Fond funciar. Hotărâre din 17-12-2013, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 17466/193/2012
Dosar nr._ Plângere, Legea fondului funciar
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 17 decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – T. C. N.
GREFIER – L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect Plângere, Legea fondului funciar, formulată de petenții Șuhanea T. și Șuhanea A. în contradictoriu cu intimatele Șuhanea E., C. L. de Fond Funciar a comunei Stăuceni – prin primar și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. – prin prefect.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 11 decembrie 2013, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA ,
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.10.2012, sub nr._ petenții Șuhanea T. și Șuhanea A. au solicitat ca, în contradictoriu cu intimata Șuhanea E., C. L. de Fond Funciar a . Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., solicitând ca, în contradictoriu cu acestea, să se dispună constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr._/12.04.1994 emis pe numele Șuhanea E. pentru suprafața de 1035 mp teren intravilan identificat 239 m.p. în p.c. 218/1 (curți, construcții) și 796 mp în p.c. 218 (grădina casei), iar în subsidiar, solicită constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate pentru suprafața de 884 mp ce reprezintă terenurile și construcțiile imobilului aflat în posesia petenților, conform schiței nr. 1327 din 8.06.2005 efectuată de OCPI B., cu cheltuieli de judecată.
În drept, petenții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 8 – 10, 24, 36 alineat 3 din Legea 18/1991 și art. III lit. a, ii, v și c din Legea nr. 169/1997 și Legea 247/2005 și Legea nr. 1/2000, precum și art. 274 din Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii, se arată că, în fapt, petenții s-au înțeles cu pârâta Șuhanea E. să cumpere casa proprietatea acesteia, construită din paiantă, acoperită cu stuf, compusă dintr-o cameră și sală, precum și o bucătărie de vară, contra sumei de 10.000 lei. Că, la data respectivă s-au înțeles să cumpere și grădina casei care era cam de 1.000 m.p. și se afla în folosința pârâtei, însă aceasta din urmă, cu rea-credință, a insistat să se înscrie în contract un preț mai mic, respectiv 2000 lei.
Au mai arătat petenții că, ulterior, au construit o clădire trainică și au gospodărit împreună cu pârâta întreaga suprafață din intravilan, de 1035 mp, încercând de asemenea să introducă și o cerere privind constituirea dreptului de proprietate, însă primarul de la acea vreme le-a spus că nu este necesară, atâta timp cât erau în înțelegere cu partea pârâtă și folosea în comun terenul. La momentul vânzării/cumpărării – 7.10.1978 terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 250 m.p. a trecut în proprietatea statului, în prezent petenții având o suprafață de 884 mp pe care sunt situate casa, anexele gospodărești, curtea și grădina casei, suprafața care a fost intabulată pe Șuhanea T. și A., conform schiței OCPI B. și care este înscrisă la Primăria . lor și pentru care plătesc impozitul aferent.
În dovedire, s-au depus la dosar înscrisuri.
Pârâta, Șuhanea E., legal citată a formulat întâmpinare (fila 34 dosar) prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu acordarea de cheltuieli de judecată.
În motivare aceasta arată că a fost căsătorită cu Șuhanea I., fratele reclamantului, începând cu anul 1985. Nu este adevărat că în anul 1978 reclamanții s-ar fi înțeles cu ea să le vândă casa, așa cum se susține în acțiune.
În realitate, împreună cu soțul său au cumpărat în anul1985, de la Șuhanea T. casa și grădina, cu suma de 5.000 lei, încheindu-se un act sub semnătură privată, intitulat chitanță și vizat de Primăria Stăuceni. Respectiva casă fusese cumpărată de către reclamant în anul 1978 de la numita P..
Casa ce a fost cumpărată avea o cameră și o sală, era construită din chirpici și acoperită cu stuf, fiind într-o avansată stare de degradare, ulterior demolându-se. Împreună cu fostul soț a construit o nouă casă, formată din două camere și o sală, casă în care locuiește și în prezent.
