Contestaţie la executare. Sentința nr. 4499/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4499/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 7188/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4499/2014
Ședința publică din data de 29 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. L. M., Președinte secția civilă
GREFIER U. C. A.
Pe rol fiind pronunțarea contestației la executare formulată de contestatoarea C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, împotriva intimatei D. E..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Se constată că la dosar, intimata D. E. a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 22.05.2014, concluzii scrise.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 15.05.2014, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a se depune la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 22.05.2014, apoi la data de 29.05.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, contestatoarea C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR a solicitat, în contradictoriu cu intimata D. E., să se dispună anularea executării însăși ce face obiectul dosarului execuțional înregistrat sub nr. 222/2013 din data de 15.07.2013; și a formelor de executare, în temeiul art. 719 alin. 1; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, prin Sentința civilă nr. 736/2012, pronunțată la data de 01.06.2012 în dos nr._ al Judecătoriei Beclean, contestatoarea a fost obligată la întocmirea întregii documentații necesare și înaintarea acesteia la C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Bistrița - Năsăud, în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 2,25 ha. În vederea punerii în executare a sentinței sus menționate, aceasta a invitat-o pe reclamantă la sediul Primăriei Braniștea, conform adresei nr. 284 din 28.01.2013. În același timp, a fost invitat la sediul Primăriei Braniștea și fratele reclamantei, numitul Trombitas M.. Invitația făcută reclamantei s-a făcut cu confirmare de primire și cuprindea solicitarea expresă făcută acesteia pentru a se prezenta la efectuarea măsurătorilor în vederea întocmirii planurilor parcelare necesare la înaintarea documentației la OCPI, în vederea eliberării titlului de proprietate.
Cu rea credință, atât reclamanta cât și fratele acesteia, nu s-au prezentat la sediul Primăriei Braniștea. În atare situație, C. locală de aplicare a legii fondului funciar Braniștea nu poate înainta actele necesare emiterii titlului de proprietate către C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița-Năsăud.
Contestatoarea consideră că reaua credință a pârâtei s-a manifestat pe tot parcursul desfășurării dosarului mai sus menționat. Astfel, având în vedere că în anul 2007 a fost întocmit procesul-verbal de punere în posesie nr. 65/28.07.2007, pentru o suprafață de 2,25 ha, proces-verbal semnat la rubrica "proprietar" atât de parată cât și fratele acesteia, nu s-au conformat solicitării de a se comunica actele de stare civilă care să dovedească calitatea de moștenitori ai defunctului Trombitas M.. În acest sens, contestatoarea a înaintat pârâtei această solicitate prin adresa nr. 2220 din 04.05.2012, prin care solicita certificatul de deces al defunctului Trombitas M. și cărțile de identitate ale acestuia și al pârâtei. Nu au fost transmise către C. locală Braniștea.
La data de 12.06.2013, pârâta s-a adresat Primarului comunei Braniștea în calitatea acestuia de Președinte al Comisiei locale, printr-o cerere înregistrată sub nr. 2718/12.06.2013. Conform acesteia, pârâta solicita întocmirea documentației necesare emiterii titlului de proprietate, făcând o afirmație complet falsă, cum că "nu s-a făcut nimic până la data aceasta". Și la această solicitare, contestatoarea susține că a răspuns pârâtei în data de 17.06.2013, reafirmând solicitările anterioare, respectiv prezența pârâtei pentru efectuarea măsurătorilor. Nici în urma acestor demersuri pârâta nu și-a îndeplinit minima obligație de a se prezenta la Primăria Braniștea în vederea măsurătorilor.
C. locală de aplicare a legii fondului funciar Braniștea și-a manifestat deschis disponibilitatea de a face toate demersurile necesare întocmirii documentației pentru emiterea titlului de proprietate. D. pârâta, prin însăși acest demers dă dovada încă o dată de rea credință. Mai mult, conform legilor fondului funciar, o astfel de sentință ca și aceasta (Sentința civilă nr. 736/2012) nu poate face obiectul unei executări silite, decât în situația în care Președintele Comisiei ar fi fost obligat la plata unor daune cominatorii. Cum acest capăt de cerere a fost respins, Sentința civilă nr. 736/2012 nu se poate executa printr-o procedură de executare silită.
În drept s-au invocat prevederile art. 711 și urm. Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-17, 24) și s-a solicitat admiterea interogatoriului pârâtei.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale active a contestatoarei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor al comunei Braniștea, motivat de faptul că această comisie este o entitate fără personalitate juridică. Această entitate nu poate sta în proces în nume propriu ci doar prin reprezentantul ei legal, Președintele Comisiei, care este Primarul comunei. În consecință, se impune admiterea excepției și respingerea contestației pentru lipsa calității procesuale active.
