Pretenţii. Sentința nr. 7675/2014. Judecătoria BISTRIŢA

Comentarii

0

Sentința nr. 7675/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 13-10-2014 în dosarul nr. 1166/190/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 7675/2014

Ședința publică din data de 13 Octombrie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: V. V., judecător

GREFIER: M. I.-F.

Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulate de reclamanții B. H. M., și B. A. V. M. în contradictoriu cu pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și intervenienta în interes propriu ., având ca obiect revendicare imobiliară.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cauza s-a judecat pe fond la data de 29.09.2014, susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea hotărârii judecătorești s-a amânat pentru data de 06.10.2014, apoi pentru data de 13.10.2014, încheierile de ședință de la aceste termene de judecată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând, constată că:

P. acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, formulată și precizată (f. 126) reclamanții B. H. M. și B. A. V. M. au chemat în judecată pe pârâtul M. ADMINISTRAȚIEI și INTERNELOR, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța în cauza, sa dispună obligarea pârâtului să le lase în deplina proprietate și liniștita posesie terenul în suprafața de 123 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2105/1/2/1; să dispună obligarea pârâtului la plata de despăgubiri, reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a terenului în suprafața de 123 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2105/1/2/1, începând cu data de 02.02.2009 și până la plata efectivă a acestora, raportata la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei acțiuni; cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanții arată că sunt proprietari prin moștenire respectiv convenție asupra terenului în suprafața de 879 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2104; 2105/1/2.

Mai arată că, din suprafața totala indicata, respectiv 879 mp2 reclamanții dețin efectiv doar 756 mp2, diferența de 123 mp2 fiind ocupata în mod abuziv de pârât.

In drept au invocat prev. art. 112 și urmat. Cod pr. civ., art. 563 și urmat. Cod civil.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-9), au solicitat încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului, a probei cu expertiza tehnica topografica judiciara și a cele cu expertiza de evaluare imobiliara judiciara.

Legal citat, pârâtul a formulat Întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor.

În susținerea celei de-a doua excepții, învederează instanței de judecată faptul că I. de Jandarmi Județean Bistrița a avut în administrare un imobil compus din construcție și teren în suprafață de 2550 m.p., înscris în C.F. nr. 4320 Bistrița, nr. top 2696/1 (construcție și teren în suprafață de 518 m.p.) și nr. top 2696/2 (teren în suprafață de 2032 m.p.) situat în municipiul Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud și nu Bbd. Independenței nr. 8, astfel cum susțin reclamanții.

De asemenea, învederează instanței că la data de 14.05.2002, notificarea formulată de Budaker I. Regine prin care solicita restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. nr. 4320 Bistrița, nr. top 2696/1 (construcție și teren în suprafață de 518 m.p.), nr. top 2696/2 (teren în suprafață de 2232 m.p.) și nr. top 2115/6 (teren în suprafață de 148 m.p.), situat în municipiul Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, i-a fost transmisă de către Primăria mun. Bistrița, pe considerentul că acest imobil ar fi deținut de către M.A.I. - I.J.J. Bistrița Năsăud.

Din analiza tuturor documentelor aferente notificării, au rezultat următoarele aspecte:

Notificarea a fost depusă în termen legal, cu îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de Legea nr. 10/2001, iar petenta Budaker I. a dovedit atât calitatea de persoană îndreptățită cât și dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat.

Imobilul a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 187/1945, astfel încât, raportat la depozițiile art. 2 alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se poate considera că este un imobil preluat abuziv.

Având în vedere necesitatea lămuririi aspectelor legate de identificarea suprafeței de teren, precum și de caracterul construcțiilor existente pe teren (demontabile sau nu), în cauză a fost efectuată o expertiză extrajudiciară topo.

Notificatoarea a depus la dosarul constituit în baza notificării „Documentația topografică pentru realizarea planului de situație" întocmită de ing. D. B. din conținutul căruia au rezultat următoarele: imobilul care face obiectul notificării este compus dintr-o construcție și teren în suprafață de 2.898 m.p., M. Administrației și Internelor având în administrare numai 2500 m.p. pe care sunt amplasate 6 construcții, din care C1 este fosta proprietate, iar celelalte au fost edificate după data preluării de către stat și sunt demontabile; imobilul identificat cu nr. top 2115/6 (teren în suprafață de 148 m2) face parte din domeniul public al localității fiind, în momentul de față, trotuarul din fața imobilului situat în mun. Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud; o parte a imobilului identificat cu nr. top 2696/2 (teren în suprafață de 200 m2) este afectată de o construcție, edificată după anul 1960, care aparține Școlii Generale nr. 2 Bistrița-Năsăud.

