Anulare act. Hotărâre din 04-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 7534/193/2012

DOSAR NR._ Anulare parțială contract v/c.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

HOTĂRÂRE

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE - P. A. - M.

Grefier - Terțis G.

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Pe rol pronunțarea asupra cererii civile având ca obiect anulare parțială contract de vânzare-cumpărare, formulată de reclamanții N. A. și N. S., în contradictoriu cu pârâții B. C., R. C., B. A., precum și asupra cererii de chemare în garanție formulată de pârâții B. C., B. C. în contradictoriu cu pârâtul B. D..

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 28 octombrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință și, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată în data de 24.05.2012, sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., reclamanții N. A. și N. S. au solicitat în contradictoriu cu pârâții B. C., B. C. și B. A. constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat de B.N.P. R. A., cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanții au susținut că au dobândit prin contractul de întreținere încheiat la data de 02 mai 1997, de la defuncții B. M. și F., casa situată în . mai multe suprafețe de teren în schimbul întreținerii vânzătorilor, cu toate cele necesare traiului, însă la data de 10 mai 2012, reclamanții a aflat despre vânzarea făcută cu încălcarea dispozițiilor legale de către fratele său, B. D., fratele său, când a vrut să se ocupe de teren dar a constatat că a fost înstrăinat.

În drept au fost invocate dispozițiile art.1246-1247 Cod civil.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar, în copie, contractul de întreținere autentificat sub nr.606/02.05.1997 (fila 3-4), Titlul de proprietate nr._/13.06.1994 (fila 5-6) și contractul de vânzare-cumpărare a cărui anulare au solicitat-o.

La solicitarea instanței, a fost înaintată adresa nr.4167/18.06.2012 de către O.C.P.I. B. (fila 15) copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2559/09.05.2012 de B.N.P. R. A. (filele 17-19) și documentația ce a stat la baza încheierii acestuia (filele 39-74), adresa nr.207/25.01.2013 emisă de către Primăria . 30-33).

Întrucât instanța a solicitat lămuriri reclamanților cu privire la obiectul acțiunii și motivele de fapt și de drept ale acesteia, la termenul de judecată din data de 04.02.2013 au fost depuse precizări în acest sens (filele 75-76) prin care reclamanții au arătat că doresc să se judece în contradictoriu și cu pârâtul B. D. întrucât acesta, fără a face ieșirea din indiviziune, a înstrăinat suprafața totală de 23.038 mp teren din Titlul de proprietate emis pe numele lui B. M. mai ales că reclamanții aveau și un contract de întreținere prin care defuncții i-au lăsat, în schimbul întreținerii, casa și mai multe suprafețe de teren. Aceștia arată că, din terenul înstrăinat, face parte și suprafața de 6.800 m.p. din sola 69, p.c. 724/115 ce a făcut obiectul contractului de întreținere și apreciază aceștia că, contractul de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate absolută, în primul rând, datorită faptului că a fost vândut un bun ce nu aparținea pârâtului, iar în al doilea rând, că nu a fost făcută ieșirea din indiviziune cu privire la întreaga suprafață de 3 ha 7638 mp teren.

Precizează reclamanții că solicită anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare întrucât acest contract, privind un bun ce nu aparținea vânzătorilor, este lipsit de cauză și mai mult, această cauză este ilicită.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 91 lei (fila 74) și timbru judiciar de 1,5 lei.

Pârâtul B. D. a formulat întâmpinare (fila 82), prin care a invocat excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității de reprezenta și excepția lipsei calității procesuale active și, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În motivare, cu privire la excepția lipsei de interes, pârâtul a susținut că reclamanții sunt divorțați încă de la data de 04.12.2006, conform dosarului nr.2722/_, iar la data de 28.11.2007, în dosarul nr._, s-a statuat asupra partajului bunurilor comune și astfel, nu se poate reține că reclamantul N. S. justifică vreun interes în promovarea prezentei acțiuni alături de B. (fostă N.) A..

Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant, susține pârâtul că reclamantul, în calitate de fost soț al reclamantei, nu ar fi putut primi un mandat de la aceasta pentru promovarea prezentei acțiuni și mai mult, semnătura reclamantei de pe cererea de chemare în judecată a fost contrafăcută de reclamant, pentru că la acel moment, sora sa se afla plecată în străinătate.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, susține pârâtul că acesta, fiind despărțit de reclamantă iar partajul dintre aceștia încheiat, nu poate formula prezenta acțiune nici în nume propriu și nici în numele reclamantei.