Intimata consideră că, din modul cum este formulată și redactată cererea, a înțeles că este vorba de o contestație la executare propriu zisă, prin care se poate contesta legalitatea oricărui act de executare, încheierile date de executorul judecătoresc sau chiar executarea silită însăși.
În petitul 2 al contestației se solicită anularea formelor de executare în temeiul art. 719 alin 1 Cod procedură civilă, care în speță sunt până în prezent înștiințarea din 15 iulie 2013 prin care contestatoarea este informată de începerea executării silite, act care nu face decât să aducă la cunoștința contestatoarei faptul că se începe executarea silită a dispozitivului Sentinței civile nr. 736/2012 a Judecătoriei Beclean și care, fiind întocmit în baza cererii de executare a intimatei și având titlu executoriu (sentința judecătorească), nu poate fi anulat întrucât îndeplinește cerințele de fond și formă a unei înștiințări.
Următorul act atacat este somația emisă de executorul judecătoresc ca în termen de 10 zile de la primirea ei să procedeze la întocmirea actelor dispuse prin dispozitivul sentinței. Intimata consideră că nici acest act nu poate fi anulat întrucât s-a emis în baza unui titlu executoriu opozabil contestatoarei și, în plus, dă posibilitatea contestatoarei să execute de bună voie, în caz contrar va face executorul executarea. Se știe că principiul executării hotărârilor judecătorești este al executării de bună voie și doar în lipsa acestei executări de bună voie se trece la executarea silită.
Un alt act de executare este încheierea executorului judecătoresc din 15 iulie 2013 prin care s-a stabilit cheltuiala de executare de 1272,1 lei, care a fost achitată, act care putea fi contestat în termen de 5 zile de la comunicare și care se pare că nu s-a contestat în acest termen. Cel puțin nu există dovada în baza actelor de comunicate intimatei. De altfel, încheierea s-a dat cu respectarea art. 669 Cod procedură civilă, nefiind nici aici motive de anulare. Cum în contestație se menționează că se atacă toate actele (cele trei menționate mai sus), aceasta a analizat legalitatea fiecăruia dintre ele și, după opinia sa, toate au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor procedurale în materie.
În starea de fapt descrisă se susține mereu reaua credință a intimatei în sensul că, deși a fost chemată la punerea în posesie, nu a dat curs și că fără prezența sa, nu s-a putut încheia procesul verbal de punere în posesie. În realitate, așa cum rezultă din adresa nr. 284/28.01.2013, emisă de contestatoare, intimata a fost prezentă, la data de 4.02.2013, pentru efectuarea măsurătorilor din teren însă nu s-au făcut și nu din vina sa.
Se mai susține că intimata nu a depus actele de stare civilă pentru a dovedi calitatea de moștenitori ai defunctului, fapt nereal. Aceste acte au fost depuse odată cu cererea de reconstituire, întrucât fără acestea nu se poate face reconstituirea. Chiar contestatoarea recunoaște că încă din anul 2007 are încheiat proces verbal de punere în posesie nr. 65/28.07.2007, semnat de intimată și fratele său, în calitate de moștenitori. În condițiile în care exista acest proces verbal de punere în posesie, nu trebuia decât să-l înainteze Comisiei Județene pentru emiterea titlului, însă timpul a fost foarte scurt, probabil din 2007 până în 2013, doar 6 ani, în care comisia nu a avut timpul necesar pentru înaintarea procesului verbal. Tocmai pentru că nu a înaintat acest proces verbal de punere în posesie, intimata a promovat acțiune și s-a pronunțat Sentința civilă 736/2012 a Judecătoriei Beclean.
Deși se susține că aceasta este de rea credință, în condițiile în care, de la pronunțarea sentinței nr. 736/2012, a trecut mai mult de un an în care aceasta a așteptat, crezând că contestatoarea se va conforma dispozițiilor instanței fără să fie necesară intervenția executorului judecătoresc. În consecință, contestația fiind vădit nefondată, se impune respingerea ei; cu cheltuieli de judecata.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 30-33).
Prin precizarea de acțiune depusă la dosarul cauzei pentru termenul din 07.11.2013, contestatoarea a arătat că, în conformitate cu legislația în vigoare, este reprezentată de Primarul comunei Braniștea, ca atare, calitatea de reclamantă în dosarul pendinte o are tot C. L., prin Primar, în calitate de președinte a acesteia.
În ședința publică din 15.05.2014, instanța ia act de conexarea dosarului civil nr._ al Judecătoriei Bistrița la cauza pendinte, conform mențiunilor încheierii de ședință de la fila 63.
