Revendicare imobiliară. Sentința nr. 913/2013. Judecătoria BLAJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 913/2013 pronunțată de Judecătoria BLAJ la data de 26-11-2013 în dosarul nr. 423/191/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.913/2013
Ședința publică din data de 26.11.2013
Completul constituit din:
Președinte: A. B. Brădosu
Grefier: S. M.
Pe rol amânarea pronunțării cauzei civile privind pe reclamantele B. M. și B. A. M. în contradictoriu cu pârâtul S. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.11.2013, când instanța pentru a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise a amânat pronunțarea cauzei la data de 19.11.2013, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 26.11.2013, încheierile de ședință făcând parte integrantă din sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței la data de 12.04.2012 sub dosar nr._, reclamantele B. M. și B. A. M. au chemat în judecată pe pârâtul S. M., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate că sunt proprietarele imobilului teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991 și dobândit în cota de 1/1 părți de defunctul B. M. în baza sentinței civile nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A.), cu titlu de moștenire conform certificatului de moștenitor nr.30/2011 al BNP E. T.;
-să se dispună obligarea pârâtului să le recunoască dreptul de proprietate asupra imobilului;
-să se dispună să le predea în liberă și pașnică posesie imobilul teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991 și dobândit în cota de 1/1 părți de defunctul B. M. în baza sentinței civile nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A.;
-să se dispună întabularea dreptului lor de proprietate asupra imobilului în litigiu în cartea funciară și să se dispună OCP efectuarea cuvenitelor mențiuni;
-cu cheltuieli de judecată.
În motivele acțiunii, reclamantele au arătat că prin sentința civilănr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia pronunțată în dosar 8688/1996, rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A. pronunțată în dosar 4321/1997 i-a fost atribuit antecesorului lor defunct B. M., lotul 2 imobilul teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991, că sunt moștenitoarele defunctului B. M. conform certificatului de moștenitor nr.30/2011 al BNP E. T., că imobilul pe care îl revendică a fost și este posedat de pârât fără nici un drept și deși i-a solicitat să le predea terenul, acesta refuză.
Având în vedere cele arătate, solicită admiterea acțiunii cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, expertiza tehnică de identificare a imobilului în litigiu și proba testimonială.
În susținerea cererii au anexat înscrisuri.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Prezent în instanță, pârâtul a declarat că este văr de gradul doi cu defunctul B. M., lucrând terenul în litigiu în suprafață de 5700 mp situat pe amplasamentul cunoscut sub denumirea Pe O. de 18-19 ani, că după ce a murit unchiul lor, proprietarul inițial al terenului, terenul a revenit defunctului B. M., iar în urmă cu aproximativ 10 ani a avut o înțelegere verbală cu acesta, prin care se obliga să-i vândă terenul contra sumei de 300 de dolari și un porc, că i-a dat 200 de dolari la momentul în care a încheiat acea înțelegere și după acea la aproximativ un an i-a mai dat 100 de dolari și cu un an înainte de a muri i-a dat 400 lei contravaloarea porcului.
A mai declarat că de la început înțelegerea a fost de a se încheia o vânzare cumpărare și nu de a primi în folosință acel teren, că în anul 2009 a încheiat cu defunctul B. M. un contract de arendare înregistrat la Consiliul local M. pentru terenul în litigiu și că acest act a fost încheiat pentru a avea nevoie într-un termen scurt să facă dovada că are dreptul să folosească terenul respectiv fiindcă dorea să își înființeze o fermă, că întrucât erau veri de gradul doi nu a încheiat nici măcar un act de mână pentru acea înțelegere de vânzare cumpărare și nici nu poate dovedi faptul că a plătit prețul pretins și nu știe dacă reclamantele aveau cunoștință sau nu despre înțelegerea dintre el și defunct (fila 60).
La solicitarea părților au fost audiați martorii C. M., C. M. N. și C. R. (filele 30, 61 și 102).