Pârâtul mai susține că în luna martie 2011, între el și sora sa a intervenit un partaj voluntar cu privire la masa succesorală rămasă de la defuncții lor părinți, reclamantei revenindu-i casa de locuit cu construcțiile anexe și terenul aferent din intravilanul . și mai multe suprafețe de teren din extravilan în suprafață totală de 14.600 m.p., iar pârâtului i-au revenit mai multe suprafețe din extravilan, în suprafață totală de 23.038 m.p.

Susține pârâtul că partajul voluntar îndeplinește toate condițiile de valabilitate, întrucât acesta se poate face inclusiv verbal, iar proba potrivit dreptului comun, și mai arată că succesiunea după părinții săi nu a fost deschisă și dezbătută, iar cu privire la solicitarea reclamanților de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare apreciază că se impune respingerea acesteia întrucât reclamanții nu sunt titularii dreptului de proprietate asupra întregii mase succesorale și nici nu au făcut dovada unei fraude la lege, iar bunurile din masa succesorală nu fac parte din masa bunurilor comune de partajat a celor doi foști soți.

Acesta mai arată că pârâtul B. C. a avut calitatea de cumpărător de bună-credință la încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2767/05.05.2011, dată la care, proprietari ai terenului ce a făcut obiectul vânzării erau atât pârâtul cât și sora sa, reclamanta, în calitate de moștenitori legali ai defuncților părinți B. M. și F., iar terenurile înstrăinate îi aparțineau și se aflau în posesia sa de peste 20 de ani, dreptul de proprietate asupra acestora fiind dobândit atât prin uzucapiunea de 20 ani cât și prin partajul voluntar încheiat cu reclamanta.

Cu privire la apărarea reclamanților de a se reține cauza ilicită la încheierea convenției, apreciază pârâtul că este neîntemeiată întrucât nu a urmărit nici un obiectiv care să contravină moralei sau legilor și ordinii publice, fiind fiul defuncților proprietari, iar împrejurarea că reclamanții dețin un contract de întreținere nu poate conduce la ideea unei cauze imorale sau nelegale, deoarece întreținerea a fost de foarte scurtă durată. De asemenea, acesta apreciază că se poate dispune anularea contractului de vânzare-cumpărare întrucât terenurile ce au făcut obiectul acestuia au fost ulterior revândute, intrând astfel în circuitul civil.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art.106-108, 115, 178-184 Cod procedură civilă, art.968, 1295 cod civil și Decizia XV din 21.09.2005 a Î.C.C.J.

În susținere, pârâtul a depus la dosar extras de pe portalul instanțelor privind dosarele nr._ și nr._ (filele 87, 88), copia certificatului de moștenitor nr.80/08.04.2011 emis de B.N.P. „R. A.-M. V.” (fila 89), contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2767/05.05.2011 (fila 91).

La data de 06.03.2013, reclamanții au depus un răspuns la întâmpinare (filele 95-98) prin care au solicitat respingerea excepției inadmisibilității, întrucât cererea de chemare în judecată a fost semnată de ambii reclamanți, personal, iar reclamantul a fost parte în contractul de întreținere, terenul ce a făcut obiectul acestui contract fiind în continuare în coproprietatea celor doi foști soți, aspect dovedit cu sentința de partaj. Susțin aceștia că interesul reclamantului este născut și actual și nu poate fi pus la îndoială, afirmațiile pârâtului fiind fără suport real, făcute doar cu intenția de a induce instanța în eroare, iar cea privind contrafacerea semnăturii reclamantei este făcută cu rea-credință.

Solicită și respingerea excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, precum și apărarea privind uzucaparea terenului, ca neîntemeiate.

Reclamanții au mai depus copia sentinței civile nr.6044/28.11.2007 pronunțată în dosarul nr._ (fila 99), a sentinței civile nr.5512/04.12.2006 pronunțată în dosarul nr._ (fila 101).

Prin încheierea de ședință din data de 26.03.2013 (fila 108), instanța a recalificat excepția inadmisibilității ca fiind excepția lipsei de interes și a respins, ca neîntemeiate, excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, a lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantului, pentru motivele dezvoltate în această încheiere.

La termenul de judecată din data de 24.07.2013, pârâții B. C. și B. A. au depus întâmpinare și cererea de chemare în garanție a pârâtului B. D. (filele 135-138).

În motivare, aceștia au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, susținând că nulitatea relativă a contractului poate fi invocată doar de cumpărător, că în cazul de față pârâții au fost de bună-credință și numai dacă aceștia ar fi cunoscut că lucrul vândut este proprietatea altei persoane, atunci vânzarea ar fi nulă absolut întrucât ar fi reprezentat o operațiune speculativă și ar fi avut o cauză ilicită.