Prin contestația la executare înregistrată la această instanță sub numărul_, contestatoarea C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița-Năsăud a solicitat, în contradictoriu cu intimata D. E., să se dispună anularea tuturor formelor de executare silită demarate de către SCEJ Andronesi V. D. & Andronesi D. M. în dosarul execuțional nr. 222/2013, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 736/2012 a Judecătoriei Beclean, pronunțată în dosarul civil nr._ .
În motivare se arată că, la data de 18.07.2013, prin adresa înregistrată sub nr._/2013, instituția contestatoare a fost înștiințată de către executorul judecătoresc Andronesi D. M. că s-a declanșat urmărirea silită în baza Sentinței civile nr. 736/2012 a Judecătoriei Beclean și a fost somată ca în termen de 10 zile de la primirea acesteia să procedeze la întocmirea și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 2,25 ha teren și de a achita creditoarei suma de 1.272,1 lei cu titlu de cheltuieli de executare.
Prin titlul executoriu respectiv, C. județeană Bistrița-Năsăud a fost obligată să întocmească și să elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de 2,25 ha teren reconstituit în favoarea defunctului Trombițas M., însă doar în subsidiar, după ce, în primul rând, C. locală Braniștea a fost obligată, prin același titlu executoriu, să întocmească întreaga documentație necesară și să o înainteze Comisiei județene Bistrița-Năsăud, în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 2,25 ha teren reconstituit.
Așadar, contestatoarea consideră că îndeplinirea obligației sale este condiționată de executarea în prealabil a obligațiilor ce îi revin Comisiei locale Braniștea de fond funciar în baza art. 5 din H.G.R. nr. 0 890/2005, operațiuni strict tehnice legate de punerea efectivă în posesie, respectiv efectuarea în teren a delimitărilor necesare în vederea efectuării măsurătorilor, stabilirea amplasamentului și întocmirea tuturor documentelor constatatoare ale acestor operațiuni prealabile emiterii titlului de proprietate. Atâta timp cât C. locală Braniștea nu și-a îndeplinit obligațiile sale legale, instituția contestatoare este în imposibilitate fortuită, reală și obiectivă de a îndeplini obligația de întocmire și emitere a titlului de proprietate către creditoare, întrucât acesta are întotdeauna la baza în mod absolut necesar documentația întocmită și transmisă de către comisia locală de fond funciar.
Așa cum bine a reținut și instanța care a soluționat fondul cauzei (fila 4 alin. 3 din titlul executoriu), obligația instituției contestatoare este una „consecutivă" celei instituite în sarcina Comisiei locale Braniștea, ceea ce presupune în mod obligatoriu ca debitoarea C. locală Braniștea să transmită documentația către prima, lucru care până la acest moment nu s-a petrecut, fapt ce derobează C. județeană Bistrița-Năsăud de orice răspundere în acest context. Potrivit legislației în vigoare în materie și a modului lor de organizare și funcționare, comisiile locale de fond funciar nu se subordonează ierarhic comisiei județene. Din informațiile sale, motivele pentru care nu s-a întocmit și transmis până în prezent documentația de către C. locală Braniștea sunt unele obiective, reale și serioase și țin exclusiv de cei doi moștenitori (D. E., intimata în cauză și Trombițas M. jr., fratele acesteia) ai defunctului proprietar Trombițas M., care pe fondul unor neînțelegeri mai vechi dintre ei, refuză sistematic, când unul, când celălalt, să coopereze cu autoritățile locale și nu furnizează acestora documentele ori datele necesare, în scopul de a se șicana reciproc. Ori, este cert că o astfel de atitudine nu poate fi imputabilă nici uneia dintre cele două instituții și, în mod evident, nu se poate răsfrânge asupra acestora.
În atare condiții, constatând că obligația contestatoarei este subsecventă, accesorie și dependentă de executarea obligațiilor legale de către C. locală de fond funciar Braniștea și bineînțeles de depunerea tuturor diligentelor, cu bună-credință, ca niște buni proprietari, de către moștenitorii defunctului Trombițas M., solicită admiterea prezentei contestații la executare și anularea tuturor formelor de executare demarate împotrivă instituției de către executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr. 222/2013 ca fiind vădit nejustificate și profund neavenite dată fiind situația concretă de fapt existentă în speță, expusă pe această cale.