După verificarea și completarea cu acte a dosarului constituit în baza notificării, prin Dispoziția ministrului administrației și internelor nr. 736/2009 notificarea a fost admisă în parte, în sensul că se restituie în natură petentei Budaker I. Regine, cetățean austriac, cu domiciliul în Austria, Wels, ./5, identificată cu pașaport nr. H_ 7, eliberat de autoritățile austriece la data de 09.07.2001, construcția C1 identificată în planul de situație și delimitare a corpului de proprietate anexat la dispoziție, situată în municipiul Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscrisă în C.F. nr. 4320 Bistrița, nr. top 2696/1, cu respectarea afectațiunii imobilului de sediu al I.J.J. Bistrița-Năsăud pe o perioadă de până la 3 ani de la data emiterii dispoziției, conform prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere că doamna Budaker I. este cetățean străin, în dispoziție s-a menționat faptul că are drept de folosință special (care conferă titularilor drepturile și obligațiile conferite de lege proprietarului, cu excepția dreptului de dispoziție) asupra terenului în suprafață de 2550 m.p. situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în C.F. nr. 4320 Bistrița nr. topo 2686/1 și nr. 2696/2, cu respectarea afectațiunii imobilului de sediu al I.J.J. Bistrița, pe o perioadă de până la 3 ani de la data emiterii dispoziției, conform prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În aceste condiții, în considerarea aspectelor prezentate, urmează să se constate că în cauza dedusă judecății nu poate fi stabilită îndeplinirea cumulativă a celor trei condiții - calitate procesuală, capacitate procesuală și existența unui interes, necesare pentru ca instituția pârâtului să poată sta ca parte în proces, neexistând identitate între pârâtul M.A.I. și persoana pretinsă a fi obligată în raportul juridic dedus judecății, situație în care solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată și, pe cale de consecință, să se respingă acțiunea față de M. Administrației și Internelor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Mai arată că, din extrasul de C.F. nr. 3436 al localității Bistrița, anexat cererii de chemare în judecată rezultă că imobilele înregistrate sub nr. topo 2104, 2105 și 2105/1/2 au făcut obiectul unor înstrăinări succesive, în acest sens fiind încheiate mai multe contracte de vânzare cumpărare, care au stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra acestora.

După cum este bine cunoscut, cadastrul general este sistemul obligatoriu de evidență a tuturor imobilelor din țară, scopul final fiind înscrierea în registrul de publicitate imobiliară.

P. această evidență, se cunosc exact structura și mărimea terenurilor și a construcțiilor pe destinații și categorii de folosință, se poate stabili valoarea de impozitare a acestora, se pot calcula impozitele asupra sumelor rezultate din tranzacții și, nu în ultimul rând, se identifică proprietarul pe baza actului de proprietate și prin înscrierea în cartea funciară.

P. urmare, în speță sunt incidente dispozițiile dreptului comun în materia evicțiunii. Reglementată de Codul civil român ca o formă de răspundere a vânzătorului, în realitate, evicțiunea este o garanție, fiind autonomă și abstractă, independentă de orice idee de culpă.

Sub acest aspect, este de observat că efectele evicțiunii cât privește întinderea despăgubirilor sunt aceleași, atât pentru evicțiunea totală cât și pentru evicțiunea parțială, cazul în speță, cu deosebirea în acest ultim caz, dacă contractul rămâne în vigoare, vânzătorul trebuie să restituie cumpărătorului o parte din preț proporțională cu valoarea părții de care a fost evins și, dacă este cazul, să plătească daune-interese, conform art. 1703 C.civ.

Potrivit disp. art. 1695 alin. 1 C. civil, vânzătorul este de drept obligat să-l garanteze pe cumpărător împotriva evicțiunii care l-ar împiedica total sau parțial în stăpânirea netulburată a bunului vândut.

Dacă se va constata că în speță sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun privind evicțiunea și că terenul se află în administrarea instituției noastre, pârâtul solicită instanței să respingă acțiunea față de M. Administrației și Internelor ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, întrucât M.A.I. nu a fost parte a contractelor de vânzare-cumpărare sau de donație menționate în cartea funciară.

Pentru termenul de judecată din data de 11.12.2012, numita . a formulat Cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat instanței să încuviințeze în principiu cererea de intervenție în interes propriu, iar pe fond, în principal, a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a apărătorului ales al reclamantului, raportat la dispozițiile art. 68 Cod pr. Civ; să oblige pârâtul sa le recunoască dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF. 3436 Bistrița, nr. Top. 2104 și 2105/1/2 în suprafața de 113 mp; să-l oblige sa le predea în posesie suprafața ocupata, iar pe viitor sa se abțină de la orice acte de tulburare sau deposedare; să oblige părțile oponente la plata cheltuielilor de judecată.

În principal, intervenienta invocă lipsa calității de reprezentant a apărătorului reclamantului, solicitând admiterea excepției invocata și pe cale de consecința anularea cererii

Potrivit dispozițiilor art.67 Cod pr. Civ., "părțile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar", iar conform dispozițiilor art.68 alin.l Cod pr.civ. " procura pentru exercițiul dreptului de chemare în judecata sau de reprezentare în judecata trebuie făcuta prin înscris sub semnătura legalizata; în cazul în care procura este data unui avocat, semnătura va fi certificata potrivit legii avocaților".

Justificarea calității de reprezentant se face prin procura, în original sau în copie legalizata, alăturata cererii de chemare în judecata după cum prevede articolul 83 alin.l Cod pr,civ. Procura trebuie sa fie data pentru exercițiul dreptului de chemare în judecata sau de reprezentare în judecata . Legea nr.51/_ pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat prevede ca avocatul reprezintă partea în temeiul unui contract de asistenta juridica încheiat în forma scrisa intre avocat și client sau mandatarul acestuia. în baza acestui contract avocatul se legitimează cu împuternicirea avocațiala, aceasta reprezentând "procura" la care se refera Codul de procedura civila.

In speța, împuternicirea avocațiala nu a fost atașata cererii de chemare în judecata. Mai mult decât atât apărătorului ales i s-a pus în vedere la patru termene de judecata sa depună dovada calității de reprezentant.

