Plângere contravenţională. Sentința nr. 3017/2014. Judecătoria BISTRIŢA

Sentința nr. 3017/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 11524/190/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3017/2014

Ședința publică din data de 16 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: JÎRGHIUȚĂ A., judecător

GREFIER: M. L.

Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta . SRL, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției .._ încheiat la data de 13.11.2013 de către intimata POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI BISTRIȚA.

Cauza s-a judecat în fond la data de 02.04.2014, concluziile reprezentantului intimatei fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea hotărârii la data de 16.04.2014, încheierea de ședință respectivă făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând, constată că:

Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta . SRL a solicitat, în principal, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.11.2013 de către intimata POLIȚIA LOCALĂ A MUN. BISTRIȚA iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

În motivare arată că, pe tronsonul străzii Romană în discuție nu există locuri de parcare, după cum o dovedesc planșele foto anexate. Toți vecinii petentei, toți riveranii respectivului tronson, parchează pe trotuar, care este parțial betonat, parțial balastat, delimitat fiind de către o conductă de gaz. Probabil că a depășit partea betonată a trotuarului, însă, după cum se poate cu ușurință observa, nu avea cum să ajungă pe spațiul verde, bariera fizică a conductei de gaz fiind de netrecut.

De asemenea, din planșele foto (planșa 1) reiese că partea nebetonată a trotuarului este balastată. Nicidecum nu poate fi vorba de spațiu verde. Existând aceasta imposibilitate faptică de a parca pe spațiul verde, delimitat, de altfel, și de conducta de gaz, și de un gard viu, solicită instanței să constate că agentul constatator s-a aflat într-o eroare de fapt, ceea ce înlătură caracterul contravențional al faptei; în mod nereal acesta a reținut că "a staționat voluntar pe spațiu verde", și, pe cale de consecință, solicită să se constate lipsa temeiniciei procesului-verbal atacat.

Agentul constatator a omis să observe prevederile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, care statuează: "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea." Or, în procesul verbal de constatare nu se arată toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei: nu se face referire nici la situația tronsonului de stradă respectiv, nici la lipsa locurilor de parcare și nici la starea trotuarului, betonat doar pe o porțiune și balastat pe cealaltă. Lipsa acestor mențiuni demonstrează că agentul constatator nu a apreciat corect situația de fapt, ceea ce, în opinia petentei, atrage anularea procesului verbal de constatare a contravenției atacat.

Apreciază că agentul constatator nici nu avea cum să aprecieze corect situația de fapt, ora 00,09 menționată în procesul-verbal, în data de 12.11.2013, pe o stradă slab luminată, ridicând serioase semne de întrebare asupra veridicității celor susținute în cadrul procesului-verbal.

Deși agentul constatator menționează că s-ar fi efectuat fotografii la fața locului și că s-ar fi lăsat invitație cu nr. 772/12.11.2013 pentru a se prezenta la sediul Poliției locale, petenta arată că această din urmă mențiune nu corespunde realității, negăsind vreun script pe autoturism, sau lângă acesta, sau în cutia poștală. În ceea ce privește eventualele fotografii, după primirea procesului-verbal, petenta s-a deplasat la sediul Poliției locale, de bună credință fiind, unde a primit doar promisiunea că respectivele fotografii ne vor fi comunicate, însă acest lucru nu s-a întâmplat până în acest moment.

De asemenea, la încheierea procesului verbal atacat, agentul constatator nu a respectat prevederile art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, care impun: "în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. " (s.n.). Arată că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință acest drept, de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și, cu atât mai puțin, nu a consemnat vreo obiecțiune din partea sa. Având în vedere acest aspect, solicită instanței să constate nulitatea procesului-verbal atacat.

Mai mult, solicită instanței să constate că agentul constatator a ignorat prevederile art. 19 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare: "Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod."

Față de aceste dispoziții legale, se poate cu ușurință constata că procesul verbal este semnat doar de către agentul constatator, că e inserată doar mențiunea "întocmit în lipsă", fără a fi confirmate de vreun martor lipsa petentei, refuzul sau neputința sa de a semna. De asemenea, nu este precizat vreun motiv pentru încheierea procesului verbal în acest mod.

Toate aceste elemente demonstrează - pe lângă eroarea de fapt în care se află agentul constatator și superficialitatea întocmirii - nelegalitatea procesului-verbal de contravenție atacat, impunându-se anularea sa.

