Revendicare imobiliară. Sentința nr. 767/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 767/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 2975/192/2008*
Operator de date cu character personal nr.2902
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA B. V.
JUDETUL G.
SENTINȚA CIVILA NR.767
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: R.-C. L.
GREFIER: A. P.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulate de reclamantul C. M. în contradictoriu cu pârâta C. I. având ca obiect „revendicare”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 25.04.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrata pe rolul acestei instante la data de 10.07.2008, sub nr. de dosar_, reclamantul C. M. a chemat-o în judecată pe pârâta C. I., solicitând revendicarea imobilului construcție-casă de locuit, compus din patru camere și teren aferent în suprafață de 1700 mp, situate în comuna Vânătorii M., . reclamantului potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927/20.08.1992.
În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927/20.08.1992 a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în comuna Vânătorii M., ..G., compus din construcție casă de locuit și tere aferent în suprafață de 1700 mp.
În continuare, reclamantul a mentionat ca pârâta C. I. stapâneste imobilul de aproximativ 10 ani, reclamantul tolerând această situație întrucât pârâta nu avea alte posibilități locative și, deși în repetate rânduri i-a solicitat pârâtei să-I elibereze imobilul, aceasta refuză în mod nejustificat.
De asemenea, reclamantul a învederat faptul că prin sentința civilă nr.222/26.01.1993 a Judecătoriei B. V. a obținut evacuarea pârâtei din imobil pentru lipsă de titlu, in present imobilul aflându-se în posesia exclusivă a pârâtei.
În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 480 din Codul civil.
In probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, proba testimonială și proba cu expertiza.
În conformitate cu dispozitiile art. 112 din Codul de procedura civila, la cererea de chemare în judecata s-au atasat urmatoarele înscrisuri: contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927/20.08.1992 de notariatul de Stat B. V., sentința civilă nr.222/26.01.1993 pronunțată de Judecătoria B. V..
Cererea a fost legal timbrata în conformitate cu dispozitiile art. 2 alin. 1 din Legea 146/1997 si art. 3 din O.G. 32/1995 cu suma de 19 lei reprezentând taxa judiciara de timbru si 1 leu timbru judiciar.
La termenul de judecată din data de 12.03.2009 pârâta a invocat mai multe excepții de fond, respectiv excepția nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927 din 20.08.1992, excepția lipsei calității procesuale active, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția exercitării abuzive a drepturilor procesuale.
In motivare, pârâta a arătat că reclamantul revendică un imobil ce nu are precizat vreun număr topografic, astfel că nevalabilitatea obiectului actului juridic civil și lipsa cauzei atrag nulitatea absolută a acestuia. Reclamantul nu a atașat la cererea sa nicio încheiere prin care să facă dovada înscrierii în cartea funciară și nu face dovada identificării cadastrale și a celorlalte coordinate topografice ale imobilului iar dreptul său nu e opozabil față de terți, contractul de vânzare-cumpărare nu este un titlu valabil și nu face dovada dreptului de proprietate.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active, pârâta a invocat faptul că reclamantul nu poate figura ca parte în proces, întrucât nu are un drept valabil și nu îi este opozabil iar referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâta invocă faptul că nu există identitate între persoana pârâtei și cel obligat în același raport juridic ce face obiectul dosarului.
In susținerea excepției exercitării abuzive a drepturilor procesuale, pârâta a invocat faptul că reclamantul se folosește de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927/20.08.1992 în dovedirea pretinsului său drept de proprietate, deși instanța a decis asupra acestui înscris, constatând că obiectul și vecinătățile menționate în contract nu există. De asemenea, reclamantul s-a manifestat abuziv atunci când a solicitat citarea pârâtei prin publicitate, invocând în mod nereal că, deși a făcut tot ce i-a stat în putință,nu a izbutit să afle domiciliul pârâtei.
De asemenea, la termenul de judecată din data de 25.06.2009 pârâta a depus unele precizări cu privire la excepția nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare în sensul că prin invocarea acestei excepții se solicită ca instanța să constate lipsa obiectului contractului de vânzare-cumpărare, inopozabilitateaacestuia și să se pronunțe asupra inadmisibilității cererii de revendicare ca urmare a inexistenței adresei menționate în contract.
La data de 22.04.2010 s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței raportul de expertiză specialitatea topografie, întocmit de expert tehnic D. M. A..
La termenul de judecată din data de24.06.2010 pârâta a invocat excepția insuficientei timbrări a acțiunii întrucât reclamantul nu a timbrat acțiunea la valoare și excepția puterii de lucru judecat întrucât există identitate de părți, obiect și cauză, în prezenta cauză și în dosarul nr.1474/2001.
Prin sentința civilă nr.1990/22.09.2011 pronunțată de Judecătoria B. V., a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr.355/24.04.2012 a fost admis recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.1990/22.09.2011, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cauza a fost din nou înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2012 sub numărul_ .
