Anulare act. Sentința nr. 4483/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4483/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 06-05-2015 în dosarul nr. 12522/193/2014
Dosar civil nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – JUDEȚUL B.
Ședința publică din data de 06.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – L. L.
GREFIER – B. A.
Sentința civilă nr. 4483
Pe rol judecarea cererii având ca obiect « anulare act », formulată de reclamanții M. D. și M. V., în contradictoriu cu pârâtul M. C. P..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 23.04.2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de astăzi, când:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 28.08.2014, sub nr._, reclamanții M. D. și M. V., în contradictoriu cu pârâtul M. C. P., au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate nulitatea relativă și să dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 885 din 05.08.2013 la BNP B. I. M..
În motivare, reclamanții au arătat că sunt persoane în vârstă și neajutorați și au convenit cu pârâtul ca în schimbul întreținerii cu cele necesare traiului și înmormântărilor lor, să-i dea casa acestuia, imobil situat în intravilanul satului Iurești, ..
Cu privire la motivul nulității, reclamanta M. V. a arătat că este bolnavă și că a fost dusă în eroare, iar reclamantul M. D. a precizat faptul că este neștiutor de carte, iar scopul încheierii contractului a fost ca pârâtul să-i întrețină.
S-a mai precizat faptul că efectul contractului nu s-a produs, în sensul că reclamanții nu au un alt imobil, locuiesc în casă, iar pârâtul la domiciliul său, deși în contract s-a consemnat declarația pârâtului că a primit imobilul.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1246, 1248, 1251 Cod Civil.
În dovedire, reclamanții au depus înscrisuri, respectiv copia contractului de vânzare cumpărare a cărui anulare se solicită și înscrisuri medicale.
Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată și înscrisurile aferente, pârâtul a depus la data de 25.11.2014 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii reclamanților ca nefondată și neîntemeiată.
În motivare, pârâtul a arătat faptul că actul juridic încheiat cu reclamanții este un contract de vânzare cumpărare și nu un contract de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere, această susținere fiind mincinoasă și nedovedită.
Pârâtul a mai precizat faptul că reclamanții încearcă să ducă în eroare instanța, întrucât din analiza contractului rezultă că aceștia au cunoscut ce au semnat, au înțeles cele specificate în act și au înțeles să încaseze și suma de bani.
Cu privire la actele medicale depuse la dosar, pârâtul a solicitat instanței să aibă în vedere faptul că aceste înscrisuri sunt ulterioare încheierii contractului de vânzare cumpărare.
La primul termen de judecată, în temeiul art. 255 raportat la art. 258 NCPC, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile de la dosar, iar pentru reclamanți proba cu interogatoriul pârâtului. Din oficiu, instanța a considerat oportună audierea martorilor asistenți, propuși și de către pârât prin întâmpinare
Instanța a mai dispus adresă către BNP B. M. I., pentru a înainta întreaga documentație care a stat la baza încheierii contractului a cărui anulare o solicită reclamanții.
Prin precizările din 10.03.2015, pârâtul a arătat faptul că imediat după achiziționarea prin cumpărare a imobilului, a făcut investiții, care se ridică la suma de 15.000 lei, iar la momentul încheierii contractului a achitat reclamanților, suma de 10.000 lei, cu titlu de preț.
În ședința publică din 08.04.2015, instanța a luat interogatoriul pârâtului și au fost audiați ca martori numiții B. C. și C. P. D., martori asistenți. S-au mai audiat martorii I. D. și B. E. pentru reclamanți.
Instanța, apreciind necesară audierea numitei M. P., mama pârâtului, a dispus citarea acesteia pentru termenul din 23.04.2015, termen la care instanța a procedat la audierea acesteia, încheindu-se în acest sens un proces verbal separat, semnat și atașat la dosar.
Din examinarea actelor dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 05.08.2013, reclamanții M. D. și M. V. s-au prezentat la BNP B. I. M. din . încheiat cu pârâtul M. C. P. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 885 din 05.08.2013, având ca obiect imobilul situat în intravilanul satului Iurești, ., constând în casă construită în anul 1988, compusă din patru camere, cu o suprafață de 98 m.p., având nr. cadastral_-C1, anexa, și suprafața de 1600 m.p., teren livadă.
În drept, în privința aplicării legii civile în timp, în raport de data încheierii contractului, 05.08.2013, instanța reține că raporturile obligaționale din prezenta cauză sunt reglementate de Noul Cod Civil, intrat în vigoare la data de 01.10.2011, potrivit art. 6 alin.(1) din actul normativ menționat.
Potrivit art. 1179 Cod civil, conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partilor ce se oblige, un obiect determinat si o cauza licita.Potrivit art. 1206 C.civ., consimtamântul nu este valabil când este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol", manifestarea de vointa a partilor fiind producatoare de efecte juridice numai daca a fost libera si constienta.