In temeiul dispoz, art.161 Cod pr.civ. sau când reprezentantul pârtii nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri. Daca lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea".

Pe fond, arată că împreună cu reclamanții este coproprietar asupra terenului înscris în CF nr. 3436 Bistrița. În aceasta calitate, intervenienta justifică interesul de a interveni în aceasta cauza.

Contrar susținerilor eronate și formulate cu rea-credința de către reclamant, terenul amintit în suprafața de 879 mp este în coproprietatea numiților: R. A. și L. și Statul R. ( 28/66 părți); Ignatescu G. și Ignatescu L. M. (2/66parti); . ( 5/66 părți) și B. M. H. și B. A. V. (31/66 părți).

în contextul acestei stări de fapt, în temeiul dispoz. art. 643 alin. 3 Cod civil, se impune împrocesuarea tuturor coproprietarilor, având în vedere ca imobilul teren din litigiu nu a fost partajat înainte de a expune argumentele în susținerea cererii de intervenție, se impune a se stabili mai întâi cadrul procesual în care se desfășoară acest litigiu. În ceea ce privește coproprietarii imobilului din litigiu, m arătat mai sus care sunt aceștia astfel ca se impune introducerea acestora în cauza și citarea lor pentru următorul termen de judecata.

O discuție comporta insa și poziția pârâtului care în aprecierea intervenientei este nu doar M. Administrației și Internelor, ci însuși I. Județean de politie Bistrița-Năsăud, posesorul actual al terenului revendicat

Legea 218/2002 privind organizarea structurilor teritoriale ale Poliției Române la art. 5 prevede că - „Poliția Română are următoarea structură organizatorică: a)I. General al Poliției Române; b) unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene de politie; c) instituții de învățământ pentru formarea și pregătirea continuă a personalului; d) alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii”, iar în completare art. 12 alin (2) prevede: "In județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție, conduse de un inspector-șef, ajutat de adjuncți".

Având în vedere ca terenul din litigiu se afla în posesia și folosința IPJ -BN, raportat la dispozițiile legale invocate mai sus apreciază ca se impune introducerea acestuia în cauza în calitate de pârât pentru ca hotărârea ce se va pronunța sa îi fie opozabila.

Pe rolul Judecătoriei Bistrița se afla dosarul nr._ având ca obiect ieșire din indiviziune. În cadrul acestui dosar s-au efectuat mai multe lucrări de specialitate, care au concluzionat în sensul ca suprafața tabulara este de 879 mp, iar suprafața scriptica este de 766 mp, diferența de 113 mp fiind localizata în incinta sediului Inspectoratului de Politie Județean Bistrița-Năsăud. Ca urmare doar aceasta diferența în suprafața de 113 mp poate constitui obiectul acțiunii introductive și al cererii de intervenție, respectiv suprafața reprezentând diferența intre suprafața tabulara și suprafața faptica. Ceea ce excede acestei suprafețe nu face obiectul prezentului litigiu.

Așadar în ipoteza admiterii acțiunii introductive și a cererii de intervenție, suprafața de teren înscrisa în CF 3436 și aflata faptic în incinta sediului IPJ -BN va reveni întregului lot de teren din care a fost ocupata în mod abuziv, în condițiile în care pana la acest moment nu exista o hotărâre de ieșire din indiviziune prin care sa fie atribuit fiecărui coproprietar lotul sau de teren aferent cotelor înscrise în CF.

Raportat la starea de indiviziune existenta este evident ca și despăgubirile pe care instanța le va acorda vor profita tuturor coproprietarilor.

In cauza dedusa judecații a fost încuviințat și deja efectuat un raport de expertiza topografica, insa raportat la lipsa calității de reprezentant a apărătorului ales de reclamant, iregularitate de fond care afectează însăși validitatea reprezentării și a tuturor actelor săvârșite de reprezentant, invocă în temeiul dispoz,. art.161 Cod pr.civ, nulitatea raportului de expertiza, astfel ca se impune efectuarea unei lucrări de specialitate topografica, evident după împrocesuarea tuturor coproprietarilor și cu legala citare a tuturor pârtilor din dosar.

Acestea sunt considerentele pentru care intervenienta solicită admiterea cererii de intervenție în interes propriu astfel cum a fost formulata.

În drept, a invocat prev. art.49 și urm. Cod proc.civ; ale art.563 și urm.Cod civil; 635 și urm. Cod civil; 274 Cod pr.civ..

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 72-93), a solicitat interogatoriul reclamantului și al pârâților, expertiza tehnica topografica, administrarea unui probatoriu testimonial.

În ședința publică din data de 19.02.2013, instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de . și a dispus introducerea în cauză a Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud, în calitate de pârât.

Legal citat, pârâtul IPJ BN a formulat Întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive; a solicitat respingerea cererii de intervenție a . pentru lipsa calității procesuale active a intervenientei; respingerea acțiunii formulate de B. H. M. ca neîntemeiată.