Opinează contestatoarea de asemenea că, la acest moment, executarea silită demarată împotriva instituției de către SCEJ Andronesi este în egală măsură prematură și bineînțeles inadmisibilă. Așadar, față de activitatea efectiv întreprinsă (efectuarea unei simple adrese) și de efortul concret depus de către executorul judecătoresc, o posibilitățile legale ale acestuia de a influența cu mijloacele și forțele proprii executarea obligațiilor din titlu și sorții reali de izbândă în executarea obligațiilor pe această cale (având în vedere caracterul și natura obligațiilor) nu se justifică nici onorariul executorului judecătoresc și cu atât mai puțin suportarea acestuia de către instituție, cu titlu de cheltuieli de executare, recunoscut fiind faptul că C. județeană este un organ cu activitate preponderent jurisdicțională și care nu dispune de un buget propriu.
În drept s-au invocat prevederile art. 711 și urm. Cod procedură civilă și art. 5, 6 din HGR nr. 890/2005.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 13) și s-a solicitat acvirarea dosarului execuțional.
Legal citată, intimata a solicitat să se dispună respingerea ca nefondata a contestației; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că împotriva formelor de executare silită din dosar execuțional nr. 222/2013 (nu se spune al cărui executor judecătoresc) se promovează contestație la executare solicitându-se anularea acestor forme de executare fără a se arăta care sunt motivele de anulare. În motivarea contestației se menționează că, prin adresa nr._/18.07.2013, contestatoarea a fost înștiințată de către executorul judecătoresc Adronesi D. M. că s-a declanșat executarea silită în baza Sentinței civile nr. 736/2012 a Judecătoriei Beclean și a fost somată ca în termen de 10 zile să procedeze la întocmirea și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 2,25 ha teren, să plătească 1272,1 lei cheltuieli de executare. Se arată că, în baza titlului executor, C. Județeană a fost obligată să întocmească și să elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de 2, 25 ha teren însă doar în subsidiar, după ce C. comunală Braniștea va întocmi documentația necesară eliberării titlului de proprietate.
În continuare se arată că C. Județeană nu-și va putea îndeplini obligația decât după ce comisia comunală va pune în posesie și va înainta aceste documente, care, în prezent, nu există astfel că nici C. Județeană nu va putea întocmi titlul. Se mai arată că intimata și fratele său refuză să colaboreze cu C. L. și să pună la dispoziție documentele necesare.
Se solicită, în consecință, anularea formelor de executare întrucât executarea începută împotriva comisiei județene este, în egală măsură, prematură și bineînțeles inadmisibilă. În final, se critică și faptul că s-au perceput cheltuieli de executare pentru că s-a emis o adresă de executor în condițiile în care executarea nu are sorți de izbândă.
În ce privește această contestație, se învederează că este incidentă litispendența în condițiile în care împotriva acelorași forme de executare a formulat contestație la executare și C. locală Braniștea în dosar nr._ .
Intimata consideră că această contestație la executare este nefondată și se impune respingerea ei pentru următoarele considerente: în speță, executarea silită se face în baza unui titlu executor emis de instanță, respectiv Sentința civilă nr. 736/2012, pronunțată de Judecătoria Beclean în dosar nr._, legalizată și învestită cu formulă executorie.
Potrivit dispozițiilor art. 622 Cod procedură civilă, obligația stabilită prin hotărâre judecătorească sau alt titlu executor se aduce la îndeplinire de bună voie, aceasta este regula, excepția este executarea silită. Prin sentința ce constituie titlul executor se stabilește că punerea în posesie este făcută, fiind emis procesul verbal de punere în posesie nr. 65 din 28.07.2007 de către C. de Fond funciar Braniștea. În condițiile în care procesul verbal există și a fost analizat de instanța de fond nu se impunea decât înaintarea lui Comisiei Județene împreună cu planul parcelar pentru a se emite titlul de proprietate.
Contestatoarea C. Județeană nu are decât obligația emiterii titlului de proprietate, obligație care nu este subsidiară față de obligația Comisiei Comunale ci ulterioară - subsecventă și condiționată de îndeplinirea obligației de către C. L.. Cum comisia locală a întocmit procesul verbal de punere în posesie încă de 6 ani, nu mai lipsește acesteia decât planul parcelar.
Intimata consideră că, în condițiile în care există o obligație de îndeplinit și partea nu și-o îndeplinește de bună voie, este necesară intervenția executării silite. Cum comisia județeană are obligația să colaboreze cu comisia comunală pentru a-și putea îndeplini obligația stabilită prin titlu executoriu, nefiind vorba de prematuritate în a cere executarea silită mai ales că instanța, Judecătoria Beclean, când a emis titlul executor a stabilit cu certitudine în contradictoriu cu această contestatoare că procesul verbal de punere în posesie este întocmit valabil încă din anul 2007, motiv pentru care susținerile din contestație că nu se poate pune în posesie sunt total nefondate și făcute cu rea credință și cu nesocotirea unor statuări necontestate din sentința ce constituie titlu executoriu.
