Contestaţie la executare. Sentința nr. 3641/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3641/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 13098/193/2012
Dosar nr._ ,,contestație împotriva măsurilor asiguratorii,,
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința publică din 01 aprilie 2013
PREȘEDINTE – V. F.
GREFIER – D. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3641
La ordine pronunțarea în cauza civilă având ca obiect ,,contestație împotriva măsurilor asiguratorii” formulată de către contestatoarea H. G., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 26.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de un timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 05.03.2013 și apoi pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._/13/2012 contestatoarea H. G., în contradictoriu cu intimata A.F.P.M B., a solicitat anularea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii din 02.08.2012, emisă de intimată în dosarul nr._/02.08.2012 precum și, precum și a adresei cu nr._/02.08.2012 de înființare a popririlor asiguratorii asupra disponibilităților bănești emise de intimată către B.R.D, B. POST, B.C.R. și BANCA TRANSILVANIA .
În motivare, arată contestatoarea că prin Decizia din data de 02.08.2012, emisă de intimată în dosarul nr._/02.08.2012, în contextul atragerii răspunderii solidare cu debitoarea principală S.C."PERFECT CONSTRUCT" S.R.L. B., invocându-se art..27-28 și art.129 alin.(2) din O.G. nr.92/2003 ( Cod proc. fiscală), s-au dispus măsuri asigurătorii pentru eliminarea riscului privind nerecuperarea creanțelor bugetare de către A.NA.F. datorate de debitoarea S.C."PERFECT CONSTRUCT" S.R.L. B., iar prin actele subsecvente (adresele susmenționate) au fost materializate măsurile asigurătorii.
Susține contestatoarae că actele administrative atacate sunt emise cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, în calitate de asociat al societății debitoare, arată contestatoartea că nu a efectuat nici o activitate de administrare în cadrul acesteia, nu cunoaște volumul activității desfășurate și nici numărul de angajați, nu a primit niciodată dividende și nu a avut date privind administrarea societății, singurele informații pe care le- a cunoscut fiind cele legate de dificultățile cu care se confruntă societatea, de altfel, dificultăți cu caracter general cu care se confruntă economia în această perioadă.
Măsurile dispuse prin decizia și celelalte acte contestate depășesc limitele procedurii reglementate de art.129 Cod proc. fiscală, întrucât, cel puțin
În privința popririi veniturilor obținute din salarii, virate în contul deschis la B.R.D. - Sucursala B.,apreciază că s-ar crea, în situația reținerii efective și integrale a salariilor, grave prejudicii, deoarece în urma popririi nu ar mai avea posibilitatea să folosească nici o sumă plătită cu acest titlu, blocarea acestor sume afectându-i grav asigurarea mijloacelor de existență.
Art.27 din Codul de procedură fiscală reglementează condițiile în care se poate antrena răspunderea solidară a altor persoane, alături de plătitorul obligației fiscale.
Potrivit art.27 al.(1) lit.b), pentru obligațiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil, răspund solidar cu acesta administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință, sub orice formă a bunurilor mobile și imobile proprietatea acesteia.
Elementul necesar și determinant pentru antrenarea răspunderii solidare a administratorului sau asociatului, este reaua-credință care reprezintă o stare de fapt ce trebuie dovedită, întrucât legiuitorul nu a instituit prezumția de vinovăție în cazul administratorilor și asociaților.
Condiția impusă de lege pentru antrenarea răspunderii solidare în caz de insolvabilitate este aceea a înstrăinării sau ascunderii cu rea-credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile proprietatea societății.
Modalitatea de angajare a răspunderii solidare cuprinsă în conținutul deciziei atacate privind masurile asigurătorii, nu poate avea caracterul unei dispoziții a organului fiscal care să determine aducerea sa la îndeplinire prin forța coercitivă a statului.
Decizia nu conține un preambul, o motivare a situației de fapt ce impune luarea unei asemenea măsuri, precum și o motivare în drept și un dispozitiv prin care organul fiscal să ia măsura prevăzută de lege.