Cu privire la lipsa calității procesuale active a I.P.J. Bistrița-Năsăud, arată că, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară depus la dosar, imobilul revendicat este proprietatea Statului Român, cu drept de administrare al Ministerului Administrației și Internelor - actual M. Afacerilor Interne - și Serviciului Român de Informații. Acestea sunt părțile care pot fi chemate în judecată pentru o revendicare imobiliară. Pentru a avea calitate procesuală, este necesar ca imobilul să fie deținut cu un titlu - fie ca proprietar, fie ca administrator sau chiriaș. Faptul că are personalitate juridică nu îi conferă în mod automat calitate procesuală pasivă, așa cum fără temei consideră intervenienta. Așa cum rezultă fără niciun dubiu din documentele existente la dosar, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud nu deține imobilul în cauză cu niciun titlu, desfășurându-și doar activitatea în spațiul pus la dispoziție de M.A.I.. Cu privire la locul în care funcționează instituția pârâtă învederează că în aceeași situație se află și Serviciul De Informații și Protecție Internă dar și Centrul Medical Județean, care, la fel ca și I.P.J. Bistrița-Năsăud, funcționează în corpul de clădire administrativă, fără a deține spațiul cu vreun titlu. Explicația acestei stări de fapt rezidă din serviciile de utilitate publică asigurate în prezent de către instituțiile în cauză, servicii ale căror atribuțiuni ar putea fi transferate, în ipoteza unor reorganizări ulterioare, altor structuri ale M.A.I., preluarea spațiilor de funcționare putându-se realiza fără transfer de proprietate sau de drept de administrare în cazul în care titular al dreptului de administrare a imobilului este doar M. Administrației și Internelor. Așa fiind în privința spațiilor administrate de M.A.I. acesta este singurul care are calitate procesuală pasivă, această calitate având-o și Serviciul Român de Informații pentru spațiile aflate în administrarea sa. Învederează că spațiul reprezentând curtea interioară a incintei este administrată în comun de M.A.I. și S.R.I.

Cu privire la lipsa calității procesuale active a intervenientei, arată că în cererea de intervenție nu se precizează modul în care intervenienta ar fi dobândit proprietatea imobilului revendicat. Având în vedere că terenul în cauză a fost alocat edificării sediului Inspectoratului Județean de Poliție în perioada în care intervenienta nu exista și nu putea deține active, intervenienta nu își poate fundamenta pretențiile pe un drept propriu ci eventual pe un drept dobândit de la un neproprietar. În acest caz însă, imobilul transmis prin vânzare sau aport de capital este supus dispozițiilor privind evicțiunea, ca orice bun transmis de către un neproprietar.

Cu privire la netemeinicia acțiunii, pârâtul arată că, potrivit acțiunii introductive, obiectul cererii este suprafața de 123 mp, imobil înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. Topo 2105/1/2/1. . rezultat din mai multe dezmembrări succesive efectuate în perioada anterioară. Atât reclamanții B. cât și intervenienta . formulează pretenții în baza unor interpretări eronate a foii de proprietate care evidențiază circulația terenului, fiind în eroare cu privire la identificarea terenurilor din poziția topo 2105 și dezmembrările acesteia. Apartamentele imobilului casă și terenul aferent acestora au făcut obiectul unor înstrăinări succesive, fără însă a se efectua măsurări exacte, astfel încât între suprafețele scriptice și cele faptice există diferențe, aspect evidențiat și de expertul topograf T. M. în raportul de expertiză din dosarul nr._ .

Terenul aflat în administrarea M.A.I. pe care se află clădirile administrative și curtea în care funcționează LP.J. Bistrița-Năsăud, secția județeană a Arhivelor Statului, secția județeană a Serviciului Român de Informații, Serviciul Județean de Informații și Protecție Internă Bistrița-Năsăud și Centrul Medical Județean Bistrița-Năsăud a fost atribuit de către Consiliul Popular al Județului Bistrița-Năsăud astfel:

P. Decizia nr. 384 din 2 octombrie 1976 s-au transmis următoarele numere topo: din CF Bistrița nr. 1113 numerele top. 2098/2/a în suprafață de 368 mp, 2099/2/1 în suprafață de 24 mp; din CF Bistrița nr. 924 nr. Top. 2101/1/1 în suprafață de 129 mp; din CF Bistrița nr. 2961 nr. Top. 2105/2 în suprafață de 493mp, 2101/2 în suprafață de 516 mp, 2098/2/b în suprafață de 310 mp, 2111 în suprafață de 399 mp, 2112/1 în suprafață de 290 mp, 2110/3 în suprafață de 635mp și 2110/2 în suprafață de 450 mp; CF Bistrița nr. 4578 nr. Topo 2110/1 în suprafață de 540 mp, 2112/2 în suprafață de 389 mp; CF Bistrița nr. 956 nr. Top. 2109/1 în suprafață de 379 mp și 2113/1 în suprafață de 537 mp.

P. Decizia nr. 338 din 27 iunie 1977 a fost transmisă suprafața de 506 mp din CF Bistrița nr. 955, nr. Top 2106.

Anterior, prin Decizia nr. 56 din 7 februarie 1977, s-a efectuat un schimb de terenuri care include și cel în litigiu, terenul înscris în CF Bistrița 3436 nr. top. 2105/1/1 devenind proprietatea Statului Român, înscrisă în CF și delimitată în aliniament cu linia pe care este amplasat în prezent gardul dintre imobilul administrat de MAI și SRI și imobilul aparținând reclamanților. Conform planului de situație - tabelă de mișcare întocmite de arhitectul Homner Ș., poziția top 2105/1 cu suprafața scriptică de 957 mp a fost dezmembrată în parcelele 2105/1/1 cu suprafața scriptică de 625 mp și 2105/1/2 cu suprafața scriptică de 332 mp. Schița prezintă delimitarea celor două parcele pe linia identificată cu limita sediului Inspectoratului Județean al M.A.I. rezultând fără niciun dubiu că situația concretă efectiv existentă s-a urmărit a fi aceea de a păstra delimitarea în aliniament. Conturul parcelelor nu s-a trasat în funcție de suprafața existentă scriptic sau faptic ci în funcție de linia de delimitare despre care a făcut vorbire. După delimitare s-a procedat la efectuarea unui schimb de terenuri, . nou 2105/1/1 cu suprafața scriptică de 625 mp fiind cedată Inspectoratului Județean al M.A.I. în schimbul terenului înscris în CF 910 nr. Top. 126/2, situat în Sigmir nr. 148. Schimbul s-a efectuat între Statul Român și proprietarii tabulari L. L., S. L., R. A. și B. M.. Și pentru acest schimb s-a emis Decizie a Consiliului Popular al Județului Bistrița-Năsăud.