Desigur, consideră intimata, că susținerea din contestație că cererea de executare silită este inadmisibilă este făcută cu nesocotirea dispozițiilor legale privind executarea sau necunoașterea lor, iar de prematuritate nu poate fi vorba în condițiile în care reconstituirea s-a făcut în urmă cu peste 6 ani și punerea în posesie de asemenea.
În ce privește cheltuielile de executare, acestea s-au stabilit de către executor cu respectarea dispozițiilor legale și în măsura în care s-ar fi lecturat încheierea executorului s-ar fi putut observa că sunt corect și legal calculate. În concluzie, se impune respingerea contestației la executare.
În drept s-au invocat prevederile art. 711 Cod procedură civilă și art. 5 și 6 din HG 890/2005.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la data de 25.10.2013, contestatoarea a solicitat să fie înlăturate apărările formulate de către intimată. Astfel, aceasta susține că este mai mult decât clar faptul că în cauză este vorba despre dosarul execuțional nr. 222/2013 al SCEJ Andronesi&Andronesi, aspect ce rezultă fără echivoc chiar din debutul contestației formulate; nu s-a susținut niciun moment în cuprinsul acțiunii faptul că obligația instituției ar fi "subsidiară" celei instituite în sarcina comisiei locale de fond funciar, însă ulterioară, subsecventă și strict condiționată de aceasta, cum însăși intimata admite expressis verbis, dar, cu toate consecințele de ordin juridic care decurg de aici; se recunoaște de asemenea faptul că planul parcelar, document a cărui întocmire cade în sarcina exclusivă a comisiei locale de fond funciar, nu a fost întocmit până la acest moment; este îndeobște adevărat și contestatoarea este de acord cu faptul că obligația neîndeplinită de bunăvoie trebuie adusă la îndeplinire prin executare silită, însă nu oricum și mai presus de orice nu cu încălcarea competențelor legale, așadar doar de către titularul obligației de întocmire și înaintare a documentației premergătoare emiterii titlului de proprietate, care în speță este C. locală Braniștea.
Există într-adevăr obligativitatea colaborării între cele două comisii, însă nu există raporturi de subordonare ierarhică între acestea, care să conducă la ideea că instituția contestatoare ar putea determina sau constrânge sub o formă sau alta comisia locală să își îndeplinească obligația instituită în sarcina ei, C. județeană având doar rol de coordonare și îndrumare metodologică a activității comisiilor locale de fond funciar. Astfel, aceasta arată că nu a susținut nici un moment faptul că „cererea de executare silită" ar fi inadmisibilă sau prematură, însă executarea în sine (mai precis formele demarate de către executor), față de obligația care constituie obiectul ei, de persoana debitorului ținut să o execute și succesiunea firească a procedurii de emitere a unui titlu de proprietate, poate fi cu siguranță catalogată astfel.
Cât privește cheltuielile de executare care sunt apreciate ca fiind corect și „legal" calculate, contestatoare susține că nu are cunoștință de existența vreunui act normativ care să reglementeze această situație, ele fiind consecința directă a efortului depus de către executorul judecătoresc și fiind stabilite exclusiv pe baza acordului dintre executor și creditor, ca urmare a unei negocieri directe. Mai mult, nu a afirmat nici un moment că acestea nu ar fi legale, ci doar disproporționate în raport de serviciile prestate.
În drept s-au invocat prevederile art. 201 Cod procedură civilă.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din 18.03.2014, intimata a invocat excepția litispendenței prevăzute de art. 138 Cod procedură civilă, respectiv a conexității, prevăzute de art. 139 Cod procedură civilă.
Astfel, arată că, în dosar nr._ al Judecătoriei Bistrița, C. L. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Braniștea a promovat contestație la executare prin care a solicitat în baza dispozițiilor art. 711 alin 1 Cod procedură civilă, anularea executării silite ce face obiectul dosarului execuțional 222/15.07.2013 al executorului judecătoresc Andronesi D. M. și, în temeiul 719 alin 1, anularea formelor de executare.
În dosar_ al Judecătoriei Bistrița, C. Județeană Bistrița-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a formulat contestație la executare împotriva formelor de executare silită din dosarul execuțional 222/2013 al executorului judecătoresc Andronesi D. M. solicitând anularea formelor de executare silită inițiate în acest dosar.
Așa cum se poate lesne observa, ambele contestații la executare din ambele dosare vizează același dosar execuțional nr. 222/2013 al executorului judecătoresc Andronesi D. și în ambele se solicită anularea formelor de executare silită. În plus, în dosarul nr._ se mai solicită și anularea executării însăși în temeiul art. 711 alin 1 Cod procedură civilă.