In consecinta, pentru a fi valabil exprimat, consimtamântul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte, în mod cumulativ: sa provina de la o persoana cu discernamânt, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamânt. Art. 1207 Cod civil, consacrat erorii ca viciu de consimtamânt, stabileste ca eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substantei obiectului conventiei. Deci, în functie de consecintele care intervin, cea mai grava forma a erorii este eroarea-obstacol, atunci când falsa reprezentare cade fie asupra naturii actului juridic ce se încheie, fie asupra identitatii fizice a obiectului, reprezentând mai mult decât un viciu de consimtamânt, deoarece, practic, partea nu si-a dat consimtamântul pentru încheierea actului în cauza.
Preliminar analizării aplicabilității dispozițiilor legale la situația de fapt reținută din probatoriu, instanța reține că în cazul actelor juridice încheiate în formă autentică, în fața notarului public, combaterea unor constatări personale ale notarului public, cum ar fi prezența părților, declarațiile lor, faptul că li s-a citit contractul anterior semnării, se poate realiza doar prin înscrierea în fals, acest aspect fiind reținut în mod constant în practica judiciară(C.A. București, s. a VII-a civ., dec. nr. 425/1999, în Culegere de practică judiciară în materie civilă 1999).
În acest context juridic, instanța reține că din întreg probatoriu administrat în cauză, reiese că vânzătorii-reclamanți au avut reprezentarea asupra naturii juridice a contractului ce l-au semnat, respectiv a unui contract de vânzare-cumpărare.
În acest sens, se reține că la data încheierii contractului, constatându-se că reclamantul M. D. este neștiutor de carte, notarul a solicitat prezența unor martori care să asiste la încheierea contractului, motiv pentru care pârâtul a asigurat prezența martorilor C. P.-D. și B. C.. În timpul acesta, pe holul notariatului au așteptat reclamanții și mama pârâtului, M. P., acest aspect nefiind contestat de părți. Din declarațiile martorei M. P., reiese că aceasta a citit împreună cu reclamanta documentația prealabilă a încheierii contractului.
La momentul semnării contractului au asistat în mod nemijlocit martorii asistenți C. P.-D. și B. C., iar potrivit declarațiilor acestora (f. 103-104), notarul a citit contractul în mod clar, după care părțile au semnat. De menționat este că cei doi martori nu au asistat la negocierea contractului și la momentul când s-a remis prețul imobilului.
Însă, asupra acestui aspect, instanța reține că pe cererea de autentificare(f. 52 verso), reclamanta M. V. a consemnat scriptic că “noi M. D. și V. am primit M. C. P. suma de 5000 lei ca premiu vânzări ca lei casă anexa și 16 ari grădină“.
Deși se observă o ușoară incoerență a formulării, acest lucru este explicabil pentru un om care nu scrie olograf în mod regulat. Această incoerență, accentuată în mod voluntar sau nu, s-a manifestat și în momentul în care reclamantei i s-a solicitat în ședința publică să consemneze olograf o formulare asemănătore(f. 107).
Așadar, având în vedere că celor doi reclamanți li s-a citit în mod corespunzător contractul de către notarul public, coroborat cu însemnarea olografă a reclamantei din care reiese că prețul primit al vânzării a fost de 5.000 lei, reiese fără îndoială că reclamanții au știut la momentul semnării contractului că au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, și nu un contract de întreținere. Se observă și precizările pârâtului(f. 92), potrivit cărora prețul real al vânzării a fost de 10.000 lei.
De altfel, dacă reclamanții înțelegeau să încheie un contract de întreținere, atunci este de presupus, în mod rezonabil, că se așteptau ca pârâtul să îi ajute în gospodărie, în contul imobilului.
Ori, atât din declarațiile martorei B. E. (f. 106 verso), cât și din susținerile personale ale reclamantei M. V., reiese că pentru treburile din gospodărie, efectuate după încheierea contractului, pârâtul a fost remunerat în bani.
De menționat este faptul că, pe parcursul procesului, s-au depus anumite acte medicale care atestă faptul că reclamanta M. V. traversează un episod de tulburare depresivă majoră(f. 117-130). Cu referire la documentele medicale indicate și la starea de surescitare a reclamantei, manifestată în timpul ședințelor de judecată, apărătorul reclamantei a sugerat că reclamanta M. V. ar fi avut discernământ diminuat, motiv pentru care instanța, în virtutea rolului activ enunțat de art. 22 C.proc.civ., a interpelat avocatul dacă solicită extinderea cercetării judecătorești cu privire la acest aspect prin efectuarea unei expertize și, în consecință, completarea acțiunii și cu acest motiv de nulitate. În prezența uni răspuns negativ, instanța consideră că nu a fost modificat cadrul procesual și că a fost învestită doar cu privire la motivul de nulitate privind eroarea obstacol.
În considerarea celor expuse, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanții M. D. și M. V., ambii, în contradictoriu cu pârâtul M. C. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE :
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanții M. D. și M. V., ambii domiciliați în ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul M. C. P., domiciliat în ., jud. B..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 06.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. L.L../ Tehnored. A.B./ ex. 5/ 12.06.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4503/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4968/2015.... → |
|---|