P. cele arătate mai sus a probat că terenurile ocupate de imobilele aflate în administrarea M.A.I. și S.R.I. au fost obținute prin atribuire și prin schimb cu foștii proprietari, urmărindu-se menținerea limitei sediului Inspectoratului Județean al M.A.I. în aliniament, pe actuala amplasare a gardului despărțitor. P. schimbul efectuat cu foștii proprietari aceștia au pierdut orice drept asupra terenului în cauză. Suprafața în litigiu nu corespunde schiței de delimitare și parcelare și este construită artificial de reclamanți pe seama unor diferențe dintre situația scriptică și cea faptică existentă. Așa cum a precizat, aceste diferențe sunt istorice și provin din erori de măsurare anterioare, nu din ocuparea de către pârâți a unor suprafețe de teren ale reclamanților. Aceste diferențe au fost identificate și de expertul topograf T. M. la pct. 5-7 al concluziilor din raportul de expertiză depus la dosarul nr._, concluziile fiind aceleași, aprecierea expertului fiind că diferențele provin de la data întocmirii planurilor funciare sau de la dezmembrarea din anul 1906.

În lumina acestor constatări devin relevante obiecțiunile M.A.I cu privire la raportul de expertiză întocmit de expertul topograf P. I., obiecțiuni care s-au dovedit întemeiate, expertul prezent în camera de consiliu pentru a da lămuriri instanței precizând că nu a efectuat măsurări în sistem stereoscopic sau alte măsurări ci a identificat parcelele din schițele preexistente.

De altfel, deși nu face obiectul prezentei cauze, există probleme de identificare și măsurare a parcelelor și între poziția top. 2105//1/2 și celelalte terenuri învecinate, fără poziția top. 2105/1/1, astfel că încercarea reclamanților de a identifica o diferență dintre suprafața scriptică și cea faptică dincolo de linia care marchează sediul I.P.J. este speculativă și nefondată.

In baza celor expuse mai sus, solicită admiterea excepției invocate, respingerea cererii intervenientei și respingerea acțiunii inițiale ca neîntemeiată.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 111-117).

În ședința publică din data de 04.06.2013, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a intervenientei ., invocată de pârâtul IPJ BN prin întâmpinare, întrucât intervenienta prezintă la acest moment interes în cauză având în vedere că dosarul civil nr._ a fost suspendat până la soluționarea prezentei cauze.

De asemenea instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului IPJ BN, invocată de acesta prin întâmpinare, apreciind-o ca fiind întemeiată, și a dispus scoaterea din cauză a acestei părți, întrucât IPJ BN e doar un posesor al acestui imobil, dreptul aparținând Ministerului Administrației și Internelor. Instanța, după deliberare, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MAI, invocată de acesta prin întâmpinare.

În data de 28.05.2014, intervenienta în interes propriu a depus la dosar un înscris prin care arată că imobilul din litigiu este format din 6 apartamente și avea inițial o suprafața de teren (curte și gradina ) de cca.1500 mp.

Conform Actului de partaj voluntar de bunuri imobile nr. 2490/1972 operat în Cartea Funciara sub B 22 și depus la sar (fila 76 ), la pct. 8 consemnează :,, Ca părți comune a apartamentelor rămâne curtea și gradina în indiviziune forțată conform situației și proporției în care sunt intabulați în cartea funciara adică în cota de 33/66 părți, în favoarea lui B. A., în cota de 28/66parti, în favoarea lui Născu G. și Născu S. și în cota de 5/66 părți, în favoarea lui L. L. și soția L. N. " . Cei din urma fiind vânzătorii firmei ..

Ulterior Actului de partaj voluntar, B. A. a vândut o cota de 2/66 părți din teren, lui Sangerorzan L. și N.. ( și a rămas cu o cota de teren de 31/66).

În anii "80 pe o parte a respectivului teren s-a construit actualul sediu al IPJ B-ta, cu aceasta ocazie unul dintre coproprietarii terenului, (in timp, R. A. ) deținătorul cotei de 28/66 părți a fost expropriat și a primit teren în schimb în loc. Sigmir.

În dosarul_, dosar atașat prezentei cauze s-a descoperit ca IPJ ocupa o suprafața de teren mai mare decât cea de drept și înscrisa în CF. Astfel, în expertiza d-lui Talpos M., efectuata prin măsurători „în sistem de coordonate Stereografic 1970, folosind tehnologia GPS-RTK" s-a stabilit o diferența de teren de 113 mp și localizata în incinta IPJ B-ta. În expertiza d-lui P. I. ( efectuata cu ruleta) apare o diferența de 123 mp, suprafața după care s-a executat și Raportul De Expertiza Tehnica Judiciara a d-lui ing. Cheta N., în vederea stabilirii cuantumului despăgubirii ceruta de d-nul coproprietar reclamant B. M. H. și soția A..

