Contestaţie la executare. Sentința nr. 2985/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2985/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 2985/2015
Dosar nr._ ,,Contestație la executare,,
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 20 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. F.
GREFIER – L.-M. V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2985
Pe rol, pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect ,,contestație la executare,, formulată de contestatoarea B. A., în contradictoriu cu intimata ..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 10 martie 2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.07.2014, sub nr._, contestatoarea B. A., a formulat, în contradictoriu cu intimata S.C. T. S.A. B., contestație la executare silită împotriva procedurii deschise de B. C. C. M., în ds. de executare nr. 729/2014, solicitând anularea executării silite și a tuturor formelor de executare silită începute împotriva sa.
În motivare, s-a arătat că în cadrul dosarului de executare silită nr. 729/2013 B.E.J. C. C. M. a început executarea sa silită la cererea intimatei S.C. T. S.A., pentru recuperarea sumei totale de 9.616,6 lei compusă din debitul inițial de 8.333,68 lei și a cheltuielilor de executare în cuantum de 1.282,92 lei.
A invocat, de asemenea, dispozițiile art. 706 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv prescripția dreptului de a cere executarea silită, deoarece procedura de executare a început pentru valorificarea unui drept de creanță cu privire la care dreptul de a obține executarea silită s-a prescris în totalitate încă din luna iulie 2013. A apreciat că, în cauză, nu este incidentă instituția prescripției din Noul Cod de procedură civilă cu dispozițiile vechiului cod, ca urmare a incidenței în cauză a disp. art. 6 alin. 4 din Noul cod civil “prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit”.
În finalul susținerilor, a arătat contestatoarea că, în speță, somația de executare este comunicată la 23.07.2014, la peste 4 ani de când a început să curgă termenul de prescripție al dreptului de a cere executarea silită, context în care solicită admiterea excepției prescripției acestui drept.
De asemenea, contestatoarea a invocat perimarea executării silite, conform disp. art. 696 Cod procedură civilă, ca urmare a faptului că dosarul de executare silită a fost lăsat în nelucrare, creditorul nesolicitând și executorul neefectuând nici un act de executare silită pe o perioadă ce depășește șase luni din momentul la care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, prin Încheierea de încuviințare din 10.05.2013 a Judecătoriei B..
Pe fondul cauzei, a invocat nulitatea absolută parțială a executării însăși și a tuturor actelor de executare silită efectuate până în acest moment, în temeiul art. 666 alin. 2 rap. la art. 666 alin. 1, 638 alin. 1 și 669 alin. 4 și 6 Cod procedură civilă, motivând că, așa cum rezultă din înscrisurile lacunare ce i-au fost comunicate, executarea se face în baza a două titluri executorii distincte, context în care organul de executare trebuia să respecte obligația de comunicare a ambelor titluri executorii, obligație ce nu a fost îndeplinită în cauză.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 666, art. 668, art. 706, art. 711, art. 714 alin. 1 pct. 1 și teza a II-a Cod procedură civilă, art. 405 Cod procedură civilă 1865.
În dovedire, contestatoarea a depus în înscrisuri și copii din dosarul de executare silită al B. C. C. M. .
Legal citată, intimata a depus întâmpinare (63/65 ds.), prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.
În motivarea susținerilor din întâmpinare, s-a arătat că, referitor la excepția prescripției invocată de contestatoare, dreptul intimatei de a cere executarea silită a sentinței prin care aceasta a fost obligată la plata unor sume de bani reprezentând c/v serviciului de apă furnizat a fost exercitat în termenul legal de 3 ani, considerente pentru care solicită respingerea acestei excepții.
Referitor la cel de-al doilea motiv al contestației la executare, al perimării invocate în temeiul art. 696 NCPC, a arătat intimata că de la data emiterii primului act de executare, respectiv poprirea și somația mobiliară din 16.07.2014 nu au trecut mai mult de 6 luni pentru ca petenta să poată invoca lipsa de stăruință a . continuarea executării silite. Că, obținerea titlului executoriu și încuviințarea executării silite nu sunt acte de executare, acestea constituind în realitate actele ce deschid dreptul creditorului de a începe executarea silită, oferind cadrul legal în care acesta să poată exercita drepturile în materie de executare silită.