Raportat la conținutul deciziei atacate, apreciază contestatoarea că aceasta nu respectă aceste criterii, astfel ca ea nu poate fi luată în considerare în vederea angajării răspunderii solidare .
Cu privire la instituirea măsurilor asigurătorii, trebuie observat că în condițiile în care angajarea răspunderii solidare care reprezintă temeiul instituirii măsurilor asigurătorii nu este realizată legal, raportat la principiul „accesoriul urmează principalului", nici aceste măsuri nu sunt legale.
Relevă că din interpretarea art.27 ai. 1 lit.b) Cod proc. fiscală rezultă că pentru antrenarea răspunderii solidare a asociatului este necesară îndeplinirea condiției ca acesta să provoace insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea cu rea-credință a bunurilor afiate în proprietatea societății. Or, reaua-credință nu se prezumă, ci trebuie dovedită.
În aceste condiții, consideră că nu se poate reține existența unui raport de cauzalitate între modul de administrare al societății, de onorare a obligațiilor de plată față de bugetul consolidate al statutului și calitatea de asociat îm cadrul societății debitoare.
Răspunderea solidară dintre societatea debitoare și asociatul care nu are calitatea de administrator și care nu s-a implicat în încheierea unor acte juridice care să afecteze în vreun fel patrimoniul societății debitoare, nu are suport legal, întrucât art.27. al.(1) lit.b) din O G. nr.92/2003 (Cod proc. fiscală) condiționează limitativ răspunderea asociatului de „înstrăinarea sau ascunderea cu rea credință, sub orice formă, a bunurilor mobile și imobile" proprietatea societății debitoare, prin care s-a provocat insolvabilitatea acesteia.
Menționează că intimata nu a făcut nici o referire în actele atacate măcar la existența unor indicii privind implicarea sa, chiar și parțială în aceste operațiuni de înstrăinare sau ascundere cu rea credință a bunurilor din patrimoniul debitoarei, astfel că, neexistând premize pentru angajarea răspunderii solidare dintre ea și societatea debitoare, măsurile asigurătorii sunt vădit lipsite de temei legal și reprezintă o ingerință neconstituțională în dreptul său de proprietate .
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 129, 172 și urm. din O.G. 92/2003, rap. La art.399 C.pr. civilă.
În dovedirea contestației formulate, contestatoarea a depus înscrisuri, în copie, respectiv: decizie de instituire a măsurilor asiguratorii nr._ din 02.08.2012, adresele de înființare a popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești, cu nr._ din 02.08.2012, către BANCA TRANSILVANIA, B.R.D, B. POST, B.C.R.
Contestația a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 194 lei și timbru judiciar de 0,30 lei.
Intimata A.F.P.M. B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea constestației ca neîntemeiată.
În acest sens, a arătat intimata că potrivit art. 129 din Codul de Procedura Fiscala,( coroborat cu Ordinul A.N.A.F nr. 2605/2010), care conține reguli procedurale aplicabile in privința masurilor asigurătorii, acestea se pot dispune de organul fiscal asupra bunurilor imobile si/ sau mobile proprietate ale unui debitor ( ce sunt supuse de regula sechestrului), precum si asupra veniturilor acestuia( ce sunt supuse popririi).
Ca si condiții de aplicare a acestor masuri asigurătorii, legiuitorul prevede ca acestea se pot dispune dacă exista pericolul de sustragere, ascundere sau risipire a patrimoniului cu consecința periclitării în mod considerabil a colectării precum si în cazul suspendării unui act administrativ fiscal pe cale administrativă în cazul soluționării unei contestatii în procedura administrativă.
A.. 3 al aceluiași articol prevede că măsurile asigurătorii pot fi luate si în cazul în care creanța nu a fost încă individualizată si nu a devenit scadentă, inclusiv în cazul efectuării de controale sau al antrenării răspunderii solidare.( conform art. 27 din același Cod).