Intervenienta înțelege ca o parte din terenul ocupat de actualul sediu al IPJ B-ta este liber de construcții. În consecință, solicită instanței să dispună atașarea suprafeței de teren, aflate în prezent în incinta sediului IPJ B-ta libera de construcții,1a vechea situație parcelara pentru a reintra în posesia coproprietarilor de drept, împreuna cu modificările necesare în Cartea funciara și eventual și o varianta de expertiza cu măsurători precise care sa evidențieze și sa pună în concordanta ele menționate.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 167-185).

În data de 23.06.2014, intervenienta a depus la dosar Concluzii scrise prin care a solicitat admiterea cererii de intervenție în interes propriu și pe cale de consecință, să oblige pârâtul sa le recunoască dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF. 3436 Bistrița, nr. top 2105/1/2/1 în suprafața de 113 mp; să-l oblige sa le predea în posesie suprafața ocupata, iar pe viitor sa se abțină de la orice acte de tulburare sau deposedare; să oblige părțile oponente la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare mai arată că cele doua lucrări de specialitate efectuate au evidențiat în mod clar și fără echivoc faptul ca IPJ Bistrița Năsăud ocupa în mod nelegal o suprafața de 113 mp ( Exp. Talpos M.), respectiv 123 mp din imobilul identificat în CF 3436 și care se afla în coproprietatea reclamanților, pârâților și a intervenienților.

Așadar în ipoteza admiterii acțiunii introductive și a cererii de intervenție, suprafața de teren înscrisa în CF 3436 și aflata faptic în incinta sediului IPJ -BN va reveni întregului lot de teren din care a fost ocupata în mod abuziv, în condițiile în care pana la acest moment nu exista o hotărâre de ieșire din indiviziune prin care sa fie atribuit fiecărui coproprietar lotul sau de teren aferent cotelor înscrise în CF.

Raportat la starea de indiviziune existenta este evident ca și despăgubirile pe care instanța le va acorda vor profita tuturor coproprietarilor.

Reclamanții au depus la dosar Concluzii scrise prin care au solicitat obligarea pârâților sa le lase în deplina proprietate și liniștita posesie terenul în suprafața de 123 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2105/1/2/1; să dispună obligarea pârâților la plata de despăgubiri reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a terenului în suprafața de 123 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2105/l/2/l, în cuantum de 61.503 lei aferent perioadei 01.02._13; să dispună respingerea ca nefondata a cererii de intervenție în interes propriu formulata de către P. F S.R.L; Cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată că prin raportul de expertiza judiciara întocmit în cauza de către expert P. I. se certifica calitatea reclamanților de proprietari tabulari și exclusivi asupra imobilului teren în suprafața de 123 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2105/l/2/l. Totodată, prin același act se arata, aspect necontestat de pârâți, ca întreg imobilul se găsește în posesia și folosința pârâților expertul statuând ca: „actualmente el (terenul) se afla integral în curtea inspectoratului de politie B, este în folosința acestora; ram de cultura curți construcții; o suprafața de 61 se afla sub construcția regim de înălțime D+P+2E a Inspectoratului Județean de Politie BN și o suprafața de 62 mp este teren liber situat intre gardul de beton prefabricat proprietatea inspectoratului și zidul corpului C al IJP BN (...)"

Se certifica astfel susținerile reclamanților deduse judecații potrivit cărora sunt proprietari prin moștenire respectiv convenție asupra terenului în suprafața de 879 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2104; 2105/1/2. Din suprafața totala indicata, respectiv 879 mp2 reclamanții dețin efectiv doar 756 mp2, diferența de 123 mp2 fiind ocupata în mod abuziv de pârât.

Potrivit raportului de expertiza judiciara efectuat în cauza, pentru perioada specificată de reclamanți -01.02._13- valoarea despăgubirilor a fost determinata la suma de 61.503 lei. Raportul de expertiza nu a fost contestat de pârâți.

Privitor la cererea de intervenție învederează că din actele probatorii administrate în pricina nu reiese temeinicia susținerii intervenientei potrivit căreia are calitate de proprietar asupra imobilului teren în suprafața de 123 mp2, situat în Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, înscris în CF nr. 3436 Bistrița, nr. topo. 2105/1/2/1. Însăși din petitul 3 al cererii de intervenție aceasta reclamă obligarea la recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. 3436 Bistrița top. 2104 și 2105/1/2 în suprafața de 113 mp, imobil teren ce nu a fost identificat prin expertiza și practic nu face obiectul cauzei principale.

Nu în ultimul rând, arată că intervenienta nu a dovedit nici măcar calitatea de coproprietar asupra imobilului ce face obiectul litigiului sens în care se impune respingerea cererii de intervenție ca netemeinica.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Primul aspect care se impune a fi menționat în speță este împrejurarea că, dat fiind momentul nașterii raporturilor juridice dintre părți, precum și momentul înregistrării acțiunii, respectiv 02.02.2011, care sunt dispozițiile de drept material și procesual aplicabile, respectiv Codul civil actual și codul de procedură civilă de la 1865 și cel în vigoare.

