Plângere contravenţională. Sentința nr. 2908/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2908/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 11740/193/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 14 martie 2013
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE – Ș. G. L.
GREFIER – S. S. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2908
Pe rol judecarea cauzei civile, ce are ca obiect plângere contravențională formulată de petentul C. S., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B..
La apelul nominal realizat în ședința publică, se constată lipsa părților la ambele strigări ale cauzei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimata nu a depus la dosar înscrisurile solicitate.
În temeiul art. 167 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar pentru ambele părți, apreciind ca fiind legală, pertinentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, instanța se socotește lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 23.08.2012, sub nr._ petentul C. S. a formulat în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B. plângere contravențională împotriva procesului-verbal . nr._ din 18.07.2012 prin care a fost sancționat contravențional cu suma de 140 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 din OUG nr. 195/2002.
Raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, petentul a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment, apreciind că scopul educativ și de prevenire al amenzii poate fi realizat și prin aplicarea avertismentului, raportat la gradul de pericol social și la faptul că nu a mai fost amendat de organele de poliție pentru săvârșirea vreunei contravenții la normele rutiere, că are doi copii și că amenda aplicată diminuează consistent venitul.
Petentul a anexat plângerii contravenționale exemplarul 2 al procesului verbal de contravenție . nr._ (f. 3).
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform dispozițiilor art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent și menținerea procesului verbal de contravenție cu toate măsurile dispuse prin acesta.
În motivare, intimata a arătat că la data de 18.07.2012 agentul constator se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier pe DE 58, acționând conform planificării, cu auto nr._ care avea montat sistem de supraveghere video și de măsurare a vitezei. La ora 1551 în localitatea Frumușica a fost înregistrat cu mijloace tehnice omologate și avizate metrologic cu nr. de înmatriculare_ care avea o viteză de 69 km/h în localitate, conform planșei foto anexată la dosar. A menționat intimata că petentului i s- a adus la cunoștință fapta și că acesta a semnat procesul verbal fără obiecțiuni.
În apărare, intimata a solicitat prin întâmpinare administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar exemplarul nr. 1 al procesului verbal de contravenție . nr._ (f.9), raportul agentului constatator (f.14), buletin de verificare metrologică nr._/03.04.2012 (f. 12), planșe foto (f.10), atestat operator “Autovision” nr._/02.04.2010 pentru agent H. D. (f.11), certificat de calitate și garanții nr. 246 pentru echipament radar mobil (f.13).
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 167 Cod procedură civilă, a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei.
Analizând actele dosarului și probele administrate în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 18.07.2012, petentul a fost amendat cu amendă contravențională în cuantum de 140 lei și 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea contravenției prevăzută de dispozițiile art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 din OUG nr. 195/2002 și sancționată de dispozițiile art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, constatându- se că, în data de 18.07.2012, în localitatea Frumușica, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 69 km/h, constatată cu aparatul radar montat pe autoturismul cu nr._ .
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 18.07.2012 a fost semnat de către petent, cu mențiunea „ fără obiecțiuni”.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Potrivit primelor trei alineate ale art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier. Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.07.2012, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Instanța apreciază că faptele reținute în sarcina petentului au fost descrise suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Din studierea procesului verbal depus la dosarul cauzei se poate observa că acesta este de natură a răspunde cerințelor legale imperative astfel descrise.
Așadar, în speță, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, reținând, de asemenea, și împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările constatate de agentul de circulație.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectarea tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Pe de altă parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
Instanța reține că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În prezenta cauză, instanța reține că potrivit art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002, care face trimitere la art. 108 alin. 1 lit. a din OUG nr. 195/2002 se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I de sancțiuni și săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a faptei prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. a pct. 4 din OUG nr. 195/2002, respectiv depășirea cu 10–20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Instanța constată că procesul-verbal . nr._ din 18.07.2012 reprezintă un mijloc de probă și conține atât rezultatele obținute cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, cât și constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Situația descrisă în procesul verbal de contravenție . nr._ din 18.07.2012 este susținută de raportul agentului constatator (f. 14) de la dosar și de planșele foto de la dosar (f. 10).
În acest context, ținând cont că pe parcursul judecății contestatorul nu a făcut în nici un fel dovada unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție (deși, potrivit art. 1169 C. civ. 1864 raportat la art. 129 alin. 1 teza finală C. pr. civ., lui îi revenea această probă), instanța constată că actul constatator a fost în mod temeinic încheiat.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată – precum și în raport de cele învederate în procesul-verbal, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, nerespectarea regulilor privind limita legală de viteză este de natură a periclita siguranța circulației pe drumurile publice. Consecințele depășirii limitei maxime a vitezei în localități cu 19 de km/h pot fi dintre cele mai grave, impunând astfel o reacție promptă și eficientă din partea autorităților.
Instanța reține că nu se impune reindividualizarea sancțiunii, față de faptul că petentul relevă o lipsă de respect față de normele privind circulația pe drumurile publice și față de autoritatea reprezentată de agentul constatator.
Instanța consideră că scopul educativ, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
Prin urmare, pentru a permite petentului să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic, instanța va menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 18.07.2012 așa cum a fost întocmit de către agentul constatator, reținând legalitatea și temeinicia sa.
Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. S. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 18.07.2012 în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul C. S., cu domiciliul în mun. B., ., jud. B. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B., cu sediul în mun. B., blvd. M. E., nr. 57, jud. B., cu privire la procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 18.07.2012 ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.03.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
Ș. G.- LiviaSilion S. G.
pentru grefier plecat de la instanță semnează grefier șef
Red.SGL/ Tehnored. SGL/04.07.2013/4ex/
| ← Pretenţii. Hotărâre din 02-12-2013, Judecătoria BOTOŞANI | Declararea judecătorească a morţii. Hotărâre din... → |
|---|