Potrivit disozițiilor art. 138 Cod procedură civilă, „nimeni nu poate fi chemat în judecată în aceeași cauză, același obiect și aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar înaintea aceleași instanțe în cauze diferite". În speță există identitate de obiect, de cauză, însă, într-un dosar cererea este formulată de C. locală iar în cealaltă cauză cererea este formulată de C. Județeană, însă în ambele se solicită anularea formelor de executare din același dosar execuțional.
Chiar dacă nu este identitate în ceea ce privește contestația formulată în condițiile în care în cauzele de fond funciar au calitate ambele comisii, cea comună și cea județeană, intimata apreciază că este îndeplinită și cerința părților, astfel că există litispendență și se impune a se constata aceasta și a se transmite cel de-al doilea dosar, adică_ la dosarul_ cu termen de judecată în 27.03.2014.
Dacă se va trece peste această excepție, neadmițând-o instanța, atunci, pentru buna administrare a justiției, intimata consideră că se impune conexarea dosarelor (art. 139) în condițiile în care ambele contestații vizează aceleași forme de executare.
Prin încheierea ședinței publice din 13.05.2014 (f. 37 din dosarul nr._ ), instanța a admis excepția conexității invocate de reprezentantul contestatoarei și a dispus trimiterea dosarului la cauza pendinte, respectiv nr._ .
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la data de 16.05.2014, contestatoarea a solicitat să se dispună admiterea contestației sale, astfel cum a fost formulată; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se reiterează aspectele de fapt și de drept expuse anterior, respectiv faptul că, așa cum a arătat contestatoarea pe întregul parcurs al cercetării judecătorești, i-a invitat de mai multe ori, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, pe intimații D. E. și pe fratele acesteia, T. M., la sediul Primăriei Braniștea, pentru a putea merge la efectuarea măsurătorilor în vederea întocmirii planurilor parcelare necesare la înaintarea documentației la OCPI în vederea eliberării titlului de proprietate. De asemenea, o altă solicitare trimisă cu aceeași ocazie a fost aceea de a depune intimații acte de stare civilă ale dânșilor, precum și certificatul de deces al defunctului T. M., tatăl intimaților. Până în prezent, doar intimata D. E. a fost cea care a depus acte de stare civilă și s-a prezentat la sediul Primăriei Braniștea pentru efectuarea măsurătorilor în vederea întocmirii planurilor parcelare necesare la înaintarea documentației la OCPI în vederea eliberării titlului de proprietate. Intimatul T. M. nu a depus niciun act de stare civilă și nici nu s-a prezentat niciodată la sediul Primăriei Braniștea în vederea efectuării măsurătorilor. Această atitudine recalcitrantă a intimatului a fost dovedită în fața instanței pe parcursul întregii cercetări judecătorești, inclusiv prin refuzul acestuia de a se prezenta în fața instanței în vederea luării interogatoriului, interogatoriu care cuprindea aspecte strict legate de atitudinea acestuia față de întregul demers al contestatoarei privind înaintarea documentației la OCPI în vederea eliberării titlului de proprietate.
Deși intimata D. E. susține faptul că intimatul T. M. folosește terenurile pentru care urmează să se elibereze titlul de proprietate și că prezența acestuia la efectuarea măsurătorilor nu este necesară raportat la faptul că acesta folosește terenurile, acest lucru este total neadevărat având în vedere faptul că titlul de proprietate urmează să fie emis pe numele ambilor intimați. Faptul că intimatul folosește terenurile pentru care urmează să se elibereze titlul de proprietate, că refuză să îi pună la dispoziție contestatoarei actele de stare civilă și că refuză să participe la efectuarea măsurătorilor necesare, nu reprezintă un just temei care să îi poată da acesteia posibilitatea înaintării dosarului Comisiei județene fără a avea nici acte de stare civilă a persoanei pe numele căreia urmează să se elibereze titlul de proprietate și nici măsurătorile efectuate.
De asemenea, susținerea intimatei referitoare la faptul că Primăria Comunei Braniștea se află în același sediu cu cel al Comisiei locale, motiv pentru care s-ar putea să facă singură rost de actele de stare civilă ale intimatului T. M. i se pare total ieșită din comun în condițiile în care această obligație revine intimatului, iar C. locală nu are nicio culpă, fiind de bună-credință de la început și manifestându-și deschis disponibilitatea de a face toate demersurile necesare întocmirii documentației pentru emiterea titlului de proprietate.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din 22.05.2014, intimata a solicitat să se dispună respingerea contestațiilor la executare formulate în dosar_ și dosar_, conexat la dosar_ ; și obligarea contestatoarelor la plata sumei de 2400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, împotriva dosarului de executare silită 222/2013 al SCEJ Androniesii & Andronesi au formulat contestație la executare C. de locală de fond funciar B. și C. Județeană de fond funciar Bistrița. Așa cum s-a menționat în întâmpinările din cele două dosare și s-a analizat fiecare act contestat, contestațiile sunt neîntemeiate în condițiile în care punerea în posesie există potrivit procesului verbal nr. 65/28 iulie 2007, singurul act care trebuia să îl întocmească era C. L. să înainteze procesul verbal comisiei Județene iar aceasta să emită titlul de proprietate.
