Cerere de valoare redusă. Încheierea nr. 3281/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 3281/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 28-04-2014 în dosarul nr. 3165/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
ÎNCHEIEREA CIVILĂ Nr. 3281/2014
Ședința Camerei de consiliu din data de 28 aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. C. G., judecător
GREFIER: A. C. I.
Pe rol fiind anularea cererii introductive formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu nu se prezintă niciuna dintre părți, cauza soluționându-se fără citarea acestora.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Analizând actele dosarului, instanța constată că petentul nu s-a conformat dispozițiilor date prin rezoluția din 07.04.2014, în sensul de a completa și depune la dosar, în dublu exemplar, în termen de 10 zile de la comunicare, punctele 3.3 și 3.4 ale formularului de cerere.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea de valoare redusă înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, reclamanta . a solicitat să se dispună obligarea pârâtei . la plata sumei de 3.490,29 lei, reprezentând valoarea obligației principale; cu cheltuieli de judecată.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 7-22).
Acțiunea civilă a fost legal timbrată, reclamanta depunând dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 200 lei.
Prin Rezoluția emisă la data de 07.04.2014 (f. 26), instanța i-a pus în vedere reclamantei necesitatea regularizării cererii de chemare în judecată, conform prevederilor art. 200 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția premergătoare întocmită la data de 7 aprilie 2014, instanța, întemeiat pe dispozițiile art. 200 și art. 1028 Cod de procedură civilă, a dispus comunicarea către reclamantă a înștiințării prin care, sub sancțiunea anulării cererii, i s-a solicitat ca, în termen de 10 zile de la comunicare, să completeze în mod corespunzător toate rubricile formularului de cerere, respectiv 3.3 și 4.3, și apoi să depună formularul astfel completat în dublu exemplar.
Potrivit prevederilor art. 194 Cod proc. civ. cererea de chemare în judecată va cuprinde:
a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar ale reclamantului, precum și ale pârâtului, dacă părțile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b) numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calității de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
c) obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea și județul, . în lipsă, vecinătățile, etajul și apartamentul, precum și, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară și numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru și publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de același birou, care atestă acest fapt;
d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
f) semnătura.
De asemenea, potrivit art. 1028 Cod proc. civ: (1) Reclamantul declanșează procedura cu privire la cererile cu valoare redusă prin completarea formularului de cerere și depunerea sau trimiterea acestuia la instanța competentă, prin poștă sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea formularului și confirmarea primirii acestuia. (2) Formularul de cerere se aprobă prin ordin al ministrului justiției și conține rubrici care permit identificarea părților, valoarea pretenției, indicarea probelor și alte elemente necesare soluționării cauzei. (3) Odată cu formularul de cerere se depun ori se trimit și copii de pe înscrisurile de care reclamantul înțelege să se folosească. (4) În cazul în care informațiile furnizate de reclamant nu sunt suficient de clare sau sunt inadecvate ori formularul de cerere nu a fost completat corect, instanța îi va acorda reclamantului posibilitatea să completeze sau să rectifice formularul ori să furnizeze informații sau înscrisuri suplimentare. Instanța va folosi în acest scop un formular-tip, care va fi aprobat prin ordin al ministrului justiției. (5) În cazul în care reclamantul nu completează sau nu rectifică formularul de cerere în termenul stabilit de instanță, cererea se va anula.
În ceea ce privește numărul de exemplare, art. 149 Cod proc. civ. dispune că atunci când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părțile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calități juridice, când se va face într-un singur exemplar. În toate cazurile este necesar și un exemplar pentru instanță.
Instanța constată că obligațiile stabilite în sarcina reclamantei nu au fost îndeplinite, aceasta neconformându-se dispozițiilor legale imperative puse în vedere de către instanța de judecată sub sancțiunea anulării cererii.
În aceste condiții, se observă că ipoteza normei legale instituite prin art. 200 alin. 3 Cod procedură civilă potrivit căreia „Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii” este întrunită, astfel că instanța va dispune anularea cererii formulate.
Nu se poate susține cu temei că prin această soluție instanța înlătură liberul acces al petentului la justiție, făcând astfel imposibilă cenzurarea pe fond a unui act juridic care pretinde că îi vatămă drepturile.
Instanța reține că dreptul consacrat de art. 21 din Constituția României și cel prevăzut de art. 6 paragr. 1 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului nu este absolut, însă trebuie să fie efectiv, deoarece Convenția apără drepturi concrete și efective, nu drepturi teoretice și iluzorii (Cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, . nr. 37, p. 16, paragraful 33).
Cu toate acestea, jurisprudența constantă a CEDO recunoaște că una dintre limitările dreptului de acces la o instanță vizează reglementarea condițiilor procedurale ale acțiunii în justiție (cauza Golder c. Marea Britanie, cauza Stubbings c. Marea Britanie). Între aceste restricții se regăsesc și dispozițiile legale enunțate anterior și care vizează condițiile de promovare a unei acțiuni în justiție.
Prin urmare, reclamanta putea să prevadă în mod rezonabil că, dacă nu va respecta prescripțiile procedurale pentru promovarea cererii, aceasta va fi anulată. Or, atâta timp cât dispozițiile legale inserate de către legiuitor în cadrul prevederilor art. 200 al. 3 Cod de procedură civilă au caracter imperativ, o atare obligație se impunea a fi respectată de către justițiabilul dator să dea actului de sesizare al instanței forma prevăzută de lege.
Așa fiind, în considerarea dispozițiilor legale anterior enunțate, văzând că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile privind completarea cererii în termenul de 10 zile de la data primirii înștiințării, comunicarea acesteia având loc la data de 14.04.2014, conform dovezii existente la dosar, instanța va dispune anularea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Anulează cererea introductivă având ca obiect „cerere de valoare redusă”, formulată de reclamanta ., C. RO_, J_, cont nr. RO07 BTRL_ 68XX, deschis la Banca Transilvania, cu sediul în Oradea, .. 85, jud. Bihor.
Cu drept de a formula cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la data comunicării, care se depune la Judecătoria Bistrița.
Dată în cameră de consiliu și pronunțată în ședința publică din 28 aprilie 2014.
Președinte, Grefier,
C. C. G. A. C. I.
RED./DACT
CCG/R.
05.05.2014
| ← Plângere contravenţională. Încheierea nr. 3280/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2487/2014.... → |
|---|
