Plângere contravenţională. Sentința nr. 8637/2013. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8637/2013 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 01-11-2013 în dosarul nr. 6697/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8637/2013
Ședința publică din data de 01 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M. M., judecător
GREFIER: S. E.
Pe rol fiind judecarea cauzei privind pe petenta L. C. S., în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/18.06.2013.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Urmare verificării din oficiu a competenței prevăzută de art.131 alin.1 noul Cod procedură civilă, instanța declară că este competentă general, material și teritorial în ce privește soluționarea prezentei cauze, raportat la prevederile art.32 din OG nr.2/2001.
Potrivit dispozițiilor art.394 noul Cod procedură civilă apreciind că sunt lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta L. C. S. a solicitat să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 18.06.2013 de către intimata POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI BISTRIȚA sau schimbarea sancțiunii în avertisment.
În motivare se arată că, în data de 02.07.2013, petenta a fost căutată la domiciliu de către un agent procedural al Poliției Locale care, întrucât aceasta nu era acasă, i-a înmânat mamei sale un proces – verbal prin care, la data de 18.06.2013, orele 23,08, intimata a constatat faptul că autoturismul petentei marca F. Punto, având numărul de înmatriculare BN_, se afla parcat pe un spațiu verde, în consecință, fiindu-i aplicată sancțiunea contestată. Lucrătorii intimatei i-au lăsat petentei un avertisment dar nu au contactat-o pentru a-i comunica faptul că este interzis să parcheze autoturismul în locul respectiv, deși altor vecini le-a fost comunicat acest lucru.
Petenta susține că a intrat în posesia autoturismului în luna aprilie 2013 iar din luna august 2012 toate locurile de parcare din zona unde domiciliază au fost atribuite vecinilor săi, posesori de autoturisme, astfel că, în momentul de față, nu există niciun loc liber de parcare, toate fiind închiriate, iar petenta este nevoită să parcheze mașina la o distanță destul de mare de blocul unde locuiește și, implicit, să folosească locurile de parcare ale altor vecini. O parte din locurile de parcare situate lângă blocul său au fost atribuite în urma licitației vecinilor de la alte blocuri și efectiv aceasta nu are unde parca.
Petenta mai învederează că este prima dată când a fost sancționată și, ca urmare, solicită anularea procesului verbal, mai ales din cauza faptului că nu a știut că încalcă legea. În zonă nu există niciun indicator care să interzică oprirea sau staționarea și, dacă i se aducea la cunoștință faptul că acest lucru este interzis, lua măsuri în consecință.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-6).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea plângerii și menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal contravențional.
În motivare se arată că, prin procesul – verbal contestat, petentei i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 200 lei întrucât s-a reținut în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 14 pct. 11 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului Bistrița. Contravenția este definită ca fiind fapta de încălcare a interdicției privind circulația sau staționarea autovehiculelor sau vehiculelor de orice tip pe spațiile verzi, iar sancțiunea prevăzută este amenda între 100 și 1.000 lei.
În concret, în data de 18.06.2013, ora 23,08, un echipaj al Poliției Comunitare, aflat în patrulare prin municipiul Bistrița, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a constatat că autovehiculul marca F. Punto, având numărul de înmatriculare BN_, era parcat pe spațiul verde aparținând domeniului public de pe . se procedează de obicei în aceste situații, au fost efectuate fotografii la fața locului din care reiese modul în care era parcat autovehiculul. De asemenea, polițistul local a lăsat pe bordul mașinii și o invitației (sub forma unui formular tipizat), prin care i se pune în vedere conducătorului auto să se prezinte la sediul Poliției Locale cu documentul de identitate și certificatul de înmatriculare, dat fiind că a încălcat prevederile HCL 153/2009 cu privire la parcarea pe spațiul verde. Așa cum s-a consemnat și în procesul – verbal contravențional, invitația pentru a se prezenta la sediul Poliției are nr. 443/18.06.2013 și apare înregistrată în Registrul cu invitațiile pentru persoane fizice și juridice.
Având în vedere că, la momentul constatării contravenției, conducătorul auto nu era de față, procesul – verbal a fost încheiat la sediul Poliției Locale după ce au fost efectuate verificări în bazele dedate pentru aflarea datelor de identitate ale proprietarului autovehiculului.
Raportat la conținutul plângerii contravenționale, intimata arată că petenta nu contestă starea de fapt reținută de agentul constatator în procesul – verbal de contravenție și nu indică niciun motiv de nelegalitate care ar putea să atragă anularea acestuia; împrejurarea că în zona unde a fost constatată contravenția există un deficit de locuri de parcare, nu justifică în niciun caz fapta de a parca pe spațiul verde; petenta sugerează prin plângere că nu ar fi știut că nu are voie să parcheze în locul respectiv, însă este la curent că vecinilor săi li s-a comunicat acest aspect de către Poliția Locală, pin urmare, nu se poate admite susținerea că ar fi știut că nu are voie să parcheze pe spațiul verde; faptul că o parte din locurile de parcare din apropierea blocului unde locuiește sunt atribuite altor proprietari de autovehicule, nu îi dă dreptul petentei să parcheze pe spațiul verde.
În concluzie, aspectele invocate de către petentă nu sunt de natură să afecteze în vreun fel legalitatea sau temeinicia procesului verbal.
În drept s-au invocat prevederile art. 205 și urm. Cod procedură civilă, art. 99 alin. 1 pct. 3 din OUG 195/2002 și art. 16, 19 din OG 2/2001.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 13-19).
