași completare la raport; cu deducerea dreptului său de creanță și obligarea sa de a-i plăti reclamantului suma de 874 lei sultă compensatoare; să respingă, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind obligarea sa la plata sumei de 888 lei cu titlu de chirie; cu cheltuieli de judecată.

În motivare reiterează aspectele menționate prin înscrisurile depuse la dosar, arătând în plus că suprafața utilă totală de calcul a apartamentului în litigiu este de 70,07 m.p., iar suprafața utilă reală este de 72,77 m.p., astfel că, raportat la cotele de proprietate, reclamantului îi revine suprafața utilă de 23,36 m.p., din suprafața totală utilă de calcul și respectiv 24,26 m.p. din suprafața utilă reală, iar pârâtei îi revine suprafața de 46,71 m.p. din suprafața totală utilă de calcul și respectiv 48,51 m.p. din suprafața utilă reală.

Mai arată pârâta că, indiferent în lotul căruia ar pica toate sau unele din îmbunătățirile în discuție, valoarea care trebuie avută în vedere la stabilirea sultelor este cea de 171.757 lei - rezultată după deducerea dreptului său de creanță din valoarea actuală a imobilului.

Pârâta solicit Varianta I de partajare întrucât: numai această variantă asigură, pentru ea și membrii familiei sale - soțul și cei doi copii - un minimum de condiții de locuit, având în vedere că unitatea locativă care ar rezulta astfel este singura locuință de care dispun; din familia sa fac parte și cei doi copii, majori și de sexe diferite, care locuiesc împreună cu ei și cu privire la care, firesc, se impune locuirea în camere separate; locuiesc încă de la nașterea copiilor în acest imobil, în care au domiciliul, în timp ce reclamantul nu a locuit niciodată în acest apartament și, mai mult, dispune de două apartamente la casă, unde de altfel are și domiciliul; nevoile locative ale reclamantului nu se compară cu cele ale familiei sale, după cum nici posibilitățile materiale ale acestuia de a-și asigura un spațiu de locuit decent, nu sunt comparabile cu ale pârâtei (care e pensionată medical); varianta I este singura care produce echitate, prin aceea că dă valoare efectivă faptului că pârâta deține o cotă parte de proprietate dublă față de cea a reclamantului, oferindu-i o valoare de întrebuințare corespunzătoare; criteriile de formare și atribuire a loturilor oferite de art. 673 ind. 9 C.pr.civ. (vechi), interpretate în litera și spiritul lor, conduc la concluzia îndreptățirii sale la atribuirea lotului propus prin varianta I; această variantă i-ar asigura reclamantului un spațiu echivalent unei garsoniere (apartament cu o cameră, având baie și utilități distincte), iar realizarea căii de acces la calea publică este posibilă și realistă, întrucât pe latura dinspre balcon apartamentul este mărginit de o alee - drum public - cheltuielile în acest scop fiind minime; Varianta I implică cele mai puține cheltuieli din partea ambelor părți și nu creează dificultăți de separare a utilităților.

Referitor la Varianta II menționează că există dificultăți create de practicarea golului pentru ușa separată, din holul comun reprezentat de casa scării - precum și implicații generate de mutarea unor rețele electrice și de gaz, aflate în zonă, și alte lucrări ce presupun consimțământul celorlalți locatari, etc.

In ceea ce privește chiria solicitată, apreciază această cererea ca fiind neîntemeiată întrucât reclamantul nu indică temeiul de drept al acestei cereri și nici nu susține că l-ar fi împiedicat să folosească imobilul.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele:

Conform înscrisurilor depuse la dosar și expertizei tehnice efectuate și completate în cauză de expertul judiciar în specialitatea construcții, M. C., imobilul apartament ce face obiectul prezentului litigiu este situat în Bistrița, .. TI, ..Bistrița-Năsăud și înscris în C.F._-C1-U5 Bistrița, nr. top. 2071/d/37 (f.4-5), având următorii proprietari tabulari aflați în indiviziune: reclamantul D. I. - 2/6 părți ( = 1/3 ) și pârâta B. G. - 4/6 părți ( = 2/3 ).

Prin acțiunea formulată în acest dosar reclamantul a solicitat instanței să dispună sistarea coproprietății prin partaj asupra apartamentului menționat, conform cotelor de coproprietate a părților și să dispună întabularea în cartea funciară a loturilor nou formate conform raportului de expertiză.

Potrivit art. 669 din Noul cod civilÎncetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească”. Iar conform art. 670 din același act normativ „partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii”.

Conform constatărilor efectuate de expertul tehnic, suprafața utilă a apartamentului este de 68,62 m.p. plus suprafața balconului închis; balcon cu Su = 4,15 m.p. pentru care expertul reține o suprafață utilă de calcul de 1,45 m.p. (f.34). Prin urmare, suprafața utilă totală de calcul a apartamentului în litigiu este de 70,07 m.p. (68,62 + 1,45); iar suprafața utilă reală este de 72,77 m.p. (68,62 + 4,15).