Nu a gospodărit niciodată împreună cu reclamanții, terenul aferent casei, în suprafață de 1035 mp, a fost deținut de ea ca lot ajutător în perioada CAP, iar ulterior, după 1990, s-au eliberat actele prevăzute de lege, iar în 12.04.1994 s-a emis titlul de proprietate nr._, a cărui anulare se solicită.
Titlul a fost emis pe numele său deoarece, ea era singura membru CAP. Nu s-a înțeles cu reclamanții în anul 1991 să stăpânească împreună cei 1035 mp, nu a acționat cu rea credință pentru obținerea titlului. Ea nu cunoaște alte aspecte privind situația juridică a terenului, dar din 1985 și până în prezent a stăpânit respectivul teren. Plătește impozitul aferent pentru casă și teren.
În susținere s-au depus înscrisuri.
Cele două comisii, legal citate, nu și-au trimis reprezentant în instanță și nu au formulat întâmpinare.
Primăria . o adresă către instanță, fila 43 dosar, prin care arată că au luat la cunoștință de întâmpinarea formulată de Șuhanea E., iar C. Comunală de Fond Funciar Stăuceni nu este de acord cu anularea titlului de proprietate nr._/1994 emis cu respectarea prevederilor LG nr.18/1991.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată petenții Șuhanea T. și Șuhanea A. au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/12.04.1994 emis pe numele lui Șuhanea E. pentru suprafața de 1035 mp teren intravilan situat în p.c.218, Stăuceni, iar în subsidiar constatarea nulității absolute parțiale a aceluiași titlu de proprietate pentru suprafața de 884 mp ce reprezintă terenurile și construcțiile imobilului proprietatea lor, cu acordarea de cheltuieli de judecată. Acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu pârâta Șuhanea E., C. L. de Fond Funciar a . Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B..
Cele două comisii nu au formulat nici un punct de vedere față de pretențiile reclamanților.
Intimata Șuhanea E. a solicitat respingerea acțiunii întrucât terenul din titlul de proprietate nr._/1994 este proprietatea sa, l-a avut ca lot ajutător fiind membru CAP, iar în anul 1994 i-a fost eliberat titlu de proprietate și a stăpânit respectivul teren în mod neîntrerupt.
În dovedirea acțiunii reclamanții au solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a celei testimoniale. Față de susținerea intimatei Șuhanea E., că ei ar fi dobândit dreptul de proprietate asupra casei ce se află pe terenul în cauză, prin chitanța de la fila 24 dosar, s-a solicitat efectuarea unei expertize criminalistice pentru a dovedi că semnătura de pe respectiva chitanță nu aparține lui Șuhanea T..
Intimata Șuhanea E. a solicitat administrarea probei testimoniale, iar pe parcursul procesului a invocat excepția lipsei calității procesuale active. Solicită admiterea acestei excepții întrucât, chiar în urma desființării actelor contestate, petenții nu ar beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lor, aceștia neformulând o cerere de reconstituire.
Petenții au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale active, ei fiind persoane îndreptățite potrivit dispozițiilor art.III, lit.a, alin.i) din LG nr.18/1991.
Se mai arată că nulitățile prevăzute de art. III din Legea 169/1997 sunt nulități absolute imprescriptibile, diferite de cele din Codul civil, iar nulitatea evidentă este dată de art. III, lit. a, privind actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de constituiri sau reconstituiri, cum sunt persoanele prevăzute la litera i).
Precizează că, această calitate procesual activă a petenților este dată de calitatea lor de proprietari ai locuinței situată pe acest teren, conform contractului autentic de v/c încheiat la fostul notariat de Stat B., autentificat sub nr. 2982/7.10.1978 prin care petenții au cumpărat un imobil cu anexe gospodărești, iar terenul aferent, în suprafață de 250 m.p., în realitate 884 m.p., a trecut în proprietatea statului. În aceste condiții, apreciază că excepția privind lipsa calității procesuale active a petenților este nefondată, fiind vorba despre constatare unei nulități absolute, ce poate fi invocată de orice persoană interesată.
