Plângere contravenţională. Sentința nr. 7436/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7436/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 06-10-2014 în dosarul nr. 2759/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7436
Ședința publică din 06 octombrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: L. M.
GREFIER: A. C. I.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale, formulată de petenta C. A. B. L. R., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./02.12.2013, încheiat de intimata C.- C..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Judecata pe fond a cauzei a avut loc la data de 25.09.2014 când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 06.10.2014.
Încheierea din 25.09.2014 face parte din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, la data de 13.03.2014, petentul C. A. B. L. R. a solicitat să se dispună repunerea sa în termenul de formulare a plângerii și anularea procesului-verbal nr. DRDP177690/02.12.2013, întocmit de intimata C.- C.; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, petentul a arătat că a luat la cunoștință despre existența actului sancționator contestat la data de 06.03.2014, odată cu primirea somației execuționale emise în dosarul execuțional nr. X19577400/6/_ /_, motiv pentru care solicită repunerea sa în termenul de formulare, având în vedere faptul că procesul – verbal nu a fost comunicat în mod legal, conform Deciziei nr. 10/2013 a ÎCCJ.
Pe fondul cauzei, petentul a invocat nulitatea actului sancționator motivat de faptul că nu a fost întocmit în modalitatea prevăzută de art. 15-19 din OG 2/2001, respectiv nu a fost semnat olograf de agentul constatator, iar utilizarea unei semnături electronice nu poate fi validată în cazul unui proces – verbal emis pe suport de hârtie, iar nu informatic.
În drept, petentul a invocat prevederile art. 31 și urm. din OG 2/2001.
În probațiune, petentul a anexat un set de înscrisuri (f. 4-5, 11, 13, 13-15).
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (f. 11) în baza prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
Intimata a depus întâmpinare (f. 19 – 20) prin care a solicitat instanței să dispună respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și neîntemeiată și să mențină procesul-verbal ca temeinic și legal.
În motivare, a arătat că la data de 02.12.2013 a fost emis procesul-verbal de constatare a contravenției atacat, prin care s-a constatat că în data de 05.09.2013, pe DN 17, km. 43+150 m, loc. Podirei, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicabil tuturor utilizatorilor români pentru autovehiculele, structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrare în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axă, după caz.
Intimata a precizat că procesul-verbal de constatare a contravenției îndeplinește condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002 coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Procesul-verbal a fost emis prin sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și C.N.A.D.N.R. S.A.
În drept, intimata a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001 și Ordinul MTI nr. 769/2010.
În probațiune, intimata a anexat un set de înscrisuri (f. 21-23).
Prin răspunsul la întâmpinare (f. 29) depus la dosarul cauzei la data de 24.06.2014 prin registratura instanței, petentul a arătat că își menține susținerile din plângerea contravențională.
Instanța a încuviințat și administrat în prezenta cauză proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._, întocmit la data de 02.12.2013 petentul a fost sancționat contravențional cu suma de 250 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 2 din O.G. 15/2002, cu modificările ulterioare și completările ulterioare.
În fapt, s-a reținut că la data de 05.09.2013, ora 12:05, pe DN17 Km 43+150 m, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare_, aparținând porivit bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor petentului, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Totodată, s-a reținut că proba se face cu foto___.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, potrivit Deciziei nr. 10 din 10.06.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, obligatorie pentru instanțe potrivit art. 517 alin. 4 C.proc.civ., s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Așadar, comunicarea procesului verbal de contravenție se realizează prin afișare numai dacă există dovada faptului că modalitatea comunicării prin scrisoare recomandată nu a putut fi îndeplinită. În aceste condiții, instanța concluzionează că, dacă nu exista dovada faptului că s-a procedat, în prealabil, la comunicarea procesului-verbal prin scrisoare recomandată, atunci comunicarea prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului nu este suficientă pentru a se considera că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenția a fost îndeplintă legal, astfel încât contravenientul se află în termen pentru a formula plângere contravențională.