Susțin pârâții că nu au cunoscut că terenul vândut este proprietatea unei alte persoane, întrucât Primăria . eliberat certificatul fiscal nr.1236/07.04.2011, revizat la data de 02.05.2011, prin care se atestă că pârâtul-vânzător B. D. este proprietarul suprafețelor de teren pe care ulterior i le-a înstrăinat, iar certificatul de moștenitor în baza căruia a fost efectuată vânzarea nu a fost desființat, fiind încă în vigoare. Aceștia mai arată că buna-credință este prezumată, iar reaua-credință trebuie dovedită de cel ce o invocă.

Pe fond, arată pârâții că, la data de 16.04.2011, s-au înțeles cu pârâtul B. D. să le vândă suprafața totală de 23.200 m.p. teren situat în extravilanul . prin moștenire de la tatăl său B. M., conform certificatului de moștenitor nr.80/08.04.2011, aspecte declarate pe propria răspundere de pârâtul B. D. în fața notarului public, fiind achitată cu această ocazie suma de 1.000 euro cu titlu de avans, iar ulterior, la data încheierii contractului, respectiv la 05.05.2011, a fost achitată și diferența, intrând la acel moment în posesia terenului.

Precizează pârâții că nu au avut cunoștință la momentul cumpărării de existența contractului de întreținere nr.606 din 02.05.1997 iar cauza convenției nu este contrară bunelor moravuri sau ordinii de drept și astfel nu se poate reține că este lovită de nulitate absolută și susțin că temeiul de drept invocat de reclamanți nu este aplicabil prezentului litigiu, față de dispozițiile art.5 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a noului cod civil.

Prin cererea de chemare în garanție, pârâții au solicitat obligarea pârâtului B. D. la restituirea prețului și a cheltuielilor vânzării în cuantum de 3.000 lei, din care 2.856 lei ce reprezintă prețul plătit pentru suprafața de 6.800 m.p. și suma de 144 lei ce reprezintă cheltuielile vânzării, sume actualizate cu indicele de inflație de la data încheierii contractului și până la data plății efective, precum și a cheltuielilor de judecată. Întrucât chematul în garanția i-a garantat de răspunderea pentru evicțiune, în cazul în care va fi admisă acțiunea principală, solicită pârâții admiterea și a cererii de chemare în garanție a vânzătorului.

În drept, pârâții au invocat dispozițiile art.60-63, 71, 82 și 274 Cod procedură civilă și art.1337-1351 Cod civil.

În dovedire, pârâții au depus în copie, declarația autentificată sub nr.2412/16.04.2011 (fila 140), copia actelor de identitate (filele 141-145).

Cererea de chemare în garanție a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 215 lei (fila 134).

Prin încheierea de ședință din data de 24.07.2013 (fila 177), instanța a admis cererea de repunere în termen a pârâților B. C. și B. A. pentru depunerea cererii de chemare în garanție.

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru toate părțile, interogatoriul pârâților B. C. și B. A. (fila 146), proba testimonială cu martorul Mititituc M. propus de reclamanți (fila 121), proba cu interogatoriul pârâtului B. D. neputând fi administrată datorită neprezentării acestuia. La solicitarea instanței, a fost înaintată adresa nr.4167/18.06.2012 de către O.C.P.I. B. (fila 15), adresa nr.174/22.10.2012 și nr.20/29.01.2013 de către B.N.P. „R. A.-A. M. V.” (fila 17, 49-73), adresa nr.207/25.01.2013 (fila 30) și nr.3275/24.10.2013 de către Primăria . 155).

Analizând cererea principală și cererea de chemare în garanție prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Potrivit Titlului de proprietate nr._/13.06.1994 emis pentru B. M. (fila 6), acestuia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 3 ha 7638 mp pe teritoriul loc.Santa M., jud.B..

Ulterior, la data de 02.05.1997, B. M. și B. F. au încheiat, în calitate de întreținuți, cu reclamanții N. S. și N. A., în calitate de întreținători, contractul de întreținere autentificat sub nr.606/02.05.1997 de B.N.P. A. Ț. (fila 4), prin care întreținuții au transmis întreținătorilor casa situată în loc.Santa M., construită din chirpici, acoperită cu țiglă, compusă din două camere și verandă și suprafața de 3038 m.p. teren curte și grădină, precum și suprafața totală de 14.600 m.p. teren situat în extravilanul loc.Santa M., din care 1.600 m.p. arabil în sola 73 – p.c. 743/8, 2.500 m.p. arabil în sola 75 – p.c.769/1, 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115, 1.100 m.p. pășune în sola 75 – p.c.762/1, 2.600 m.p. teren neagricol situat în sola 74 – p.c.751/1, p.c.752 și p.c.753/1, dobândite conform Titlului de proprietate nr._/13.06.1994.