În soluționarea excepției lipsei calității procesuale active a petenților, în formularea prezentei cererii de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/1994, instanța reține că potrivit dispozițiilor art.III alin.2 din LG nr.18/1991, nulitatea poate fi invocată și de alte persoane care justifică un interes legitim. Petenții își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.III lit.a, alin.ii) și v) și lit.c din LG nr.18/1991.
Aceste dispoziții legale se referă la actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării; actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art.24 alin.1 din LG nr.18/1991 și c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari.
Petenții își justifică interesul, în formularea prezentei cereri, pe existența dreptului lor de proprietate asupra terenului, drept derivat din faptul că sunt proprietarii imobilului construcție edificat pe acest teren. Iar regimul juridic al terenului în viziunea Legii nr.18/1991este determinat de calitatea de proprietar al case de locuit, conform art.24 și 36 alin.3 din LG nr.18/1991.
Față de aceste prevederi legale și cum petenții invocă un drept de proprietate asupra terenului pentru care se solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate, instanța apreciază că aceștia justifică un interes legitim și, drept urmare, au calitate procesuală activă în acțiunea de constatare a nulității titlului de proprietate, urmând a respinge excepția lipsei calității procesuale active ca nefondată.
Pe fondul cauzei, petenții au solicitat în dovedirea acțiunii lor administrarea interogatoriului intimatei, probă ce a fost administrată de către instanță la termenul din data de 15.02.2013. La acest interogatoriu intimata Șuhanea E. a declarat că în data de 15.06.1985, i-a dat primarului C. M. suma de 3.000 lei pentru a i-o da lui Șuhanea T., chitanța fiind scrisă de către primar. La această tranzacție a fost prezentă și Șuhanea A., aceasta fiind de acord. În contul diferenței de 2.000 lei, s-a mai dat de către socrul intimatei o căruță de lemne, iar intimata i-a dat socrului 2.000 lei. Chitanța respectivă este semnată de către Șuhanea T.. Banii care au fost predați proveneau din salariul soțului ei care a lucrat la CFR, iar ea a avut 10 oi pe care le-a vândut, strângând banii.
Petenții au mai solicitat și audierea martorilor A. Ș. și A. Ș..
Martorul A. Ș. a declarat că petenții au cumpărat o casă și suprafața de aproximativ 800 mp teren de la moștenitoarea numiților P., cam în anul 1970. Ei au locuit în acea casă 2-3 ani, au acoperit-o cu carton și au mai făcut și alte reparații, au împrejmuit terenul. Aproximativ în anul 1975 au lăsat casa fratelui Șuhanea I., pentru a locui în ea, soții Șuhanea I. și E. locuind până la moartea lui Șuhanea I. în 2012.
Martorul a arătat că a vrut la un moment dat să cumpere o casă, l-a întrebat pe petent dacă nu vinde casa, dar i s-a spus că o păstrează pentru copii. Nu cunoaște ca Șuhanea I. să fi dat petenților vre-o sumă de bani pentru casă, nici nu ar fi avut de unde, soții fiind neputincioși atât fizic cât și psihic.
Cam în anul 1980 a avut loc o furtună și casa a fost descoperită, cartonul fiind înlocuit cu azbociment. La acest moment, casa în care locuiește Șuhanea E. este aceeași cu cea cumpărată de petenți fiind schimbat doar acoperișul și poate un căprior – doi, anexele și gardul de împrejmuire nu mai există. El, martorul, și-a cumpărat casa în anul 1974, înainte de cumpărare el vorbind cu petenții să-i vândă casa.