În cauză s-a încuviințat efectuarea unui raport de expertiză topografică prin care expertul să identifice din punct de vedere topografic imobilul teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991 și să acorde expertul numere cadastrale noi, precum și numere de carte funciară în vederea întabulării.
În concluziile raportului de expertiză, expertul A. G. a arătat că imobilul este situat administrativ în extravilanul localității Mihalți identificându-se cu imobilul teren înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996 nr.cad 1358/70 arabil în suprafață de 5700 mp, iar dacă din titlu de proprietate suprafața imobilului este de 5700 mp în schița de punere în posesie suprafața imobilului este de 5500 mp.
Calculând din dimensiunile din schița de punere în posesie suprafața este de 5368 mp și având în vedere că suprafața din titlu este de 5700 mp, această suprafață se va lua în calcul și se va reprezenta pe plan, că vecinii imobilului sunt la Nord – S. I., la Est – cale, la Sud – D. A. iar la Vest – cale, reconstituirea imobilului s-a făcut în proprietatea lui S. I. V..
A mai precizat că din investigațiile efectuate la sediul Primăriei M. i s-a comunicat că imobilul teren este folosit de către pârâtul S. M., iar la fața locului a constatat că terenul în litigiu este cultivat cu lucernă iar calitatea acestuia din punct de vedere pedologic consideră că este foarte bună deoarece porumbul de pe loturile vecine arată foarte bine, că acest imobil a fost atribuit prin sentința civilă nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia, rămasă definitivă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A., că prin această expertiză nu se poate efectua documentația în vederea întabulării deoarece această documentație are un mod special de întocmire (filele 126-134).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Antecesorul reclamantelor, B. M., a dobândit în proprietate în cotă de 1/1 părți imobilul teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991, în baza sentinței civile nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A.) (filele 5-19).
Reclamantele B. M. și B. A. M. sunt moștenitoarele lui B. M. conform certificatului de moștenitor nr.30/2011 al BNP E. T. (fila 10).
Potrivit raportului de expertiză topografică întocmit în cauză de către expertul A. G. imobilul în litigiu este situat administrativ în extravilanul localității Mihalți identificându-se cu imobilul teren înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996 nr. cad 1358/70 arabil în suprafață de 5700 mp, iar dacă din titlu de proprietate suprafața imobilului este de 5700 mp în schița de punere în posesie suprafața imobilului este de 5500 mp.
Calculând din dimensiunile din schița de punere în posesie suprafața este de 5368 mp și având în vedere că suprafața din titlu este de 5700 mp, această suprafață se va lua în calcul și se va reprezenta pe plan, că vecinii imobilului sunt la Nord – S. I., la Est – cale, la Sud – D. A. iar la Vest – cale.
Între defunctul B. M. și pârâtul S. M. a fost încheiat în 04.02.2009 un contract de arendare înregistrat la Consiliul Local M. sub nr.6 pe o durată de 20 de ani, având ca obiect cultivarea terenului înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996. Nivelul arendei convenit de către părți era de 10% din recoltă.
Pârâtul a plătit arenda corespunzătoare numai pentru anul 2009, începând cu anul 2010 acest contract fiind reziliat de drept, în temeiul art.9, pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor de către pârât.
Prin interogatoriul luat pârâtului (fila 29) acesta recunoaște că terenul în litigiu aparține reclamantelor.
În declarația de la fila 60 pârâtul arată că este văr de gradul doi cu defunctul B. M., lucrând terenul în litigiu în suprafață de 5700 mp situat pe amplasamentul cunoscut sub denumirea Pe O. de 18-19 ani. După ce a murit unchiul lor, proprietarul inițial al terenului, terenul a revenit defunctului B. M., iar în urmă cu aproximativ 10 ani a avut o înțelegere verbală cu acesta, prin care se obliga să-i vândă terenul contra sumei de 300 de dolari și un porc, că i-a dat 200 de dolari la momentul în care a încheiat acea înțelegere și după acea la aproximativ un an i-a mai dat 100 de dolari și cu un an înainte de a muri i-a dat 400 lei contravaloarea porcului.