Dacă dispozițiile de drept procesual sunt clare, având în vedere momentul înregistrării acțiunii, respectiv 02.02.2012, dată la care se aplică dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865, în ce privește dreptul material, sunt incidente dispozițiile noului Cod civil, prevederile Deciziei civile nr. 357/30.01.2013 ale ÎCCJ fiind lămuritoare sub acest aspect, în sensul în care noul cod civil se aplică și în cauzele în care hotărârea judecătorească nu a rămas definitivă până la data intrării sale în vigoare, acestea sunt de imediată aplicare, ele aplicându-se și proceselor declanșate anterior intrării în vigoare a actului normativ menționat.

P. urmare, dat fiind temeiul de drept invocat în susținerea acțiunii introductive formulate de reclamanții B. H. M. și B. A. V., art. 563 și urm. Cod civil, precum și cele invocate prin cererea de intervenție în interes propriu formulată de . prin administrator, ca fiind 563 și urm. Cod civil, 635 și urm. Cod civil, instanța va analiza admisibilitatea acestora în raport de dispozițiile noi în materie, respectiv Codul civil nou.

În conformitate cu textul legal menționat – proprietarul unui bun are dreptul de a revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, având opțiunea de a solicita și despăgubiri, dacă este cazul – iar, în situația în care sunt mai mulți coproprietari - reglementare instituită prin textul art. 631 și urm. Cod civil, aceștia vor împărți beneficiile și vor suporta sarcinile coproprietății, proporțional cu cota lor parte din drept (art. 635 din Codul civil).

În speță, reclamanții B. H. M. și B. A. V. au solicitat pârâtului M.A.I. să fie obligat la recunoașterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 123 mp înscris în CF 3436 Bistrița nr. top. 2105/1/2/1, la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a acestei suprafețe, apreciind că sunt proprietari asupra acestui teren iar intervenienta, la rândul său, a solicitat, la rândul său, a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra aceleiași parcele de teren, identificate în același nr. CF, cu nr. top. 2104, 2105/1/2, apreciind că are o cotă ideală de 5/66 părți din întreaga suprafață ocupată de pârâtă, solicitând obligarea acesteia la predarea terenului și recunoașterea dreptului său de proprietate.

P. încheierea de ședință din 04.06.2013 (f. 119-120), instanța a stabilit cadrul procesual, în sensul în care, deși prin cererea de intervenție în interes propriu formulată de ., aceasta apreciază că este utilă introducerea în cauză a IPJ Bistrița-Năsăud, în calitate de posesor faptic, s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, dispunându-se scoaterea lui din cauză, cu motivarea că are calitate procesuală pasivă exclusiv pârâtul MAI, „întrucât deține un drept asupra bunului revendicat”.

În consecință, având în vedere cadrul procesual stabilit, precum și probatoriul administrat în cauză, instanța reține în fapt că reclamanții B. H. M. și B. A. V., intervenienta ., I. G. și L. M., precum și R. A. și L., respectiv Statul Român, sunt coproprietari asupra întregului teren înscris în CF 3436 Bistrița nr. top. 2104 și 2105/1/2 în suprafață de 879 mp, cotele fiind evidențiate după cum urmează: 31/66 părți reclamanții, 5/66 părți intervenienta, 2/66 părți I. G. și L. M., respectiv ceilalți coproprietari ante-menționați, cu 28/66 părți. Cotele mai sus menționate, precum și proprietarii, respectiv proprietatea, se atestă prin colile evolutive de CF (f. 76) și actul de partaj voluntar nr. 2490/1972, operat în coala funciară sub B22.

P. prisma acelorași înscrisuri și evidențe, se reține că proprietarii coindivizari L. L. și L. N. au înstrăinat cota de 5/66 părți în favoarea intervenientei ., că B. A. a vândut cota de 2/66 părți din teren lui S. L. și N., rămânând în final cu o cotă de 31/66 părți, iar R. A. și soția, deținătorii cotei de 2/66 părți au fost expropriați, aspecte ce rezultă și din documentația ce a stat la baza înscrierilor succesive în CF (f. 73-74, 76-79, 84, 168-175, 178-185).

Din aceleași evidențe, coroborate cu răspunsul comunicat instanței de OCPI Bistrița-Năsăud (f. 204), este cert că, în ce privește nr. top. 2105/1/2 nu a fost înscris într-o coală distinctă ca efect al dezmembrării, motiv pentru care nu s-a comunicat instanței extrasul de CF solicitat, deși expertul, în lucrarea ordonată în cauză, face mențiunea existenței acestei dezmembrări.

Pentru determinarea suprafeței pretins ocupate de pârât, s-a încuviințat o expertiză tehnică topografică (f. 29-30), care a concluzionat că terenul revendicat de reclamanți și, respectiv intervenientă, se află în intravilanul municipiului Bistrița, se identifică în CF 3436 nr. top. 2105/1/2/1, reprezentând proprietatea exclusivă a reclamanților, aflându-se integral în curtea I. Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, iar din suprafața totală revendicată, 72 mp se află sub construcția identificată de expertul T. M. ca fiind „C4-parcări auto, magazii, sală de sport”, prin expertiza efectuată de acesta din urmă în dosarul_ al Judecătoriei Bistrița, atașat, având ca obiect ieșire din indiviziune (suspendat până la soluționarea prezentei cauze).

Aceleași concluzii au fost confirmate ulterior prin expertiza depusă de expertul P. I. (f. 150-156), expertiză la care nu s-au formulat obiecțiuni și prin care s-a concluzionat că terenul ocupat de pârâtă se află în vecinătatea proprietății aparținând reclamanților.