În motivarea petitului subsidiar, arată că legiuitorul, prin art. 5 alin. (5) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare impune: "Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite." Fapta de a parca în afara carosabilului, fără a stânjeni pe cineva, fără a strivi vreun fir de iarba, nu poate avea vreun grad de pericol social sau, eventual ar putea fi reținut un grad redus de pericol. Față de aceste aspecte, și luând în considerare și dispozițiile art. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.

În drept, a invocat prev. art. 16 si 19 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, art. 5 rap. la art. 7 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-9).

Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.

În motivare arată că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat i s-a aplicat petentei sancțiunea amenzii în cuantum de 500 lei, întrucât s-a reținut în sarcina sa, săvârșirea contravenției prevăzută de art. 14 pct. 11 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului Bistrița. Contravenția este definită ca fiind fapta de încălcare a interdicției privind circulația sau staționarea autovehiculelor sau vehiculelor de orice fel pe spațiile verzi, iar sancțiunea prevăzută este amenda între 100-1000 lei.

În concret, în data de 12.11.2013 la ora 00.09, un echipaj al Poliției Locale, aflat în patrulare prin municipiul Bistrița în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a constatat că autovehiculul marca Peugeot, de culoare albă, cu nr._ era parcat pe spațiul verde aparținând domeniului public de pe . Bistrița. Așa cum se procedează de obicei în aceste situații, au fost efectuate fotografii la fața locului, din care reiese modul în care era parcat autovehiculul, (fotografii pe care le depune la dosar în probațiune). De asemenea, polițistul local a lăsat pe bordul mașinii și o invitație (sub forma unui formular tipizat, al cărui model îl depune de asemenea în probațiune) prin care i se pune în vedere conducătorului auto să se prezinte la sediul Poliției Locale cu documentul de identitate și certificatul de înmatriculare, dat fiind că a încălcat prevederile HCL nr. 153/2009 cu privire la parcarea pe spațiul verde. Așa cum s-a consemnat și în cuprinsul procesului verbal de contravenție, invitația pentru a se prezenta la sediul Poliției are numărul 772/12.11.2013 și apare înregistrată în Registrul cu invitațiile pentru persoane fizice și juridice.

Având în vedere că la momentul constatării contravenției, conducătorul autovehiculului nu era de față, procesul verbal de contravenție a fost încheiat la sediul Poliției Locale, după ce au fost efectuate verificări în bazele de date pentru aflarea datelor de identitate ale proprietarului autovehiculului.

Raportat la conținutul plângerii contravenționale formulate de către petentă și la motivarea acesteia, arată că petenta folosește sintagma "toți vecinii mei, toți riveranii respectivului tronson, parchează pe trotuar..." sugerând ideea că fapta de a parca pe spațiul verde ar fi justificată în opinia sa, pe de o parte pentru că ar avea calitatea de riveran, și pe de altă parte, pentru că și alții fac la fel. Intimatul arată că nu poate fi de acord cu o astfel de opinie, pentru că petenta nu este în nici un caz un riveran - aceasta avându-și sediul în localitatea Beclean, și nicidecum în zona unde a fost parcată mașina, și chiar dacă ar avea sediul în zonă, tot nu ar avea dreptul să parcheze pe spațiul verde, la fel cum nimeni de altfel nu are dreptul. împrejurarea că există în mod frecvent și alte mașini parcate în zonă în același mod, nu reprezintă în nici un caz o justificare pentru fapta petentei.

Susținerea cu privire la netemeinicia procesului verbal de contravenție pe motiv că s-ar fi reținut o altă stare de fapt de către agentul constatator, neconformă cu realitatea, este infirmată de fotografiile realizate la fața locului cu ocazia constatării contravenției.

Cât privește faptul că în cuprinsul procesului verbal nu ar fi fost arătate toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei - arată că fapta contravențională prin conținutul ei obiectiv a fost în mod corect și suficient descrisă de agentul constatator, iar celelalte elemente la care s-a referit petenta - situația tronsonului de stradă, lipsa locurilor de parcare, starea trotuarului, ora constatării faptei, slaba iluminare a străzii - nu au nici o relevanță cu privire la fapta contravențională constatată sau temeinicia procesului verbal de contravenție.