În completare, pct. 2.2 din Ordinul ANAF nr. 2605/2010, ce reglementează procedura de aplicare efectivă a masurilor asigurătorii prevăzute de Codul de Procedura Fiscala, sunt enumerate situatiile în care organul de executare fiscal poate sa dispună si sa aduca la îndeplinire masurile asigurătorii.
Mai invocă intimata prevederile art.129 alin.4 și alin. 8, precum și art. 129 alin.3 C.pr. fiscală, arătând că față de aceste prevederi legale, Administrația Finanțelor Publice Municipala B., în calitate de organ de colectare a creanțelor bugetare, a comunicat petentei H. G. în conformitate cu prevederile art. 129 din Codul de Procedura Fiscala, Decizia de instituire a masurilor asigurătorii nr._/ 2.08.2012, ce a fost comunicata prin posta cu dovada de primire în data de 21.08.2012.
Din aceasta decizie, rezultă că s-a dispus măsura instituirii popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești ale petentei, conform adreselor de înfiintare poprire asiguratorie nr._/ 2.08.2012, înscrisuri comunicate, de asemenea prin poștă, odată cu decizia de instituire a masurilor asigurătorii.
Învederează că măsurile asigurătorii au fost instituite pentru garantarea recuperării unei sume în cuantum total de 61.049 lei, reprezentând obligații restante către bugetul general consolidat al statului, ale S.C. Perfect Construct SRL B., societate la care petenta deține calitatea de asociat.
Totodata, în conformitate cu prevederile art. 9 din Codul de Procedura Fiscala, aceste măsuri au fost succedate și de înscrisul intitulat " Notificare" privind deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare la plata" nr._/ 6.07.2012 comunicată cu respectarea prevederilor art. 44 din Codul de Procedura Fiscală.
Din continutul acestui înscris, rezultă înștiințarea petentei asupra existentei unei premise privind angajarea răspunderii personale a acesteia, în conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de Procedura Fiscală, în calitatea sa de administrator în raport cu S.C. Perfect Construct SRL, care figureaza cu obligații restante la bugetul consolidat al statului, in cuantum de 61.049 lei.
Mai precizează intimata că s-a respectat astfel regula instituită de legiuitor prin art. 9 alin. 1 din Codul de Procedura Fiscala, cu privire la asigurarea petentei - asociat in cadrul societatii, înainte de atragerea răspunderii personale, a posibilității de a-si exprima punctual de vedere cu privire la faptele și împrejurările relevante în luarea deciziei, însă aceasta nu a dat curs acestei notificări, deși a primit corespondența.
În susținerea întâmpinării, intimate a depus înscrisuri în copie, respectiv: anunț colectiv nr._/24.07.2012, notificare privind deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare la plată, confirmare de primire, decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/02.08.2012, referat justificativ al măsurilor asiguratorii nr._/02.08.2012, adresele de înființare a popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești emise către B. POST, BANCA TRANSILVANIA și B.R.D.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părți.
Analizând probatoriul administrat în cauză, prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
Instanța constată că a fost învestită cu soluționarea unei contestații împotriva măsurilor asiguratorii, întemeiată pe dispozițiile art.172 rap. la art.129 C.pr. fiscală.
În fapt, reține că la data de 02.08.2012, intimata a emis pe numele contestatoarei Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._, decizie comunicată prin poștă, cu confirmare de primire. Această decizie a fost succedată de măsura înființării popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești ale contestatoarei din conturile bancare deschise la BANCA TRANSILVANIA, B.R.D, B. POST și B.C.R.
Mai reține instanța că aceste măsuri au fost precedate de Notificarea privind deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare la plată, ce poartă nr._/06.07.2012, comunicată constestatorului prin publicitate, în condițiile prevăzute de art. 44 alin.22 și alin.3 C.pr. fiscală .