Concluziile acestei expertize se coroborează și cu constatările făcute de expertul T. M. în dosarul_ al Judecătoriei Bistrița, conform cărora I. Județean de Poliție Bistrița-Năsăud ocupă o suprafață de teren mai mare decât cea de drept înscrisă în CF, iar în ce privește suprafața tabulară de 879 mp, înscrisă în indiviziune în favoarea coindivizarilor anterior menționați, este mai mică, fiind doar de 766 mp. P. urmare, diferența ocupată fără titlu de pârât este de 123 mp.

Altfel spus, diferența dintre suprafața scriptică și cea faptică se găsește în incinta sediului I. Județean de Poliție Bistrița-Năsăud și se identifică ca făcând parte din CF 3436 Bistrița, cu nr. top. 2104, 2105/1/2, care nu a fost dezmembrat, astfel cum rezultă din răspunsul OCPI-ului, fiind număr topo unic.

Pentru determinarea lipsei de folosință (respectiv chiria pentru suprafața ocupată) din momentul introducerii acțiunii - 02.02.2012, respectiv 01.02.2009 - și în continuare, până la pronunțarea soluției, s-a cuantificat prejudiciul ca fiind 61.503 lei, evaluat prin raportul de expertiză (f. 129-139) necontestat în cauză.

În consecință, stabilit fiind că terenul revendicat de reclamanți, respectiv intervenientă, se află în incinta spațiului îngrădit și ocupat de pârâtă – expertizele de specialitate mai sus arătate - fiind evidențiate atât suprafețele cât și limitele terenului revendicat, instanța, văzând temeiul de drept invocat, precum și drepturile înscrise în coala evolutivă de CF, va admite acțiunea civilă formulată de B. H. M. și B. A. V. împotriva pârâtului M. Administrației și Internelor, și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta în interes propriu ., în parte, și în consecință: va obliga pârâtul să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților, respectiv intervenientei, înscris în indiviziune, în CF 3436 Bistrița nr. top. 2104, 2105/1/2, respectiv asupra suprafeței de 123 mp, să predea în posesie suprafața de 62 mp, liberă de construcții, evidențiată prin raportul de expertiză, schiță întocmită de expert P. I., și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare sau deposedare; va obliga pârâtul la plata sumei de 61.508 lei în favoarea reclamanților, cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând lipsa de folosință aferentă perioadei 01.02._13.

În ce privește despăgubirile solicitate și acordate de instanță în condițiile reținute mai sus, în temeiul prerogativelor instituite prin textul art. 632 și urm. Cod civil, reclamantul urmează a se desocoti cu ceilalți coproprietari, în măsura în care aceștia vor solicita.

În ce privește apărările pârâtului MAI, nu au fost primite de instanță, având în vedere considerentele expuse anterior, împrejurarea că acțiunea promovată, respectiv cererea de intervenție în interes propriu, este una întemeiată pe dispozițiile dreptului comun, astfel că, văzând și principiului disponibilității procesului civil, raportat la temeiurile de drept invocate și analizate de instanță, aceasta nu poate reține incidența Legii 10/2001, respectiv a obligațiilor instituite prin dispozițiile art. 1695 Cod civil, câtă vreme acestea nu au fost invocate de reclamanți.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, instanța obligă pârâtul să plătească reclamanților suma de 5670,10 lei reprezentând cheltuieli de judecată, și suma de 1819,01 lei, în favoarea intervenientei, cu același titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea civilă formulată de B. H. M. și B. A. V., domiciliați in Bistrița, ., județul Bistrița-Năsăud, împotriva pârâtului M. ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, cu sediul în București, Piața Revoluției nr. 1A, sector 1, și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta în interes propriu ., cu sediul in Bistrița, ./A/12, jud. Bistrița-Năsăud, în parte, și în consecință:

- obligă pârâtul să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților, respectiv intervenientei, înscris în indiviziune, în CF 3436 Bistrița nr. top. 2104, 2105/1/2, respectiv asupra suprafeței de 123 mp, să predea în posesie suprafața de 62 mp, liberă de construcții, evidențiată prin raportul de expertiză, schiță întocmită de expert P. I., și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare sau deposedare.

- obligă pârâtul la plata sumei de 61.508 lei în favoarea reclamanților, cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând lipsa de folosință aferentă perioadei 01.02._13;

- obligă pârâtul să plătească reclamanților suma de 5670,10 lei reprezentând cheltuieli de judecată, și suma de 1819,01 lei, în favoarea intervenientei, cu același titlu.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 13.10.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

V. V. M. I. F.

RED/DACT

VV/M./R.

05.11.2014

← Modificare act constitutiv persoană juridică. Încheierea nr....		Plângere contravenţională. Sentința nr. 4108/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc. Sentința nr. 2740/2014. Judecătoria BISTRIŢA Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5/2014. Judecătoria BISTRIŢA Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6640/2014. Judecătoria BISTRIŢA Modificare act constitutiv persoană juridică. Încheierea nr. 1707/2014. Judecătoria BISTRIŢA Plângere contravenţională. Sentința nr. 4108/2014. Judecătoria BISTRIŢA Plângere contravenţională. Sentința nr. 4278/2014. Judecătoria BISTRIŢA Partaj judiciar. Sentința nr. 7536/2014. Judecătoria BISTRIŢA Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 8491/2014. Judecătoria BISTRIŢA