În urma demersurilor efectuate de instanță, s-a constatată că reclamanții nu și-au intabulat dreptul de proprietate asupra acestor imobile, aspect ce rezultă din adresa nr.4167/18.06.2012 emisă de O.C.P.I. B. (fila 15) și nici nu au înregistrat contractul de întreținere autentificat sub nr.606/02.05.1997 la Primăria . completarea registrului agricol și a rolului fiscal (fila 155).

În urma decesului defunctului B. M. la data de 18.05.1999 (fila 42), a fost emis certificatul de moștenitor nr.80/08.04.2011 de B.N.P.”R. A.-A. M. V.” în care este menționat ca unic moștenitor B. D. (fratele reclamantei N. A.) în calitate de fiu, cu cota de 1/1, iar în masa succesorală a fost inclusă suprafața totală de 26.800 m.p. teren situată în extravilanul . 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115, 16.400 m.p. arabil în sola 72 – p.c.736/41 și 3.600 m.p. pășuni în sola 67 – p.c.720, dobândite de defunct conform Titlului de proprietate nr._/13.06.1994. Potrivit certificatului de sarcini nr._/12.04.2011 emis de O.C.P.I. B. (fila 44), în perioada 13.06._11 suprafața de teren de 6.800 m.p. arabil din sola 69 – p.c.727/115 a aparținut defunctului B. M., iar ulterior, în perioada 08.04._11 a aparținut pârâtului B. D., pârâtul făcând demersuri și pentru înscrierea în rolul agricol a suprafețelor de teren dobândite (fila 156).

În baza acestor înscrisuri și a certificatului fiscal nr.1236/07.04.2011 emis de Primăria . 41), la data de 05.05.2011 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2767 de B.N.P.”R. A.-A. M. V.” (fila 45), prin care pârâtul B. D., în calitate de vânzător, a înstrăinat pârâtului B. C., în calitate de cumpărător, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 23.200 m.p. situat în extravilanul . 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115 și 16.400 m.p. arabil în sola 72 – p.c.736/41.

Ulterior, la data de 09.05.2012, pârâții B. C. și B. A., în calitate de vânzători, au transmis dreptul de proprietate asupra mai multor suprafețe de teren, printre care și cea de 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115 către B. C., în calitate de cumpărătoare, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2559 autentificat de B.N.P.”R. A.-A. M. V.” (fila 18), ocazie cu care au prezentat certificatul de sarcini nr.1294/09.05.2012 emis de Primăria . 48), care arestă că vânzătorii figurează înscriși în evidențele primăriei ca fiind proprietarii suprafețelor de teren menționate, printre care și cea de 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115, precum și certificatul de sarcini nr._/23.04.2012, care atestă înscrierea în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni a dreptului de proprietate al vânzătorilor, inclusiv pentru suprafața de 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115, în perioada 05.05._12.

Prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat anularea parțială a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.2767/05.05.2011 și nr.2559/09.05.2012 de B.N.P.”R. A.-A. M. V.”, cu privire la suprafața de teren de 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115, ce a făcut anterior, obiectul contractului de întreținere autentificat sub nr.606/02.05.1997 de B.N.P. A. Ț. (fila 4), invocând nulitatea absolută a acestor convenții pentru cauza ilicită întrucât bunul înstrăinat nu aparținea vânzătorului și pentru că acesta se afla în proprietatea indiviză a pârâtului B. D. și a reclamantei N. A., în calitate de descendenți ai defunctului B. M..

Cu privire la motivul de nulitate absolută grefat pe o cauză ilicită determinată de faptul vânzării bunului altuia, instanța reține că potrivit art. 968 Cod civil (în vigoare la momentul încheierii primului contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2767/05.05.2011), cauza ilicită este cea prohibită de legi, contrară bunelor moravuri și ordinii publice, fiind prezentă atunci când rezultatul ce se tinde a se obține și care a constituit motivul impulsiv și determinant la încheierea actului juridic civil, reprezintă considerația unui scop nepermis, contrar ordinei publice, economice și sociale.

Nulitatea absolută a vânzării lucrului altuia, aspect invocat de reclamanți, are ca punct de plecare împrejurarea că atât vânzătorul cât și cumpărătorul au încheiat contractul în cunoștință de cauză, știind că lucrul vândut este proprietatea altei persoane. Sintagma "în cunoștință de cauză" relevă, semantic, înțelesul că părțile contractului au știut că bunul nu este proprietatea vânzătorului și că aparține altuia și în acest caz, contractul a fost încheiat în vederea fraudării drepturilor adevăratului proprietar, fiind fondat pe o cauza ilicită ce are la bază reaua-credință a părților contractante.