Având în vedere modul și împrejurările în care a fost constatată fapta contravențională și a fost întocmit procesul verbal de contravenție, - așa cum le-a descris mai sus, apreciază că au fost respectate întocmai toate prevederile art. 16 și 19 OG nr. 2/2001, astfel că nu subzistă nici un motiv de nelegalitate care să afecteze valabilitatea procesului verbal de contravenție.

Arată intimatul că nu poate fi de acord cu solicitarea formulată în subsidiar de petentă - aceea de a fi înlocuită sancțiunea amenzii cu avertismentul - pe motiv că nu ar fi fost nimeni stânjenit și că nu ar fi fost strivit nici un fir de iarbă - deci fapta ar fi lipsită de pericol social. Așa cum reiese din fotografiile anexate în probațiune, autovehiculul petentei era staționat pe spațiul verde cu ocuparea în întregime și a trotuarului.

Pentru toate aceste considerente, apreciază că nu poate fi admisă cererea petentei de anulare a procesului verbal de contravenție, deoarece nu există nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a procesului verbal și nu a fost indicat nici un mijloc de probă în acest sens.

In concluzie, aspectele invocate de către petentă nu sunt de natură să afecteze în vreun fel legalitatea sau temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. PLO nr._/13.11.2013.

În drept a invocat prev. art. 205 și urm. C. pr. civ., 99, alin. 1, pct. 3 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, art. 16 și art. 19, din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 28-34).

La data de 14.02.2014, petenta depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care solicită înlăturarea apărărilor formulate de intimată.

Petenta a arătat prin plângerea contravențională că în mod eronat s-a reținut de către agentul constatator în sarcina sa săvârșirea unei contravenții constând în încălcarea interdicției de a circula sau staționa pe spațiile verzi. A arătat și că, pe acel tronson de stradă (. este delimitat de trotuarul parțial betonat, parțial balastat, de o conductă de gaz (după cum reiese din chiar planșele foto atașate întâmpinării de către intimată), astfel că o intruziune a autovehiculului aparținând petentei pe spațiul verde este imposibilă. Dacă porțiunea balastată din trotuar, până la țeava de gaz, este considerată de către Poliția locală a Municipiului Bistrița drept spațiu verde, acest lucru demonstrează cu prisosință aprecierea incorectă a stării de fapt.

Lipsa corectitudinii și rigorii în apreciere este vădită chiar și în textul întâmpinării: intimata susține că "autovehiculul marca Peugeot, de culoare albă, cu nr._ era parcat pe spațiul verde" (s.n.). Autoturismul aparținând societății, marca Peugeot, cu nr. înmatriculare_, condus în permanență de administratorul societății, este de culoare bleumarin. Agentul constatator s-a aflat într-o eroare de fapt, ceea ce înlătură caracterul contravențional al faptei; în mod nereal acesta a reținut că "a staționat pe spațiu verde" și, pe cale de consecință, solicită să se constate lipsa temeiniciei procesului-verbal atacat.

Cele învederate de intimată arată, o dată în plus, că procesul verbal atacat a fost întocmit cu neobservarea art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare: nu se arată, în procesul verbal atacat, toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei (nu se face referire nici la situația tronsonului de stradă respectiv, nici la lipsa locurilor de parcare și nici la starea trotuarului, betonat pe o parte și balastat pe cealaltă). Lipsa mențiunilor demonstrează că agentul constatator nu a apreciat corect situația de fapt și nici nu avea cum să o facă, după cum a arătat și prin plângerea contravențională, și după cum o demonstrează și lipsa de rigoare, arătată mai sus.

În ceea ce privește susținerile intimatei că agentul constatator ar fi lăsat invitație undeva, pe mașină sau în preajma acesteia, a arătat deja că acest aspect nu corespunde realității, referirile intimatei la registrul intern pe care îl deține nefiindu-i opozabil și neputând crea decât, eventual, o realitate paralelă, birocratică, a Poliției Municipiului Bistrița.

Planșele foto atașate întâmpinării de către intimată confirmă susținerile petentei în ceea ce privește modul de parcare în zonă (pe trotuar fiind vizibile mai multe autoturisme), delimitarea trotuarului de către țeava de gaz și gardul viu.

Față de susținerile intimatei că agentul constatator ar fi respectat întocmai prevederile art. 16 și 19 din OG nr. 2/2001, a arătat pe larg în plângerea contravențională, reiterând susținerile sale că, dimpotrivă, agentul constatator nu a respectat prevederile legale menționate.