Față de această ultimă afirmație, că martorul a cumpărat casa sa în anul 1974 și cu petenții a vorbit anterior, și cum data dobândirii de către petenți a imobilului, potrivit actului de vânzare-cumpărare autentificat, este anul 1978, instanța apreciază că declarația martorului A. Ș. nu corespunde adevărului, motiv pentru care nu o va avea în vedere la aprecierea probelor.
Celălalt martor propus de către petenți, A. Ș., fila 75 dosar, a declarat că este vecin cu imobilul în discuție, știe că acesta a fost cumpărat după cutremurul din 1977 de către petenți, împreună cu suprafața de aproximativ 800 mp. Casa era construită din chirpici și acoperită cu stuf, iar după cumpărare petenții i-au pus acoperiș din carton, locuind în ea cam 3-4 ani. După aceea i-au lăsat pe Șuhanea I. și soția lui să locuiască acolo, dar nu cunoaște dacă aceștia au dat vre-o sumă de bani sau nu.
El nu a auzit discuții între cei doi frați referitor la cine este proprietarul casei, din câte se știe în primărie, între cei doi nu s-ar fi făcut nici un cat referitor la casă. Casa a fost reparată înainte de revoluție, schimbat acoperișul și câțiva căpriori.
Martorii propuși de către intimată au fost Ș. F. și Feciuc I..
Ș. F. (fila 74 dosar) a declarat că este văr cu persoana care le-a vândut petenților casa și o suprafață de teren, la momentul cumpărării fiind mai puțin de 800 mp.
Casa ce a fost cumpărată era u casă bătrânească, făcută din nuiele și s-a autodemolat, iar tatăl fraților Șuhanea a făcut chirpici și a ajutat și el la ridicarea unei noi case, în această casă locuind dintotdeauna intimata cu soțul său.
Probleme referitoare la a cui este casa au apărut după moartea lui Șuhanea I., în anul 2012, până atunci părțile înțelegându-se.
Suprafața de teren ce a fost împreună cu casa a fost împrejmuită de către vecinii lui Șuhanea, martora crezând că aceștia au intrat în terenul lui Șuhanea, acolo trebuind să fie 1.035 mp, la stradă nu este deloc gard.
Nu cunoaște anul în care s-a cumpărat casa de la P. S., în . că tatăl lui T. și I., ar fi spus ca acea casă să-i rămână lui I., nu cunoaște dacă s-a dat sau nu vre-o sumă de bani pentru casă și teren.
Martorul Feciuc I. (fila 76 dosar) a declarat că pe locul unde este casa în care locuiește intimata a fost o casă construită din nuiele și acoperită cu stuf, ce s-a dărâmat. În locul ei socrii intimatei au ridicat o casă din chirpici, pe care au făcut-o direct pe pământ. Ridicarea acestei case a avut loc aproximativ în anul 1986. În ea au locuit întotdeauna Șuhanea E. și soțul său.
Nu cunoaște de nicio înțelegere ce ar fi existat între cei doi frați Șuhanea și tatăl lor, dar nu s-au auzit niciodată discuții referitoare la a cui este casa. Nu cunoaște când au început aceste discuții, dar crede că după înmormântarea lui I..
Instanța a admis în completarea probatoriului audierea martorului C. M. (fila 89 dosar) persoană ce a fost primarul comunei Stăuceni și cel care a redactat chitanța prin care se atestă predarea banilor pentru casă.
Acesta a declarat că el a consemnat în chitanță exact ceea ce i-au spus părțile și tatăl lor. A văzut cum tatăl i-a dat lui T. banii, exact suma trecută în chitanță. Din câte cunoaște el familia Șuhanea, nici unul dintre cei doi nu ar fi semnat respectiva chitanță, fără ca banii să fi fost predați și primiți. În respectiva familie nu se făceau acte de caritate.
Din câte a înțeles el, tatăl dorea să îi asigure o locuință lui I., care, chiar dacă muncea în oraș, avea probleme de sănătate și o capacitate intelectuală limitată.