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la data de 19.09.2013, petenta a solicitat să se dispună admiterea plângerii sale, precizând că nu a primit invitația de a se prezenta la sediul Poliției Locale. Aceasta a adus ca probă o copie după coperta registrului cu invitații și două copii după modelul de invitații necompletate. De aici nu reiese data și ora la care s-a făcut aceasta. În întâmpinare s-a afirmat că această invitație a fost lăsată în bordul mașinii, dar petenta susține că nu a găsit-o nicăieri, acesta fiind motivul pentru care nu s-a prezentat la sediul intimatei. Mai multe, consideră că această invitație putea să ajungă în posesia sa prin aceleași mijloace prin care a ajuns și procesul – verbal, adică prin aducerea acesteia de către agentul constatator la domiciliul petentei.
Petenta susține că a parcat mașina în așa fel încât să respecte prevederile Codului rutier, respectiv lăsând 1,5m din spațiul trotuarului pentru accesul pietonilor, astfel încât a parcat cu două roți pe spațiul verde care este, de fapt, o porțiune de pământ neîngrijită și cu noroi. În plus, petenta s-a interesat la Primărie pentru obținerea unui loc de parcare însă i s-a comunicat faptul că nu este disponibil niciun în acea zonă.
De asemenea, petenta se află la prima abatere și totuși nu a primit o sancțiune contravențională constând într-un avertisment sau amendă minimă. Petenta consideră că, în unele cazuri, organele competente ar trebui să înțeleagă că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale de formare a unui spirit de responsabilitate iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 18.06.2013 de către Poliția Locală a mun.Bistrița, petenta a fost sancționată, în temeiul art.14 pct.11 și art.27 alin.1 lit.f pct.20 din HCL nr.153/2009, cu amendă contravențională în sumă de 200 lei reținându-se că pe data de 18.06.2013, orele 23,08, pe ..Bistrița, autovehiculul BN054451 aparținând petentei a staționat voluntar pe spațiul verde de pe domeniul public al mun.Bistrița.
Procesul verbal s-a întocmit în lipsa petentei, care a formulat plângere contravențională solicitând anularea procesului verbal sau înlocuirea amenzii cu avertisment, cu motivarea că toate locurile de parcare au fost deja atribuite vecinilor, astfel că este nevoită să parcheze la distanță mare față de blocul în care locuiește, că nu i s-a adus la cunoștință că nu are voie să parcheze în acel loc și că nu a mai fost sancționată până acum.
Potrivit art.14 pct.11 din HCL nr.153/2009, pe teritoriul mun.Bistrița este interzisă circulația sau staționarea autovehiculelor sau a vehiculelor de orice fel pe spațiile verzi iar potrivit art.27 lit.f pct.20 din același act normativ, sancțiunea este amenda contravențională de la 100 la 1000 lei.
Potrivit dispozițiilor legale, instanța de judecată verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, aspectele invocate de către petentă subrogându-se cazurilor de nulitate relativă ce presupun dovedirea unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în altă modalitate decât prin anularea actului iar încadrarea juridică a faptei s-a făcut corect.
Sub aspectul temeiniciei acestuia, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din ordonanță, instanța reține că procesul – verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, petenta nu a negat săvârșirea faptei astfel cum a fost reținută în actul de control iar din planșele foto aflate la f.13-14 se poate observa că autovehiculul se afla parcat parțial pe spațiul verde și parțial pe trotuar.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, instanța constată că acesta a fost stabilită în mod justificat la sancțiunea amendă, având în vedere circumstanțele în care a fost săvârșită fapta. Instanța apreciază că petenta nu poate invoca necunoașterea faptului că nu este permisă parcarea pe spațiul verde, în condițiile în care interdicția respectivă este conținută într-un act normativ care a fost adoptat și făcut public în 2009, ar fi echivalent cu necunoașterea legii, ceea ce este inadmisibil, și nu probează existența vreunei circumstanță specială care să justifice această abatere ; de remarcat că petenta arată că nu a mai fost sancționată până acum și nu că nu ar mai fi parcat până acum autovehiculul în acel loc.
În speță, instanța trebuie să acorde o atenție deosebită modului de determinare a gradului de pericol social al faptelor, luând în considerare criteriile avute în vedere de legiuitor pentru stabilirea gradului de pericol social al faptelor. Practic, aplicarea sancțiunii contravenționale de către agentul constatator se impune a fi realizată cu respectarea întocmai a prevederilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 potrivit căruia, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.
Din considerentele arătate, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost legal și temeinic întocmit, încadrarea juridică a faptei a fost corect făcută de agentul constatator iar sancțiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ și proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, cuantumul amenzii fiind stabilit spre valoarea minimă prevăzută de lege.
În concret, instanța apreciază că parcarea vehiculelor pe spațiul verde prezintă un grad de pericol destul de ridicat având drept urmare deteriorarea acestuia, prin urmare, aplicarea de către agentul constatator a sancțiunii amendă este pe deplin justificată.
În consecință, instanța urmează să respingă plângerea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca fiind nefondată plângerea contravențională formulată de către petenta L. C. S., cu domiciliul în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimata CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BISTRIȚA-POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, cu sediul în Bistrița, P-ța Centrală nr.2, jud. Bistrița-Năsăud.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea putând fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședința publică din data de 01.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. MarianaSalvan E.
RED/DACT
CMM/R. 03.12.2013
| ← Cerere necontencioasă. Sentința nr. 7643/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8664/2013.... → |
|---|