Toate aceste elemente, demonstrează - pe lângă eroarea de fapt în care se află agentul constatator și superficialitatea întocmirii - și nelegalitatea procesului verbal de contravenție atacat, impunându-se anularea sa.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul – verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.11.2013 de intimata Poliția Locală a mun. Bistrița, petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 500 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 14 pct. 11 din HCL 153/2009, constând în aceea că, la data de 12.11.2013, la ora 00:09, autovehiculul marca Pegeot, de culoare albastră, cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei, a staționat voluntar pe ., pe spațiul verde aparținând domeniului public al mun. Bistrița.

Analizând din punct de vedere formal conținutul procesului-verbal de contravenție, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiile art. 17 din OG 2/200l sub sancțiunea nulității absolute.

În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 16 din OG 2/2001, invocată de către petentă, instanța reține că situația tronsonului de stradă respectiv și starea trotuarului nu sunt împrejurări relevante în aprecierea gravității faptei de a staționa pe spațiul verde. Lipsa locurilor de parcare în zonă poate constitui o împrejurare care să fie avută în vedere la aprecierea pericolului social concret al faptei săvârșite, însă nerespectarea prevederilor art. 16 din OG 2/2001 se sancționează cu nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție, nulitate care, spre deosebire de nulitatea absolută, este condiționată de existența unei vătămări care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Având în vedere faptul că împrejurările invocate de petentă ca fiind relevante pentru aprecierea concretă a gradului de pericol social al faptei pot fi avute în vedere de către instanță în momentul verificării proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol concret al faptei săvârșite de petentă, instanța constată că vătămarea ce s-a putut produce prin nemenționarea acestei împrejurări este înlăturată prin analizarea acestor împrejurări de către instanța de judecată.

Referitor la nerespectarea disp. art. 16 alin. 7 din OG 2/2001 instanța apreciază că aceste dispoziții legale sunt aplicabile doar în situația în care contravenientul este de față în momentul încheierii procesului-verbal de contravenție, doar în această situație fiind posibilă aducerea la cunoștința contravenientului a dreptului de a formula obiecțiuni. Prin urmare, petenta nefiind de față la încheierea procesului-verbal de contravenție, nu poate fi reținută nerespectarea de către intimată a disp. art. 16 alin. 7 din OG 2/2001.

Privitor la nerespectarea disp. art. 19 din OG 2/2001 instanța reține că nerespectarea acestei dispoziții legale atrage sancțiunea nulității relative a procesului-verbal de contravenție, sancține condiționată de existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea actului sancționator. Petenta nu a indicat vătămarea produsă, situație în care instanța apreciază că nu se impune anularea procesului-verbal pentru acest motiv.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție atacat, instanța reține că planșele foto depuse în probațiune de intimată (filele 32,33) relevă faptul că autovehiculul petentei era staționat parțial pe spațiul verde, situație în care reținerea în sarcina petentei a săvârșirii contravenției prevăzute de art. 14 pct. 11 din HCL 153/2009 este întemeiată.

Privitor la individualizarea sancțiunii instanța reține că petenta este la prima abatere de acest gen iar în zona săvârșirii contravenției nu sunt amenajate locuri de parcare, fapt necontestat de intimată, situație în care instanța apreciază că sancțiunea avertisment este suficientă pentru a evita pe viitor săvârșirea de către petentă a unor fapte similare.

Având în vedere aceste considerente instanța va admite în parte plângerea contravențională și va modifica procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimată la data de 13.11.2013 în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 500 lei cu sancțiunea avertisment.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta . SRL, cu sediul in Beclean, .. A40, ., jud. Bistrița-Năsăud, nr. înmatriculare în Registrul Comerțului J_, CUI_, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA LOCALĂ A MUN. BISTRIȚA, cu sediul în municipiul Bistrița, Piața Centrală nr. 2, CUI_.

Modifică procesul- verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimată la data de 13.11.2013 în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 500 lei cu sancțiunea avertisment.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Bistrița.

Pronunțată în ședință publică, azi, 16.04.2014.

PREȘEDINTEGREFIER

JÎRGHIUȚĂ A. M. L.

RED/DACT

JA/M.

06.06.14

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 3017/2014. Judecătoria BISTRIŢA