Tocmai pentru că nu s-a procedat la executare de bună voie, intimata a fost nevoită să promoveze acțiune pentru punere în posesie și prin Sentința civilă 736/2012 a Judecătoriei Beclean, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a dispus obligarea la predare în posesie și întocmirea titlului de proprietate.
În cursul judecății s-a invocat faptul că, deși intimata a fost convocată pentru întocmirea planului parcelar, aceasta nu s-a prezentat, fapt ireal întrucât a depus la dosar adresa 284/28.01.2013 emisă de C. locală B. prin care a fost invitată pentru întocmirea planurilor parcelare și pe aceea adresă, reprezentantul comisiei a făcut mențiunea că s-a prezentat la 4 februarie însă nu s-a procedat la deplasarea în teren și întocmirea planului parcelar.
În condițiile în care există hotărâre definitivă de obligare la punerea în posesie și eliberare a titlului de proprietate și intimata s-a prezentat ori de cate ori a fost chemată pentru a participa la operațiunea de întocmire de planuri parcelare, în mod nejustificat se contestă acum executarea, astfel că se impune respingerea contestațiilor ca nefondate.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Sentința civilă nr.736/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dos nr._ ,s-a admis în parte acțiunea formulată de intimata din cauza pendinte D. E. în contradictoriu cu pârâtele-contestatoare C. locală pentru aplicarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Braniștea și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Bistrița-Năsăud, fiind obligată C. locală de a întocmi și înainta întreaga documentație necesară în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața de 2,25 ha teren reconstituit în favoarea defunctului Trombitaș M. ,Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Bistrița –Năsăud. Din considerentele sentinței ,rezultă că defunctului T. M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2,25 ha fiind înscris în Anexa 2a Braniștea la poziția 17, fiind întocmit Procesul –verbal de punere în posesie nr.65/28.07.2007.
Titlul obținut nu a fost executat de bunăvoie, potrivit art. 622 C.pr.civ., motiv pentru care intimata D. E. a solicitat executarea silită în data de 8.07.2013, potrivit dosarului de executare nr. 222/Ex/2013 al SCPEJ Andronesi V. D. & Andronesi D. M. .
Ulterior întocmirii actelor de executare, atât C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Branistea cât, și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Bistrița –Năsăud au formulat contestație la executare.
Potrivit art. 13 și art 15 din HGR 131/1991 în vigoare la data formularii cererii de Trombitaș M. autorul intimaților, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită. Când sunt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnând-o,iar stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viață se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedați, pe numele moștenitorilor. Când sunt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.
Membrii cooperatori în viață, fie că au adus sau nu terenuri în cooperativă, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelele anexă nr. 2.a. și 2.b., iar moștenitorii cooperatorilor decedați se înscriu cu suprafața stabilită în tabelul anexă nr. 3.
În speță, instanța apreciază că titlul de proprietate ce urmează a fi emis trebuie să respecte și să fie eliberat în conformitate cu actele premergătoare lui, respectiv Hotărârea comisiei județene de validare a Anexei 2a Braniștea,în speță pe numele defunctului Trombitaș M. urmând ca ulterior moștenitorii să procedeze la ieșirea din indiviziune și dezbaterea masei succesorale conform dispozițiilor de drept comun,astfel că, față de aceste statuări, motivele Comisiei locale Braniștea de a nu înainta documentația necesară (anexa validată,planul parcelar, procesul verbal de punere în posesie și schița terenului ) eliberării titlului pentru stabilirea dreptului de proprietate nu au suport legal . Mai mult prin OUG 127/2002 privind unele măsuri de accelerare a acțiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere comisiile pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor au obligația să comunice persoanelor cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate, în scris, cu confirmare de primire, data și locul unde se va face punerea în posesie. În cazul în care persoanele cărora li s-a făcut comunicarea sau împuterniciții acestora nu se vor prezenta la data și locul stabilite, operațiunea de punere în posesie și de întocmire a proceselor-verbale se va face de către comisiile locale în prezența unor martori, de regulă proprietari puși în posesie în vecinătate. Art.2 al aceluiași act normativ prevede că persoanelor interesate sau al împuterniciților acestora care nu se prezintă pentru înmânarea titlurilor de proprietate, acestea vor fi expediate prin poștă, cu confirmare de primire. A nu înainta documentația Comisiei Județene pe considerentul că nu s-au depus acte de stare civilă ,este în contradicție cu normele precizate.