A mai declarat că de la început înțelegerea a fost de a se încheia o vânzare cumpărare și nu de a primi în folosință acel teren, că în anul 2009 a încheiat cu defunctul B. M. un contract de arendare înregistrat la Consiliul local M. pentru terenul în litigiu și că acest act a fost încheiat pentru a avea nevoie într-un termen scurt să facă dovada că are dreptul să folosească terenul respectiv fiindcă dorea să își înființeze o fermă, că întrucât erau veri de gradul doi nu a încheiat nici măcar un act de mână pentru acea înțelegere de vânzare cumpărare și nici nu poate dovedi faptul că a plătit prețul pretins și nu știe dacă reclamantele aveau cunoștință sau nu despre înțelegerea dintre el și defunct.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză reiese faptul că pârâtul este cel care lucrează terenul în litigiu dar aceștia cunoșteau faptul că proprietar este defunctul B. M..
În aceste condiții, pârâtul nu justifică un drept de a poseda și folosi terenul opozabil reclamantelor.
În calitate de proprietar, reclamantele sunt îndreptățite să posede și să folosească bunul obiect al dreptului lor, astfel încât, în temeiul art. 480 cod civil pârâtul urmează a fi obligat să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul ocupat.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța urmează să admită acțiunea și să constate că reclamantele sunt proprietarele imobilului teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991 și dobândit în cota de 1/1 părți de defunctul B. M. în baza sentinței civile nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A.), cu titlu de moștenire conform certificatului de moștenitor nr.30/2011 al BNP E. T.;
Se dispune obligarea pârâtului să recunoască dreptul de proprietate al reclamantelor asupra imobilului;
Se dispune ca pârâtul să predea reclamantelor în liberă și pașnică posesie imobilul teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991 și dobândit în cota de 1/1 părți de defunctul B. M. în baza sentinței civile nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A.;
Se dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamantelor asupra imobilului în litigiu în cartea funciară și să dispună OCP efectuarea cuvenitelor mențiuni;
Căzând în pretenții, în temeiul art. 274 Cod de procedură civilă, pârâtul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariile expertului.
Pentru aceste motive
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantele B. M. și B. A.-M., domiciliate în mun.A. I., ., jud.A. în contradictoriu cu pârâtul S. M., domiciliat în M., nr.424, jud.A. și în consecință:
Constată că reclamantele sunt proprietarele imobilului teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991 și dobândit în cota de 1/1 părți de defunctul B. M. în baza sentinței civile nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A.), cu titlu de moștenire conform certificatului de moștenitor nr.30/2011 al BNP E. T..
Obligă pârâtul să recunoască dreptul de proprietate al reclamantelor asupra imobilului.
Obligă pârâtul să predea reclamantelor în liberă și pașnică posesie imobilul teren arabil cu nr. de parcelă 1358/70 în suprafață de 5700 mp situat în M., la locul numit „Pe O.”, înscris în titlul de proprietate nr.7065/589 din 03.04.1996, eliberat de Comisia Județeană A. de aplicare a Legii 18/1991 și dobândit în cota de 1/1 părți de defunctul B. M. în baza sentinței civile nr.3235/1997 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă irevocabilă prin decizia nr.838/A/1998 a Tribunalului A..
Dispune întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu în cartea funciară și dispune OCPI să efectueze cuvenitele mențiuni.
Obligă pârâtul la plata sumei de 1.886,8 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.11.2013.
Președinte,Grefier,
A. B. Brădosu S. Mărginea
Red.BB
Tred.SM
18.12.2013/5ex,
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 477/2013.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 471/2013. Judecătoria BLAJ → |
|---|