La termenul de judecată din data de 22.11.2012 reclamantul a învederat faptul că acesta nu își restrânge pretențiile, ci le menține astfel cum au fost formulate în acțiunea introductivă.
De asemenea, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, iar excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei a unit-o cu fondul.
La termenul de judecată din data de 17.01.2013, au fost audiați martorii B. M. și S. A., declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar.
La data de 11.04.2013 s-a depus la dosar raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de expert tehnic T. R. M..
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, instanța reține următoarele:
Instanța retine ca parata C. I. a posedat bunul imobil ce face obiectul cererii
de chemare in judecata formulata de reclamant, până la data de 26.12.2011, dată de la care aceasta se află internată la Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof.Dr.A. O., conform adresei din 11.03.2013 (fila 33 din dosar). Or pentru ca pârâta să poată sta în procesul de fata prin care reclamantul a solicitat sa se constate caracterul preferabil al titlului sau de proprietate in raport cu al paratei, acesta trebuia sa dovedeasca faptul ca bunul imobil se afla la data introducerii cererii de chemare in judecata, in patrimoniul acesteia, pentru ca . actiune numai in acest fel se poate justifica calitatea de parat a celui chemat in judecata, indiferent daca se solicita compararea de titluri sau restituirea efectiva a bunului.
Prin urmare, reclamantului ii revine obligatia de a justifica calitatea procesuala pasiva a pârâtei. Iar, aceasta obligatie isi are temeiul in art. 112 C. proc. civ., care prevede ca aceasta trebuie sa cuprinda elemente importante ca, de exemplu: obiectul cererii, aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea, aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere .
Prin indicarea pretentiei sale precum si a imprejurarilor de fapt si de drept pe care se bazeaza aceasta pretentie, reclamantul justifica indreptatirea pe care o are de a introduce cererea impotriva unui anumit pârât . In cazul de fata, reclamantul și-a îndeplinit obligația de a justifica calitatea procesuală pasivă a pârâtei, deoarece la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul acestei instanțe, respectiv la data de 10.07.2008, imobilul se afla în patrimonial acesteia. Mai mult decât atât,chiar dacă din decembrie 2011 parata se afla internată în spital, aceasta nu înseamnă că bunul respectiv a ieșit astfel din patrimoniul sau, si prin urmare nu mai poate fi obligata sa execute o obligatie ce nu are obiect, întrucât atât din declarația martorului B. M. cât și din raportul de expertiză specialitatea construcții reiese că imobilul este folosit în present de copiii pârâtei. Astfel martorul a declarat că în imobil locuiește fiica pârâtei iar expertul a precizat că la momentul expertizei în imobil se afla numitul C. L., care a permis accesul în imobil pentru efectuarea expertizei după îndelungi parlamentări. Astfel, instanța reține că actiunea in revendicare formulata de reclamant a fost indreptata impotriva paratei care are bunul in patrimoniu, astfel incat există identitate intre parata chemata in judecata si debitorul raportului juridic dedus judecatii având ca obiect recunoasterea dreptului de proprietate si predarea posesiei bunului, pârâta având calitate procesuală pasivă, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, ca neîntemeiată.
Asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamantul a depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927/20.08.1992 de Notariatul de Stat B. V..
Pe numele vânzătorului C. M. a fost emis titlul de proprietate nr._/06.07.1995 în care a fost înscrisa si suprafata de 1700 mp. situata în intravilanul comunei Vânătorii M., ..G., în T 16 P 494,495, compusă din o suprafață de 800 mp, având ca vecinatati: N – Șosea, E – C. M.., S – C. M. si la V – C. M. și o suprafață de teren de 900 mp, având ca vecinătăți: la N-Șosea, la E-Drum, la S-C. M. și la V-C. M..
Prin raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie întocmit de expert D. M. A. în primul ciclu procesual, astfel cum a fost refăcut, expertul a indicat faptul că terenul din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927/20.08.1992 se poate identifica ca fiind terenul din titlul de proprietate nr._/06.07.1995, vecinătățile din contract fiind rotite.
Instanța constată că pârâta a depus la dosar în dovedirea dreptului său de proprietate titlul de proprietate nr._/06.07.1995 emis pe numele C. I.M., despre care aceasta afirmă că este socrul ei, fără a face dovada celor susținute și fără a face dovada că a fost dezbătută succesiunea acestuia, că este unica moștenitoare sau că a avut loc vreun partaj în urma căruia pârâta ar fi dobândit în proprietate această suprafață de teren.
În conditiile spetei, instanta apreciaza ca devin incidente dispozitiile art. 480 din Codul civil în conformitate cu care „ proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru exclusiv si absolut însa în limitele determinate de lege”.
În cazul în care în cadrul actiunii în revendicare întemeiata pe dispozitiile art. 480 din Codul civil ambele parti invoca titluri de proprietate, instanta urmeaza a face o comparatie a titlurilor, dându-se efecte titlului mai bine caracterizat.