Art. 6735 alin. 2 Cod de procedură civilă prevede ca instanța va face împărțeala în natura și va proceda la formarea loturilor și la atribuirea lor.

Raportat la cotele de proprietate, reclamantului D. I. îi revine suprafața utilă de 23,36 m.p., din suprafața totală utilă de calcul și respectiv 24,26 m.p. din suprafața utilă reală; iar pârâtei B. G. îi revine suprafața de 46,71 m.p. din suprafața totală utilă de calcul și respectiv 48,51 m.p. din suprafața utilă reală.

Valoarea apartamentului reținută de expert este: 192.032 lei cu îmbunătățiri (f. 43) și 171.757 lei fără îmbunătățiri (f. 81), iar valoarea totală a îmbunătățirilor este de 20.275 lei (f. 81).

Prin răspunsurile la interogatoriu, reclamantul a recunoscut că, la apartamentul în litigiu, pârâta, pe cheltuiala sa, a efectuat îmbunătățirile evaluate de expert (f. 93), prin urmare, valoarea care trebuie avută în vedere la stabilirea sultelor este cea de 171.757 lei - rezultată după deducerea dreptului pârâtei de creanță din valoarea actuală a imobilului. În echivalent valoric, cotei de 2/3 părți din apartament (fără îmbunătățiri), îi corespunde suma de 114.505 lei ( 171.757 x 2/3), iar cotei de 1/3 părți din apartament îi corespunde suma de 57.252 lei (171.757 x 1/3).

Modul de calcul folosit de expert pentru stabilirea valorii fiecăruia din spațiile locative propuse spre atribuire constă în înmulțirea valorii unui m.p. de suprafață utilă (171.757: 70,07 = 2.451,22 lei) cu suprafața utilă a unității locative respective. Astfel, folosind formula de calcul a expertului, se obțin valorile fiecărei unități locative, în fiecare din cele 3 variante propuse; cu ajutorul cărora, prin raportare la valorile cuvenite potrivit cotelor de proprietate, obținem sultele cuvenite.

Art. 6739 Cod de procedură civilă stabilește anumite criterii pe care trebuie să le aibă în vedere instanța la formarea și atribuirea loturilor, și anume: acordul parților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Astfel, analizând cele trei variante de partajare în natură a imobilului, propuse de expert, instanța constată că Varianta III este cea mai avantajoasă și echitabilă pentru ambele părți coproprietare. Potrivit acestei variante s-a propus partajarea apartamentului, în două spații locative astfel: apartamentul nr.37/A, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, 1 baie, 1 hol intrare (vestibul), 1 balcon, suprafața utilă de 49,77 mp, cota de 3,99/68,2 părți din părțile comune și 12,16/208 părți din teren, să revină pârâtei reclamant-reconvențional B. G., iar apartamentul nr.37/B, compus din 2 camere, 1 WC de serviciu, 1 hol, suprafața utilă de 23,00 mp, cota de 3,42/68,2 părți din părțile comune și 10,44/208 părți din teren, să revină reclamantului D. I..

Chiar dacă expertul a identificat și anumite dezavantaje pentru această variantă de partajare, cum ar fi necesitatea înființării unui acces din casa scării direct în camera nr.4, prin peretele unde se află montate tablourile electrice și conductele de current electric și separarea instalațiilor electrice, de apă, de încălzire și gaz, varianta propusă de expert și agreată de instanță prezintă avantaje net superioare față de celelalte variante propuse, astfel:

  • apartamentele nou create sunt funcționale, în sensul că apartamentul propus spre atribuire reclamantului poate fi folosit prin transformarea camerei nr.3 în bucătărie ca și o garsonieră, iar apartamentul propus pârâtei poate fi folosit ca un apartament cu 2 camere;
  • modificarea nu presupune intervenții în structura de rezistență a blocului;
  • nu este necesară concesionarea terenului și aprobările necesare pentru a obține creere de noi accese de la Primărie, față de varianta I;
  • nu necesită lucrări costisitoare pentru suprafața utilităților (curent, gaz), față de varianta I.
  • nu se reduce suprafața apartamentului cu holul comun.

Referitor la Varianta II ar exista dificultăți create de practicarea golului pentru ușa separată, din holul comun reprezentat de casa scării, precum și implicațiile generate de mutarea unor rețele electrice și de gaz, aflate în zonă, și alte lucrări ce presupun consimțământul celorlalți locatari, etc.de asemenea, această variantă ar presupune un acces comun (cu rămânerea în indiviziune cu o suprafață corespunzătoare holului de acces), fiind evident că un acces comun, pentru două familii, în condițiile în care între acestea există tensiunile și neînțelegerile care au condus ori s-au manifestat pe parcursul prezentului proces, ar fi o sursă continuă de neînțelegeri, tensiuni și stres ce ar face imposibilă conviețuirea.