Așa fiind, instanța constată că la dosar intimata a depus avizul de înștiințare prin care petentul a fost anunțat că a primit o corespondență cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a procesului-verbal contestat în prezenta cauză, corespondență care trebuia ridicată de la poștă în termen de 8 zile calendaristice. Intimata nu a depus dovada faptului că petentul a mers la oficiul poștal să ridice corespondența care conținea procesul-verbal contestat, nefăcând nici dovada că ulterior acestui moment procesul-verbal contestat a fost afișat.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că procedura de comunicare nu a fost realizată conform normelor legale, astfel încât contravenientul putea să formuleze plângere contravențională.
Având în vedere cele reținute, în baza art. 186 C.proc.civ. instanța va respinge cererea de repunere în termen formulată de petent ca rămasă fără obiect, întrucât, având în vedere cele expuse anterior termenul de 15 zile în care trebuia formulată plângerea contravențională, acesta nu a început să curgă.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Instanța reține că deși procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea, acesta a fost încheiat cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile O.G. 2/2001 privind regimul contravențiilor.
Astfel, art. 2 al. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stipulează că este act administrativ: „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ”.
De asemenea, art. 34 al. 2 din OG nr. 2/2001 prevede că: „Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului”, dând așadar caracter administrativ proceselor – verbal de constatare a contravențiilor și subrogând această categorie de acte raporturilor de autoritate.
Totodată, din economia prevederilor art. 3 și 4 din Legea nr. 455/2001, instanța reține că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al unui alt procedeu similar, atât înscrisul electronic, cât și semnătura electronică atașată acestora putând fi aplicate raporturilor juridice de drept privat. Că este așa o confirmă și prevederile art. 5 din Legea nr. 455/2001 în conformitate cu care „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată”.
Însă această modalitate de a încheia procesul verbal, nu respectă condițiile de valabilitate ale proceselor verbale de contravenție, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de lege.
Din întreaga economie a OG 2/2001 (drept comun în materie contravențională), rezultă că procesul verbal de constatare a contravenției trebuie să îmbrace forma scrisă (art. 15, 16, 17, 19, 25, 27 privind comunicarea) și să cuprindă mențiunile prevăzute în mod expres de lege. Aceleași dispoziții legale duc la concluzia că procesul verbal în formă scrisă trebuie să fie întocmit pe suport material, iar nu virtual (apt a fi comunicat prin modalitățile prevăzute de lege).
Concluzionând, instanța reține că legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului verbal de contravenție, în format electronic (sau comunicarea acestuia pe cale electronică), prevederile Legii 455/2001, privind înscrisurile electronice și semnătura electronica fiind aplicabile raporturilor juridice de drept privat, iar nu raporturilor de autoritate.
Faptul că OG 15/2002 a prevăzut posibilitatea constatării contravențiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, nu înseamnă că și procesele verbale de contravenție prin care se vor constatata aceste fapte, pot fi emise prin aceste mijloace tehnice (în format electronic).
Pentru aceste considerente instanța apreciază că în cauză nu a fost încheiat un proces-verbal (în forma prevăzută de lege), iar lipsa procesului verbal atrage și lipsa răspunderii contravenționale.
Având în vedere starea de fapt expusă și dispozițiile legale incidente, instanța va admite plângerea formulată, va anula procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._, întocmit la data de 02.12.2013 de către intimată, ca fiind nelegal întocmit.
În temeiul art. 451 și urm. C.proc.civ., obligă intimata să plătească petentului suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de repunere în termenul de formulare a plângerii contravenționale ca rămasă fără obiect.
Admite plângerea formulată de petentul C. A. B. L. R., C._, cu sediul în Bistrița, .. 10A, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimata C.- C., CUI_, J_, cont bancar RO84 RNCB_ 0001, deschis la BCR Sector 1 București, cu sediul în București, .. 401A, Sector.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._/02.12.2013.
Exonerează petentul de la plata amenzii prevăzute în procesul-verbal anterior menționat.
Obligă intimata la plata către intimat a sumei de 20 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. A. C.
RED./DACT
LM/R.
03.10.2014
C.O. 06 Octombrie 2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6168/2014. Judecătoria... | Partaj judiciar. Încheierea nr. 8/2014. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