În casă a locuit inițial Șuhanea T., dar după căsătorie acesta s-a mutat împreună cu soția în . era în stare de demolare, a fost reparată și făcute câteva adăugiri în spatele său, dar aceste lucrări nu au fost autorizate pentru că nu existau acte de proprietate pentru casă.
Ulterior, în acea casă au locuit I. și soția sa, iar pe T. nu l-a mai văzut venind la acea casă. Nu cunoaște cine a făcut îmbunătățirile, dar bănuiește că le-a făcut I. cu părinții, pentru că el locuia în casă.
Nu cunoaște amănunte referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru teren, dar știe că nu au fost probleme referitor la fondul funciar în comună.
Chitanța făcută de el a fost necesară deoarece, la vremea respectivă, pentru a se face o vânzare-cumpărare, ar fi fost necesară o documentație mai elaborată.
La solicitarea petenților s-a dispus, în cauză, efectuarea unei expertize topografice pentru individualizarea terenului înscris în titlul de proprietate pentru care se solicită constatarea nulității absolute. Potrivit raportului de expertiză (filele 64-68 dosar), efectuat de expert M. G. C., s-a identificat terenul în litigiu, în teren găsindu-se doar suprafața de 869 mp, situată în p.c. 218 și 218/1. Pe respectivul teren aflându-se o locuință, dar care nu este cea vândută prin contractul de vânzare cumpărare nr.2982/7.10.1978.
Întrucât petentul Șuhanea T., a contestat faptul că ar fi semnat chitanța de la fila 27 dosar, a solicitat efectuarea unei expertize criminalistice pentru a se stabili dacă, semnătura de pe respectivul înscris îi aparține sau nu.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză criminalistică, semnătura de pe chitanța de la fila 27 dosar nu aparține petentului Șuhanea T..
Față de probatoriul administrat în cauză instanța reține că în anul 1978 petenții au dobândit prin cumpărare o casă situată în . paiantă și acoperită cu stuf, compusă dint-o cameră și o sală. Terenul aferent acestei construcții, în suprafață de 250 mp, a fost trecut în proprietatea statului. Așadar, soții Șuhanea T. și A. nu au dobândit și dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei. Ei au locuit în respectiva casă, maxim 4-5 ani, după care s-au mutat în . mai reveni să locuiască în casa respectivă. Acest aspect a fost prezentat de toți martorii audiați în cauză și contravine celor susținute de către petenți prin acțiune că ar fi gospodărit împreună cu aceasta.
Din declarațiile martorilor, reiese fără echivoc că, începând cu anul 1985, soții Șuhanea I. și E. au locuit în . pe care o cumpăraseră petenții. Dar, respectiva casă a suferit pe parcursul timpului modificări, i-a fost înlocuit acoperișul, căpriori, aspecte ce au fost susținute de martorul A. Ș. și C. M., cel din urmă martor afirmând și că imobilul era în stare de autodemolare.
Martorii intimatei Șuhanea E. au declarat că, practic, casa cumpărată de către petenți nu mai există, că s-a dărâmat și în locul ei a fost construită o casă din chirpici de către tatăl fraților Șuhanea, cu ajutorul celor doi frați și cu ajutor de la primărie.
Referitor la respectiva casă petenții susțin că doar au tolerat familia Șuhanea I. și A., să locuiască în casă, că nu s-a pus niciodată problema de a o înstrăina.
Intimata Șuhanea E., susține că, împreună cu soțul său, a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției, prin cumpărare de la Șuhanea T., dovada acestei înstrăinări fiind chitanța de la fila 27 dosar. Respectiva chitanță, potrivit raportului de expertiză criminalistică efectuat, nu a fost semnată de către Șuhanea T.. Martorul C. M., fost primar al comunei Stăuceni la data înscrisă în chitanță, afirmă, în declarația sa, că el este cel care a scris respectivul document, în fața sa fiind predată suma de 3.000 lei și semnată chitanța de către Șuhanea T. și tatăl său.