În varianta III de partajare - . spre atribuire reclamantului, are suprafața utilă de 23 m.p. și valoarea de 56.378 lei. Astfel, prin raportare la cea cuvenită, de 57.252 lei, se obține sulta de 874 lei (57.252 - 56.378), pe care pârâta B. G. ar trebui să o plătească reclamantului D. I., instanța urmând să constate dreptul de creanță al reclamantului D. I., față de pârâta reclamant-reconvențional B. G., în cuantum de 874 lei, cu titlu de sultă compensatorie.

Valoarea totală a îmbunătățirilor stabilite de expert prin completarea nr.II la raportul de expertiză este de 20.275 lei (f. 81).

De asemenea, prin răspunsurile la interogatoriu, reclamantul a recunoscut că, la apartamentul în litigiu, pârâta, pe cheltuiala sa, a efectuat îmbunătățirile evaluate de expert (f. 93), motiv pentru care instanța va admite cererea reconvențională și va constata că pârâta reclamant-reconvențional B. G., a dobândit un drept de creanță în valoare de 20.275 lei, reprezentând echivalentul îmbunătățirilor aduse întregului apartament cu nr.37 situat în Bistrița, ..T1, .-Năsăud, întabulat în CF nr._-C1-U5, nr.top.2071/d/37.

Va constata totodată că pârâta are față de reclamant, un drept de creanță în cuantum de 6.654 lei, reprezentând echivalentul îmbunătățirilor, aduse de pârâtă, imobilului ce a revenit în lotul reclamantului și va compensa până la concurența celei mai mici dintre sume, sulta compensatorie datorată de pârâtă, cu echivalentul îmbunătățirilor aduse de pârâtă imobilului reclamantului.

Având în vedere prevederile art.6739 din Codul de procedură civilă, va dispune obligarea reclamantului D. I., la plata sumei de 5.780 lei, către pârâta reclamant-reconvențional B. G., cu titlu de diferență din creanța rezultată din îmbunătățirile aduse de pârâtă imobilului reclamantului.

În ce privește cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 888 lei cu titlu de chirie pentru cota acestuia de proprietate folosită de pârâtă, instanța o va respinge ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente.

Ceea ce este specific proprietății comune pe cote părți, este faptul că același bun, nefracționat în materialitatea sa, aparține concomitent mai multor titulari, fiecare dintre aceștia având numai o cotă-parte ideală și abstractă din dreptul de proprietate asupra bunului respectiv, cotele părți din drept ale titularilor întinzându-se asupra oricăreia dintre cele mai mici particule materiale ale bunului, deci nici unul dintre coproprietari nu este titular exclusiv al unei fracțiuni materiale din bun.

În speță, reclamantul nu a dovedit că pârâta l-ar fi împiedicat să folosească imobilul proprietate comună. Utilizarea apartamentului de către pârâta B. G. nu 1-a împiedicat pe reclamant să-l folosească și el, astfel, solicitarea de a fi obligată pârâta la plata unei sume de bani cu titlu de chiriei este fără temei.

Mai mult, în precizarea de acțiune reclamantul arată că „inițial nu a vrut să îi cer nimic" - de unde rezultă îngăduința ca pârâta să folosească și cota reclamantului, în mod gratuit, astfel se explică și faptul că prin acțiunea inițială reclamantul nu a cerut și chirie - o astfel de cerere fiind formulată doar prin precizarea acțiunii înregistrată la dosarul cauzei la 09.12.2011 (f.50).

Dacă la acea dată a încetat îngăduința reclamantului, cererea putea viza eventual perioada ulterioară (dacă erau îndeplinite și alte condiții) însă nicidecum cea anterioară, ori, chiria a fost solicitată în 9 decembrie 2011, pentru perioada noiembrie 2009- noiembrie 2011.

Chiar și potrivit dispozițiilor art.636 din Noul Cod civil fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari. D. „cel care, împotriva voinței celorlalți proprietari, exercită în mod exclusiv folosința bunului comun poate fi obligat la despăgubiri". Ori, din poziția exprimată de reclamant și probele administrate pe parcursul procesului, nu se poate desprinde concluzia că reclamantul nu ar fi fost de acord ca pârâta să folosească apartamentul supus împărțelii, despăgubirea constituind echivalentul folosinței de care un coproprietar privat prin abuzul altui coproprietar, ceea ce nu este cazul în speță.

