Plângere contravenţională. Sentința nr. 509/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 509/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 6631/207/2012*
Operator de date cu caracter personal nr.2902
DOSAR nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA B. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR.509
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 14.03.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R.-C. L.
GREFIER: A. P.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul T. M. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE G. având ca obiect – plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul personal, lipsind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că s-au depus la dosar relațiile solicitate de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța declară dezbaterile închise potrivit dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe fond.
Petentul învederează instanței că atitudinea agentului constatator a fost abuzivă și nelegală, acesta l-a urmărit și l-a oprit după aproximativ 3,5 km, fără semnale luminoase, martorul asistent a fost oprit în trafic, fără să fi asistat la săvârșirea contravenției.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 16.11.2012 sub nr._, petentul T. M. C. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 27.10.2012 de către un reprezentant al intimatului INSPECTORATUL DE POLIȚIE G..
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că la data de 27.10.2012, în jurul orei 21,00, a fost oprit de un echipaj de poliție în localitatea Mihăilești și i s-a adus la cunoștință faptul că ar fi efectuat manevra de depășire a unui alt autoturism în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă, fiind încheiat procesul verbal de contravenție . nr._ din 27.10.2012.
Petentul a susținut că situația de fapt reținută prin procesul-verbal de contravenție nu corespunde realității iar lăsarea întunericului și distanța la care se afla agentul constatator față de locul efectuării depășirii a determinat perceperea eronată a situației descrisă în actul constatator iar petentul nu a observat ca agentul constatator să utilizeze vreunul dintre semnalele care impunea oprirea autovehiculului.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedirea pretențiilor a solicitat administrarea probei cu martori și cu înscrisuri.
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu a propus probe în apărare.
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru în baza art.15 lit.i din Legea 146/1997 și art.36 din O.G. nr.2/2001.
Prin sentința civilă n.5321/06.12.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Caracal și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B. V..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. V. la data de 09.01.2013 sub numărul_ .
Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și a considerat necesară emiterea unei adrese către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România pentru a comunica dacă pe DN6, pe raza localității Mihăilești, există indicator „Depășirea interzisă”.
S-au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri, în copie: procesul verbal ., nr._ (fila 8), adresă din partea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București privind marcajul rutier existent pe DN6 km 23+300.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 27.10.2012, petentul T. M. C. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 280 de lei și reținerea permisului de conducere.
În sarcina sa s-a reținut că a condus autoturismul marca Daewoo Matiz, cu număr de înmatriculare_ pe DN 6, dinspre A. către București, nu a respectat semnificația indicatorului „Depășirea interzisă”, efectuând manevra de depășire a auto Iveco Daily, cu număr de înmatriculare_, trecând peste marcajul longitudinal continuu, ce desparte sensurile, circulând pe sensul opus deplasării sale.
Această faptă constituie contravenția sancționată de art.100 alin.3 lit.e, din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Conform dispozițiilor art.34 din OG 2/2001 „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării”.
Instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul T. M. C., pentru următoarele considerente:
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ca act administrativ, se bucură de o prezumție de valabilitate și de temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenindu-i, în condițiile art.1169 C.civ., contestatorului, care are obligația de a propune și a aduce probe care să dovedească netemeinicia actului de constatare a contravenției. Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art.16 și art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Analizând procesul verbal . nr._ încheiat la data de 27.10.2012 prin prisma condițiilor de legalitate instanța constată că acesta îndeplinește prevederile de art.16 și art.17 din O.G. nr.2 /2001.
În ceea ce privește situația de fapt contestată, instanța constată că prin procesul verbal de contravenție, petentul a fost sancționat contravențional pentru efectuarea unei manevre de depășire a unui autovehicul, în zona indicatorului depășire interzisă. I. nu va reține susținerile petentului, privitoare la faptul că nu a efectuat manevra de depășire în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă” și, prin urmare, manevra era permisă, deoarece din adresa din partea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București (fila 11 din dosar) instanța reține că în locul săvârșirii contravenției, respectiv pe DN6 km 23+300, se află sub restricție de depășire interzisă semnalizată prin indicator rutier montat la km 22+580 dreapta și km 23+ 960 stanga, între aceste poziții kilometrice marcajul rutier fiind realizat prin linie continuă.
Prin urmare manevra de depășire efectuată de petent s-a realizat pe o porțiune de drum care nu permitea acest fapt.
Din probele administrate în cauză instanța apreciază că situația de fapt este cea reținută de către agentul constatator în procesul verbal de constatare și aplicare a contravenției, petentul neputând înlătura prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate de care se bucură procesul verbal contestat.
Față de cele expuse anterior, în baza art.34 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată și va menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 27.10.2012 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE G..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul T. M. C., cu domiciliul în comuna Frăsinet, Vlădila, ., jud.O., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE G., cu sediul în orașul G., jud.G., împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 27.10.2012, ca neîntemeiată.
Menține dispozițiile procesului verbal atacat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.03.2013.
PREȘEDINTEGREFIER,
R.-C. LUCAANDREEA P.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 298/2013.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 400/2013. Judecătoria... → |
|---|