Însă, din probatoriul administrat în prezenta cauză, rezultă fără nici un dubiu că, la data încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2767/05.05.2011, între pârâtul B. D., în calitate de vânzător și B. C., în calitate de cumpărător, în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni figura înscris ca proprietar al suprafeței de 6.800 m.p. arabil în sola 69 – 727/115, pârâtul-vânzător B. D., acest aspect fiind confirmat și de certificatul fiscal emis de Primăria . înstrăinării, astfel că, în aceste împrejurări nu se poate reține reaua-credință a cumpărătorilor pârâți B. C. și B. A. care au verificat situația fiscală a imobilului anterior achiziționării și oricât de diligenți ar fi fost, nu ar fi putut să cunoască existența contractului de întreținere autentificat sub nr.606/02.05.1997 de B.N.P. A. Ț., întrucât reclamanții nu au îndeplinit formalitățile de opozabilitate față de terți a dreptului lor de proprietate.

Această situație de fapt a fost confirmată și de martorul M. M. (fila 121) care a declarat că pârâții-cumpărători au aflat de existența contractului de întreținere după ce au încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu pârâtul B. D. și s-au prezentat la teren pentru luarea în primire însă, pentru a se reține nevalabilitatea actului juridic, este necesar ca motivele de nulitate să fie contemporane momentului încheierii convenției, deoarece nu mai are nicio relevanță apariția lor ulterior acestui moment.

Totodată, nici apărarea reclamanților că acest teren ar fi în proprietatea indiviză a moștenitorilor defunctului B. M., respectiv a reclamantei N. A. și a pârâtului B. D. și că nu ar fi putut fi înstrăinat doar de unul din coindivizari, nu poate fi reținută întrucât, în această situație, soarta contractului de vânzare-cumpărare depinde de soarta partajului în sensul că, dacă bunul se atribuie vânzătorului, contractul se consolidează cu efect retroactiv iar dacă este atribuit în lotul celuilalt copărtaș, contractul este supus anulării pentru vânzarea bunului altuia. Și mai mult, atât timp cât pârâtul B. D. deține un certificat de moștenitor care atestă calitatea sa de unic moștenitor la succesiunea defunctului B. M., această apărare apare ca fiind lipsită de interes.

Având în vedere că nu a fost făcută dovada existenței relei credințe a pârâtului B. C. la momentul încheierii cu pârâtul B. D. a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2767/05.05.2011, instanța apreciază că nu se poate reține că acesta a participat la încheierea acestui act juridic cu intenția de a frauda interesele reclamanților și astfel, nu se poate reține nici existența unei cauze ilicite care să determine anularea acestei convenții și nici a celei subsecvente autentificate sub nr.2559/09.05.2012 de B.N.P.”R. A.-A. M. V.”, motiv pentru care instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanții N. A. ȘI N. S. în contradictoriu cu pârâții B. C., B. C., B. A. și B. D., având ca obiect anulare parțială contract de vânzare-cumpărare, ca neîntemeiată.

Întrucât instanța va respinge acțiunea reclamanților, se constată că cererea de chemare în garanție a devenit lipsită de interes, nefiind îndeplinită cerința ca acesta să fie născut și actual, motiv pentru care instanța va respinge această cerere ca fiind rămasă fără interes.

Reținând culpa procesuală a reclamanților instanța, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, va dispune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată către pârâți în cuantum de 1.215 lei, din care 1.000 lei, onorariul de avocat și 215 lei taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în garanție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE :

Respinge acțiunea formulată de reclamanții N. A. și N. S., ambii cu domiciliul în mun. B., ., județul B., în contradictoriu cu pârâții B. C., B. (actualmente R.) C., B. A., toți cu domiciliul în mun. Iași, .. 16, . 5, etaj 2, ., și B. D., domiciliat în mun. B., .. 11, scara D, etaj 2, ., având ca obiect anulare parțială contract de vânzare-cumpărare, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâții B. C., B. A., în contradictoriu cu pârâtul B. D., ca fiind rămasă fără interes.

Obligă reclamanții să plătească pârâților B. C., B. C. suma de 1215 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.11.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

P. A. - MihaelaTerțis G.

Redact. + tehnoredact. Jud. P.A.M.

Ex. 8 - 12 decembrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act. Hotărâre din 04-11-2013, Judecătoria BOTOŞANI