Instanta retine si dispozitiile art. 30 din Legea 7/1996 în conformitate cu care „daca în cartea funciara s-a înscris un drept real, în conditiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista în folosul ei, daca a fost dobândit sau constituit cu buna-credinta, cât timp nu se dovedeste contrariul” acest text de lege instituind principiul fortei probante a înscrierilor de drepturi reale.
Analizând situatia de fapt expusa prin prisma dispozitiilor legale incidente în speta, instanta constata cererea reclamantului întemeiata pentru urmatoarele argumente:
În cadrul acestei actiuni în revendicare atât reclamantul cât si pârâta au depus la dosarul cauzei titluri de proprietate eliberate în conditiile legii, fapt ce conduce la compararea titlurilor de proprietate pentru a se stabili care este cel mai bine caracterizat si a se face aplicarea dispozitiilor art. 480 din Codul civil.
Instanta apreciaza ca titlul de proprietate prezentat de catre reclamant este valabil si este opozabil pârâtei pentru suprafata de teren de 1700 mp.
Chiar dacă ulterior, în titlul de proprietate emis în conditiile Legii 18/1991 pe numele C. M. nr._ din data de 06.07.1995, titlu care este opozabil părților, a fost înscrisa suprafata de teren situata în T 16 P 494,495 de 1700 mp, pârâta nu a făcut dovada că a dobândit această suprafață de teren prin dezbaterea succesiunii autorului sau printr-un alt mod de dobândire a dreptului de proprietate, astfel că instanța apreciază că acest aspect nu afectează valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat anterior.
Instanta reține ca împrejurarile invocate de pârâtă nu influenteaza preferabilitatea titlului reclamantului având în vedere ca, în urma analizării titlurilor de proprietate invocate de cele doua parti, instanta constată ca reclamantul detine suprafata de teren de 1700 mp, situată în T 16 P 494,495 în baza unui titlu valabil, proprietatea fiind în mod valabil transmisa. Titlul invocat de reclamant este preferabil titlului invocat de pârâtă, având în vedere ca titlul invocat de aceasta datează din 1995 și este eliberat pe numele C. M., iar pârâta nu a făcut nicio dovadă că s-ar fi dezbătut succesiunea acestei persoane de pe titlu și că în urma acesteia, pârâta ar fi dobândit în proprietate suprafața de teren revendicată.
Referitor la capătul de cerere privind revendicarea imobilului-casă de locuit, instanța reține că reclamantul nu și-a restrâns pretențiile, întrucât nu a formulat o cerere scrisă și nu a declarat personal în fața instanței acest aspect și nici nu s-a depus un mandat special în acest sens de către apărătorul reclamantului.
Din raportul de expertiză tehnică specialitatea construcții întocmit de expert T. R. M., instanța constată că imobilul-construcție a fost identificat de expert, că la momentul expertizei în incinta imobilului se afla numitul C. L..
Astfel, instanța constată că reclamantul a făcut dovada dreptului său de proprietate și asupra construcției casă de locuit, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1927/20.08.1992 de Notariatul de Stat B. V., în vreme ce pârâta nu a depus la dosar niciun act de proprietate cu privire la această construcție.
F. de aceste împrejurari, instanta urmeaza sa admită în totalitate cererea de chemare în judecata formulata de reclamant și să oblige pârâta să lase în deplină proprietate și posesie reclamantului terenul intravilan în suprafață de 1700 mp, . vecinătăți: la N-Șosea, la S-C. P.M., la E-drum și la V-C. R.M., precum și construcția compusă din patru camere și anexe gospodărești, situate în comuna Vânătorii M., ..G., astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză tehnică judiciară, a treia variantă, întocmită de expert D. M. A. și prin raportul de expertiză tehnică specialitatea construcții întocmit de dl.expert T. R. M..
În ceea ce priveste cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecata, instanta o apreciaza întemeiata deoarece reclamantul a facut dovada acestor cheltuieli și instanța constată culpa procesuală a pârâtei, motiv pentru care o va obliga la plata către reclamant a sumei de 3061,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorarii de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. I., invocată de aceasta prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul C. M., zis D., domiciliat în comuna Vânătorii M., ..408, jud.G. în contradictoriu cu pârâta C. I., cu domiciliul în București, ., ., ., sector 4.
Obligă pârâta să lase în deplină proprietate și posesie reclamantului terenul intravilan în suprafață de 1700 mp, . vecinătăți: la N-Șosea, la S-C. P.M., la E-drum și la V-C. R.M., și construcția compusă din patru camere și anexe gospodărești, situate în comuna Vânătorii M., ..G., astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză tehnică judiciară refăcut, întocmit de expert D. M. A. și prin raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea construcții întocmit de dl.expert T. R. M..
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 3061,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorarii de expert.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.04.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
R.-C. LUCAANDREEA P.
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1168/2013.... → |
|---|