În ceea ce privește nulitatea absolută parțială a executării silite însăși, intervenită ca urmare a necomunicării titlului executoriu privind stabilirea cheltuielilor de executare silită, s-a arătat că, pe de o parte, debitoarei i-au fost comunicate toate înscrisurile de anexarea cărora se face vorbire în somația mobiliară întocmită de executorul judecătoresc, astfel încât aceasta nu poate susține că a primit doar “înscrisuri lacunare”, fie primindu-le pe toate, fie niciunul, în cauză, contestatoarei comunicându-i-se titlu executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4363/17.06.2010, aceasta anexându-se somației mobiliare emise de executorul judecătoresc, fiind astfel satisfăcute exigențele art. 666 Cod procedură civilă. Mai mult, în cuprinsul somației cheltuielile de executare au fost evidențiate în mod separat, astfel încât necesitatea informării și sub acest aspect, a sumelor la care contestatoarea este somată și de executarea silită a cărora este pasibilă, a fost îndeplinită în cauză.
În finalul susținerilor din întâmpinare, s-a arătat că aplicarea unei sancțiuni este strâns legată de producerea unei vătămări care nu ar putea fi înlăturată în alt mod or, în speță, contestatoarea nu a fost vătămată în nici un fel de necomunicarea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare întocmit de executorul judecătoresc, în condițiile în care, pe calea contestației la executare, a solicitat și anularea tuturor actelor de executare din dosarul execuțional nr. 792/2014.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. Totodată, din oficiu, instanța a solicitat B.E.J. C. C. M. dosarul de executare silită nr. 792/2014, precum și relații de la intimată.
Analizând contestația formulată, prin prisma ansamblului probator administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
Ca și chestiune prealabilă, instanța relevă că, în cauza dedusă judecății, sunt incidente dispozițiile Noului Cod de Procedură civilă, având în vedere normele tranzitorii din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, mai excat dispozițiile art.3 alin.(1), conform cărora: Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..
Potrivit art.711 alin.(1) teza I C.pr. civilă: Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În speță, contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. 729/2013 al B.E.J. C. M. C., invocând faptul că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită, perimarea executării silite, precum și nulitatea absolută parțială a executării silite.
Din examinarea dosarului de executare silită, instanța constată că la data de 26.04.2013 intimata S.C. T. S.A. B. a solicitat B.E.J. C. C. M., executarea silită a contestatoarei, pentru recuperarea creanței în cuantum de 8,333.68 lei, conform titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4363/17.06.2010 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, precum și cheltuieli de executare.
Prin Încheierea din 26.04.2013 executorul judecătoresc C. C. M. a admis cererea formulată de intimată, dispunând deschiderea dosarului de executare silită nr. 729/2013 împotriva debitoarei contestatoare.
Ulterior, prin Încheierea Judecătoriei B. din 10.05.2013, pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată de B.E.J. C. C.-M., fiind încuviințată executarea silită împotriva contestatoarei-debitoare.
La data de 14.08.2013 executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile art.627 alin.2 C.pr. civilă a procedat la emiterea unei adrese către contestatoare prin care i-a pus în vedere să comunice în scris toate veniturile și bunurile ,inclusiv cele aflate în proprietate comună pe cote părți sau în devălmășie, asupra cărora se poate efectua executarea, cu arătarea locului unde se află acestea.De asemenea, i-a pus în vedere contestatoarei să plătească de bunăvoie suma de 8.333 lei reprezentând debit.
Adresa susmenționată, împreună cu copia titlului executoriu și copia încheierii de încuviințare a executării silite au fost comunicate contestatoarei, în aceeași dată, prin depunere în cutia poștală, astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 96-dosar.
La data de 27.01.2014, executorul judecătoresc C. C. M. a emis Încheierea nr. 729 prin care a stabilit cheltuielile de executare silită ( fila 95).
Ulterior, la data de 29.01.2014, executorul judecătoresc a emis somație mobiliară, prin care a pus în vedere contestatoarei ca în termen de o zi de la primirea sau lăsarea acesteia la domiciliul său să achite creditoarei S.C. T. S.A. suma de 9.616,60 lei, compusă din 8.333,68 lei reprezentând debit și 1282,92 lei cheltuieli de executare silită.
Somația împreună cu Încheierea privind cheltuielile de executare silită, copia titlului executoriu, adresă privind solicitare informații bunuri au fost comunicate contestatoarei la data de 31.01.2014, prin depunere în cutia poștală, astfel cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 92-dosar.