Așadar, nu se poate ști cu exactitate care a fost înțelegerea în familie referitor la casa în discuție. Dar, cu certitudine, respectiva casă nu mai este cea cumpărată de către petenți, iar în acea casă după 1985 au locuit doar soții Șuhanea I. și E., între petenți și intimată, pe timpul vieții lui Șuhanea I., nu au existat discuții referitoare la a cui este casa.
În evidențele Primăriei comunei Stăuceni proprietar al respectivei case este trecută intimata Șuhanea E., fila 36 dosar, aceasta achitând și impozitul aferent construcțiilor și terenului (filele17-19 dosar).
În ceea ce privește ternul aferent construcției, acesta este în suprafață de 884 mp potrivit expertizei efectuate în cauză. Pentru o suprafață de 1035 mp intravilan, intimatei Șuhanea E. i s-a constituit dreptul de proprietate, ea adresând Comisiei Locale de Fond Funciar Stăuceni, la data de 21.03.1991 (fila 109 dosar) cerere în acest sens, iar la data de 12.04.1994 i-a fost eliberat titlul de proprietate nr._. Soții Șuhanea I. și E. figurează cu rol agricol în satul Stăuceni, . 1986 (filele108, 110 dosar).
Petenții susțin că ei sunt proprietarii terenului în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2982/1/7.10.1978 de Notariatul de Stat al județului B. și potrivit dispozițiilor art.24 și 36 din LG nr.18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate trebuia făcută în favoarea proprietarilor legitimi ai locuinței, în cauză fiind date motivele de nulitate absolute prevăzute de art.III lit.a, i) și ii) din LG nr.167/1997.
Intimata susține că ea nu a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru teren ci, ca fost membru cooperator, a formulat cerere de constituire drept de proprietate.
Textele de lege invocate de către petenți, art.24 – se referă la terenurile ce au fost atribuite de cooperativele agricole de producție cooperatorilor pentru construcția de locuințe, iar art.36 – se referă la terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcției.
Petenții nu se află în situația de a li se fi atribuit teren pentru construcția de locuințe. Iar, potrivit art.36 alin.3, respectivul teren ar fi trebuit să le fie atribuit în folosință, pe durata existenței construcției. Or, petenții nu au avut niciodată terenul atribuit în folosință pentru a se putea prevala de respectivele dispoziții, mai mult, nu erau, nici la data apariției legii, titulari ai dreptului de folosință pentru ca terenul să treacă în proprietatea lor.
În schimb, potrivit adresei Primăriei comunei Stăuceni (fila 108 dosar) intimata Șuhanea E. a solicitat constituirea dreptului de proprietate asupra terenului ca membru cooperator, conform art.18 din LG nr.18/1991.
Ca urmare, instanța apreciază că în cauză nu este dat nici unul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art.III din LG nr.18/1991 și va respinge acțiunea petenților ca neîntemeiată.
Întrucât potrivit decontului de la fila 63 dosar, petenții nu au achitat diferența de onorariu expert, pentru expert M. C., instanța, în temeiul art.274 C.proc.civ., va obliga petenții să-i plătească acestuia suma de 500 lei cu titlu de diferență onorariu expert.
Văzând că acțiunea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII:
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active.
Respinge cererea având ca obiect Plângere, Legea fondului funciar, formulată de petenții Șuhanea T. și Șuhanea A., ambii domiciliați în ., județul B., în contradictoriu cu intimatele Șuhanea E., domiciliată în ., județul B., C. L. de Fond Funciar a comunei Stăuceni – prin primar și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. – prin prefect.
Obligă petenții să-i plătească expertului M. G. C. suma de 500 lei, reprezentând diferență onorariu expert.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, data de 17 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. T.C./Tehnored.T.C./ex.7/25.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 56/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 1516/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