Potrivit art. 129 alin.(2 ) din Codul de procedură fiscală: „Se dispun mãsuri asigurãtorii sub forma popririi asigurãtorii și sechestrului asigurãtoriu asupra bunurilor mobile și/sau imobile proprietate a debitorului, precum și asupra veniturilor acestuia, când existã pericolul ca acesta sã se sustragã, sã își ascundã ori sã își risipeascã patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea ” iar conform alin.(3) al aceluiași articol „Aceste mãsuri pot fi luate și înainte de emiterea titlului de creanțã, inclusiv în cazul efectuãrii de controale sau al antrenãrii rãspunderii solidare ”.
De asemenea, în Ordinul A.N.A.F. nr.2605/2010, prin care se reglementează procedura efectivă de aplicare a măsurilor asiguratorii se stipulează, la punctul 2.2.lit.d) că organul de executare poate dispune și duce la îndeplinire măsurile asigurătorii ori de câteori sunt indicii că există pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea, după emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare, iar la lit.e) este prevăzut și cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare.
În acest sens, instanta relevă că potrivit art.27 alin.(2) C.pr. fiscală răspunderea solidară este atrasă pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil….
Așadar, ca regulă, instituirea măsurilor asiguratorii se face după emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare.Prin excepție,măsurile asiguratorii pot fi luate în cazul în care sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare. Or,în speță nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare .
Astfel, la data emiterii deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii asupra contestatoarei, respectiv la 02.08.2012 nu fusese declarată starea de insolvabilitate a debitoarei S.C. PERFECT CONSTRUCT S.R.L.B., condiție „ sine qua non”, pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare, potrivit dispozițiilor art. 27 alin.(2) din O.G. 92/2003.
Prin urmare, rezultă că la data dispunerii măsurilor asiguratorii împotriva contestatoarei nu erau îndeplinite condițiile legale, în acest sens.
Totodată, mai reține instanța că Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/02.08.2012 nu conține motivele concrete/indiciile ce atestă pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă ori să își risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea. În cuprinsul Deciziei contestate se precizează ca motiv al instituirii măsurilor asiguratorii „ existența pericolului ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să își ascundă ori să își risipească patrimoniul/averea „, ceea ce constituie practic o reproducere a textului art.129 alin.(2) și nicidecum indicarea unui caz concret ce justifică luarea acestor măsuri.Totodată, ca și motivare concretă a dispunerii măsurilor asiguratorii se specifică: „Eliminarea riscului privind nerecuperarea creanțelor bugetare de către ANAF, de la persoana pentru care se va proceda la atragerea răspunderii solidară la plată cu debitorul S.C. PERFECT CONSTRCT S.R.L….”, ceea ce nu reprezintă, în fapt, o motivare a măsurilor, ci constituie finalitatea acestora.
Așadar, instanța reține pe de o parte că Decizia nr._/02.08.2012, nu conține decât o motivare formală, ce nu respectă exigențele imperative prevăzute de art. 129 alin(2) și alin.(5) C.pr. fiscală, iar pe de altă parte că măsurile asiguratorii au fost instituite înainte de antrenarea răspunderii solidare a contestatoarei și de a se stabili, în mod clar, că sunt îndeplinite condițiile pentru deschiderea procedurii de atragere a răspunderii solidare a acestuia .
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că Decizia susmenționată a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale, astfel încât, aceasta urmează a fi anulată .
Pe cale de consecință, urmează a fi anulate și actele subsecvente acesteia, adresele de înființare a popririi cu nr._ /02.08.2012 emise către la BANCA TRANSILVANIA, B.R.D, B. POST și B.C.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația împotriva măsurilor asiguratorii, formulată de contestatoarea H. G., domiciliat în mun. B., ., ., . în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. B., cu sediul în municipiul B., Piața Revoluției, nr. 1-3, județul B..
Anulează Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr._/02.08.2012, emisă de intimata A.F.P.M. B., precum și actele subsecvente, constând în adresele de înființare a popririi asiguratorii asupra disponibilităților bănești, cu nr._ din 02.08.2012, emise către BANCA TRANSILVANIA, BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ și B. POST.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 01 aprilie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. VF/Tehnored. VF/4ex/30.03.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 18/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Acţiune în constatare. Sentința nr. 3644/2013. Judecătoria... → |
|---|