La data de 10.07.2014 executorul judecătoresc a dispus poprirea asupra disponibilităților bănești din conturile bancare deținute de contestatoare, fiind emise în acest sens adrese de înființare a popririi către mai multe instituții bancare.În aceeași dată a fost emisă o nouă adresă de solicitare informații către debitoarea contestatoare, iar la 16.07.2014 a fost emisă o nouă somație mobiliară.
Noua somație, împreună cu copia titlului executoriu, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, a încheierii de încuviințare a executării silite ,precum și înștiințarea înființării popririi au fost comunicate contestatoarei prin depunere în cutia poștală, în data de 23.07.2014, așa cum rezultă din procesul-verbal aflat la fila 78-dosar.
În ce privește excepția prescripția dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestatoare, care în fapt este o apărare de fond, instanța o va respinge ca neîntemeiată, pentru considerentele ce succed:
Având în vedere că în speță, titlul executoriu este dat de o hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă nr.4363/17.06.2010 definitivă și irevocabilă, prin nerecurare, la data de 02.08.2010, instanța constată că dreptul de a cere executarea silită s-a născut la această dată, anterior menționată, cu privire la instituția prescripției fiind aplicabile prevederile vechiului Cod de Procedură civilă, raportat la prevederile art. 6 alin.4 din Noul Cod Civil.
Astfel, potrivit art.405 alin.(1) C.pr civilă din 1865 dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin.(2) al aceluiași articol termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită.
Așadar, dreptul de a cere executarea silită s-ar împlinit la data de 02.08.2013, dacă creditoarea nu ar fi formulat cerere de executare silită înăuntrul acestui termen.
Cum aceasta a formulat cerere de executare silită înregistrată la B.E.J. C. C. M. la data de 26.04.2013, dată ce coincide cu începutul executării silite, potrivit art. 622 alin.(2) N.C.P.C., rezultă că dreptul de a cere executarea silită nu s-a prescris.
Referirile contestatoarei la momentul ce marca începutul executării silite în vechea reglementare nu are nicio relevanță în cauză, întrucât ceea ce interesează este momentul când s-a formulat cererea de executare silită și nu când a debutat executarea silită.
Cu privire la acest aspect, trebuie relevat că, potrivit prevederilor art. 4052 alin.(1) lit. b) codul de procedură civilă din 1865, preluate în art.708 alin.(1) pct. 2 N.C.P.C., depunerea cererii de executare însoțită de titlul executoriu, chiar adresată unui organ de executare necompetent, întrerupe cursul prescripției .
Prin urmare, instanța urmează a respinge excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de către contestatoare.
Referitor la perimarea executării silite,invocată de contestatoare, instanța o va respinge, de asemenea, ca neîntemeiată, prin prisma următoarelor considerente:
Conform art. 696 alin. (1) Noul Cod de procedură civilă: În cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.
Așadar, spre deosebire de vechea reglementare când termenul de perimare începea să curgă de la ultimul act de executare efectuat, actualmente termenul de perimare începe să curgă de la data la care executorul a comunicat în scris creditorului solicitarea îndeplinirii unui act sau efectuării unui demers, necesare executării silite.
În noua reglementare, perimarea nu intervine prin simplul fapt al interpunerii unei perioade de 6 luni între 2 acte de executare succesivă, fiind necesar ca executorul să îl fi înștiințat în scris pe creditor despre obligația de îndeplinire a unui act sau a unui demers.
Cum, în speța dedusă judecății nu este îndeplinită această condiție, instanța va respinge cererea de constatare a perimării executării silite, ca neîntemeiată.
În ce privește motivul de nulitate a executării privind necomunicarea ambelor titluri executorii, respectiv cel din care rezultă debitul principal, precum și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța constată că este neîntemeiat.
Astfel, așa cum s-a relevat anterior, ambele titluri executorii au fost comunicate contestatoarei, în două rânduri, prima dată în ziua de 31.01.2014 ( fila92), iar a doua oară în data de 23.07.2014 ( fila 78).
Față de considerentele expuse în precedent, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea B. A. în contradictoriu cu intimata S.C. T. S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestatoare.
Respinge cererea de constatare a perimării executării silite, formulată de contestatoare.
Respinge ca neîntemeiată contestație la executare, formulată de contestatoarea B. A., domiciliată în municipiul B., ., ., ., în contradictoriu cu intimata S.C. T. SA B., cu sediul în municipiul B., .. 3, județul B., înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, reprezentată legal prin lichidator judiciar C.I.I. D. C...
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din 20.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. V.F. /Tehnored.LMV/ex.4/02.12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2933/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2984/2015. Judecătoria... → |
|---|