În baza disp.art.20 alin.1 din Legea nr.7/1996, instanța va dispune astfel întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantului D. I. asupra apartamentului cu nr.37/B, situat în Bistrița, ..T1, .-Năsăud, compus din 2 camere, 1 WC de serviciu, 1 hol, suprafața utilă de 23,00 mp, cota de 3,42/68,2 părți din părțile comune și 10,44/208 părți din teren, precum și al pârâtei reclamant-reconvențional B. G., asupra apartamentului cu nr.37/A, situat în Bistrița, ..T1, .-Năsăud, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, 1 baie, 1 hol intrare (vestibul), 1 balcon, suprafața utilă de 49,77 mp, cota de 3,99/68,2 părți din părțile comune și 12,16/208 părți din teren, cu titlu de partaj, conform raportului de expertiză tehnică judiciară completată și tabelului de mișcare parcelară aferent variantei III de partajare întocmit în cauză de expert M. C., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

În temeiul disp.art.276 Cod proc.civ., va compensa în întregime cheltuielile de judecată efectuate de părți.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea principală precizată de reclamantul D. I., dom.în Bistrița, ..10, jud. Bistrița-Năsăud, admite acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamant-reconvențional B. G., cu dom.în Bistrița, ..T1, ., jud.Bistrița-Năsăud și în consecință:

Dispune ieșirea din indiviziune a reclamantului și pârâtei cu privire la imobilul apartament situat în Bistrița, ..T1, ., jud.Bistrița-Năsăud, întabulat în CF nr._-C1-U5, nr.top.2071/d/37, conform variantei III de partajare propusă de expertul M. C. în cadrul raportului de expertiză completat, prin formarea următoarelor loturi:

- lotul nr. 1, format din apartamentul nr.37/A, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, 1 baie, 1 hol intrare (vestibul), 1 balcon, suprafața utilă de 49,77 mp, cota de 3,99/68,2 părți din părțile comune și 12,16/208 părți din teren, atribuit pârâtei reclamant-reconvențional B. G.,

- lotul nr. 2 compus din apartamentul nr.37/B, compus din 2 camere, 1 WC de serviciu, 1 hol, suprafața utilă de 23,00 mp, cota de 3,42/68,2 părți din părțile comune și 10,44/208 părți din teren, atribuit reclamantului D. I., conform raportului de expertiză tehnică judiciară completată și tabelului de mișcare parcelară aferent variantei III de partajare întocmit în cauză de expert M. C..

Constată dreptul de creanță al reclamantului D. I., față de pârâta reclamant-reconvențional B. G., în cuantum de 874 lei, cu titlu de sultă compensatorie.

Constată că pârâta reclamant-reconvențional B. G., a dobândit un drept de creanță în valoare de 20.275 lei, reprezentând echivalentul îmbunătățirilor aduse întregului apartament cu nr.37 situat în Bistrița, ..T1, .-Năsăud, întabulat în CF nr._-C1-U5, nr.top.2071/d/37.

Constată că pârâta reclamant-reconvențional B. G. are față de reclamantul D. I., un drept de creanță în cuantum de 6.654 lei, reprezentând echivalentul îmbunătățirilor, aduse de pârâtă, imobilului ce a revenit în lotul reclamantului.

Compensează până la concurența celei mai mici dintre sume, sulta compensatorie datorată de pârâtă, cu echivalentul îmbunătățirilor aduse de pârâtă imobilului reclamantului.

Dispune obligarea reclamantului D. I., la plata sumei de 5.780 lei, către pârâta reclamant-reconvențional B. G., cu titlu de diferență din creanța rezultată din îmbunătățirile aduse de pârâtă imobilului reclamantului.

Respinge, ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei reclamant-reconvențional B. G., la plata către reclamantul D. I. a sumei de 888 lei, cu titlu de chirie.

Dispune întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantului D. I. asupra apartamentului cu nr.37/B, situat în Bistrița, ..T1, .-Năsăud, compus din 2 camere, 1 WC de serviciu, 1 hol, suprafața utilă de 23,00 mp, cota de 3,42/68,2 părți din părțile comune și 10,44/208 părți din teren, precum și al pârâtei reclamant-reconvențional B. G., asupra apartamentului cu nr.37/A, situat în Bistrița, ..T1, .-Năsăud, compus din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cameră de alimente, 1 baie, 1 hol intrare (vestibul), 1 balcon, suprafața utilă de 49,77 mp, cota de 3,99/68,2 părți din părțile comune și 12,16/208 părți din teren, cu titlu de partaj, conform raportului de expertiză tehnică judiciară completată și tabelului de mișcare parcelară aferent variantei III de partajare întocmit în cauză de expert M. C., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Compensează în întregime cheltuielile de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.06.2013.

PREȘEDINTE,

GREFIER,

B. V.

B. A.

RED/DACT

BV/M./11.07.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Sentința nr. 4853/2013. Judecătoria BISTRIŢA