Plângere contravenţională. Sentința nr. 4866/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4866/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 07-06-2013 în dosarul nr. 2457/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4866/2013
Ședința publică din data de 07 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. M., judecător
GREFIER: S. E.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe petentul LUPUSOR C. D., în contradictoriu cu intimatul O. S. VALEA ȘIEULUI, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/02.02.2013.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul și pentru intimat, cj.R. C. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Urmare verificării din oficiu a competenței prevăzută de art.131 alin.1 noul Cod procedură civilă, instanța declară că este competentă general, material și teritorial în ce privește soluționarea prezentei cauze, raportat la prevederile art.32 alin.2 din OG nr.2/2001.
Reprezentantul intimatului, cj.R. C. A. depune la dosar delegația de reprezentare, arătând că nu are cereri în probațiune de formulat.
Petentul L. C. D., arată că susține plângerea formulată, recunoaște că a luat 3 brațe de lemne, nu le-a tăiat, nici nu avea cu ce să le taie, a oprit cu mașina pe marginea drumului unde au rămas lemne cu s-a lucrat la reabilitarea drumului. Cantitatea consemnată în procesul verbal nu știe dacă este corectă, întrucât nimeni nu a făcut cubarea. Lemnele pe care le-a luat le-a predat apoi, dar de față nu a fost Bugnari I. așa cum s-a arătata în procesul verbal. Nu are alte cereri de formulat.
Potrivit dispozițiilor art.386 pct.4 NCPC instanța socotește că nu este necesară administrarea de noi probe, astfel că va proceda la judecarea în fond a procesului, acordând cuvântul părților pentru a pune concluzii, prin apărători și potrivit dispozițiilor art.392 NCPC deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Petentul Șupușor C. D., având cuvântul asupra fondului cauzei, solicită admiterea plângerii formulate și anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii aplicate, cu sancțiunea avertisment, cu mențiunea că nu realizează venituri decât ocazional.
Reprezentantul intimatului, cj.R. C. A., având cuvântul asupra fondului cauzei, solicită respingerea plângerii formulate de petent și menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal de contravenție încheiat, fapta comisă prezentând pericol public.
INSTANȚA
Deliberând, constată că:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, petentul LUPUSOR C. D., în contradictoriu cu intimatul O. S. VALEA ȘIEULUI, a solicitat în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/02.02.2013, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenda cu sancțiunea avertisment.
În motivare a arătat că are o situație financiară precară, că este nevoit să adune lemne din pădure pentru a face foc și a se încălzi, deoarece nu are nici o sursă de venit, și provine din centrul de copii. De asemenea mai arată că de fapt cantitatea de lemne menționată în procesul verbal nu este reală, consideră că a fost o cantitate mai mică de lemn.
În drept s-au invocat prev. art.31 din OG nr.2/2001.
În probațiune s-au depus înscrisuri (f 3).
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petent și menținerea procesului verbal de contravenție, ca legal și temeinic.
În motivare a arătat că, procesul verbal de contravenție a fost întocmit în urma săvârșirii următoarei fapte: în data de 02.02.2013 a sustras din pădurea Teaca UA 106, 0,3 mc lemn foc gorun, provenit din rupturi de vânt pe care le încărca în autoturismul său. Mai arată că procesul verbal corespunde realității și reprezintă dovada suficientă a vinovăției petentului.
Mai arată că procesul verbal din punct de vedere formal conține toate mențiunile obligatorii, fiind întocmit cu respectarea disp. art.17 din OG nr.2/2001.
În drept s-au invocat art.115 Cod proc. Civilă și OG nr.2/2001.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției silvice . nr._ încheiat la data de 02.02.2013 de către O. S. Valea Șieului, petentul a fost sancționat, în temeiul art.8 din Legea nr.171/2010 cu amendă în sumă de 500 lei reținându-se că pe data de 02.02.2013, petentul a sustras din Pădurea Primăriei Teaca, UA 106, cantitatea de 0,3 mc de lemn foc gorun provenit din rupturi de vânt, lemnele fiind reținute de reprezentanții intimatei.
Potrivit celor menționate în procesul verbal, petentul a fost prezent la întocmirea procesului verbal dar a refuzat să semneze de primire.
Prin plângerea formulată, petentul a solicitat în principal anularea procesului verbal iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amendă cu avertisment, pe motiv că are o situație financiară grea, nu are venituri iar cantitatea de lemn a fost mai mică decât cea reținută.
Conform art.8 din Legea nr.171/2010, sustragerea ori însușirea fără drept a materialului lemnos, a puieților ori lăstarilor din fondul forestier național, dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, constituie contravenție, și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, dacă valoarea prejudiciului stabilită conform legii este de până la prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.
Potrivit dispozițiilor legale, instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, aspectele invocate de către petent subrogându-se cazurilor de nulitate relativă ce presupun dovedirea unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate decât prin anularea actului.
Sub aspectul temeiniciei acestuia, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din ordonanță, instanța reține că procesul – verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară iar simpla susținere a petentului în sensul că faptele sale ar fi avut o justificare sau că în realitate cantitatea de material lemnos a fost mai mică nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În ceea ce privește însă individualizarea sancțiunii aplicate, instanța constată că acesta a fost stabilită în mod nejustificat la sancțiunea amendă având în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită..
În speță, instanța trebuie să acorde o atenție deosebită modului de determinare a gradului de pericol social al faptelor, luând în considerare criteriile avute în vedere de legiuitor pentru stabilirea gradului de pericol social al faptelor. Practic, aplicarea sancțiunii contravenționale de către agentul constatator se impune a fi realizată cu respectarea întocmai a prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 potrivit căruia, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Din considerentele arătate, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost legal și temeinic întocmit, însă are în vedere faptul că art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 îi conferă posibilitatea de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, ceea ce implică aprecierea asupra legalității și cuantumului sancțiunii aplicate, care trebuie corelate cu gradul de pericol social al faptei și împrejurările comiterii faptei.
În acest sens, întrucât cantitatea de material lemnos este destul de redusă, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este îndestulătoare pentru a atrage atenția petentului cu privire la respectarea dispozițiilor legale, astfel că va admite în parte plângerea formulată și în temeiul art. 5 alin. 5 coroborat cu art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 va dispune înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, sens în care se va modifica corespunzător actul constatator, menținând celelalte dispoziții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul L. C. D. cu domiciliul în Viile Tecii nr.124, .-Năsăud, CNP_, în contradictoriu cu intimata O. S. VALEA ȘIEULUI RA cu sediul în Bistrița, ..2, jud. Bistrița-Năsăud, CUI RO25725314, J_ și, pe cale de consecință:
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 500 lei aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenție . nr._/02.02.2013 cu sancțiunea „avertisment”, sens în care se va modifica corespunzător actul constatator, menținând celelalte dispoziții.
Cu drept de apel la Tribunalul Bistrița-Năsăud în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 07.06.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. M. MarianaSalvan E.
Red/Dact
CMM/NMR
20.08.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4865/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8615/2013.... → |
|---|