În ceea ce privește motivul invocat cum că o asemenea hotărâre nu poate face obiectul unei executări silite, instanța apreciază că dispozițiile art.905 din codul de procedură civilă sunt clare, statuând că, dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, debitorul nu execută obligația de a face sau a nu face, care nu poate fi îndeplinită de altă persoană ,acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități,de către instanța de executare. Față de cele ce preced, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația formulată de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Raportat la soluția ce se va pronunța și având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.451 Cod procedură civilă instanța va respinge petitul de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește dosarul conex având ca obiect contestația la executare formulată de C. județeană de stabilire a dreptului de proprietate instanța o apreciază ca neîntemeiată ,pentru următoarele considerente:
Potrivit art.7 din Prin HGR nr.728/1992 privind unele masuri de accelerare a emiterii titlurilor de proprietate si punerii în posesie a titularilor, în condițiile Legii fondului Funciar nr. 18/1991 în exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii, comisiile județene sunt obligate:
a) să stabilească pentru fiecare comisie locală volumul de lucru săptămânal;
b) sa controleze bilunar modul în care comisiile locale își îndeplinesc atribuțiile prevăzute la art. 5 si sa adopte de îndată masuri de intrare în legalitate în cazul constatării unor abateri ;
c) sa iși stabilească în cadrul volumului de lucru curent, numărul de titluri de proprietate pe care urmează să le emită bilunar ;
d) să transmită bilunar Guvernului date cu privire la:
- numărul de procese-verbale privind punerea in posesie si suprafața de teren corespunzătoare acestora, ce i-au fost înaintate în vederea emiterii titlurilor de proprietate ;
- numărul titlurilor de proprietate emise - completate si semnate de cei in drept ;
- numărul titlurilor de proprietate înmânate titularilor îndreptăți ;
În temeiul acestor obligații suplimentare C. județeană nu are rolul doar de coordonare și îndrumare metodologică a comisiilor locale de fond funciar ci, și una de control .Nerespectarea unei hotărâri judecătorești, neeliberarea persoanei îndreptățite a titlului de proprietate aduce o atingere dreptului la un proces echitabil protejat de art.6 paragraful 1 din Convenția (Europeană) pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Acest drept ar rămâne iluzoriu dacă nu ar include și faza de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Însă Convenția are în vedere drepturi efective, concrete, iar nu iluzorii, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg în jurisprudența sa, începând cu cauza Artico vs. Italia (1980). Statul și instituțiile publice au îndatorirea, reprezentând autoritatea publică, de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârea judecătoreasca de condamnare a lor, termenul rezonabil de soluționare prevăzut de art.6 din Convenție fiind aplicabil și în faza executării silite (de exemplu, cauza Ruianu contra României, Pini și Bertani, Manera și Atripaldi contra României, Ș. contra României, V. I. contra României, S. P. contra României).
Întârzierea în executarea unei sentințe, imputabilă autorităților care nu furnizează o justificare valabilă în acest sens, aduce atingere și dreptului creditorului la respectarea bunurilor sale, drept protejat de art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției. În Cauza Ș. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că: "Administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art.6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi". Față de aceste dispoziții ,instanța va respinge ca neîntemeiată și contestația la executare formulată de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița Năsăud.
Instanța va respinge petitul de acordare a cheltuielilor de judecată formulat de intimata Darloți E. având în vedere că aceste cheltuieli nu au fost dovedite înainte de a da cuvântul pe fond părților, dovezile fiind depuse după închiderea dezbaterilor în fond, chitanțele fiind anexate concluziilor scrise.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR BRANIȘTEA, cu sediul în Braniștea, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimații D. E., cu domiciliul în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud, și TROMBITAS M., cu domiciliul în Braniștea, nr. 42, jud. Bistrița-Năsăud, ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare formulată de C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA-NĂSĂUD, cu sediul în Bistrița, Piața P. R., nr. 1, jud. Bistrița-Năsăud, obiect al dosarului conex.
Respinge petitul de acordare a cheltuielilor de judecată formulat atât de contestatoarea C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Braniștea,cât și de intimata Darloți E. .
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi.29.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. L. M. U. C. A.
RED/DACT
TLM/R.
16.06..2014 -6ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2360/2014.... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 6194/2014.... → |
|---|
