Contestaţie la executare. Sentința nr. 2016/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2016/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 23-02-2015 în dosarul nr. 15526/193/2014
Dosar nr._ contestație la executare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința Publică din data de 23.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. N.-E.
GREFIER – V. A.
SENTINȚA NR. 2016
Pe rol cauza civilă având ca obiect contestație la executare privind pe contestatorul O. A. M. în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI ȘI ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B..
Procedura legal îndeplinită.
La apelul realizat în ședință publică, lipsă sunt părțile.
S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 09.02.2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 21.10.2014 sub nr._ contestatorul O. A. M. a solicitat în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI ȘI ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., ca instanța să dispună anularea actelor de executare silită emise în baza Deciziei de răspundere solidară nr._ din 16.09.2013 și anularea Deciziei de răspundere solidară nr._ din 16.09.2013. În motivare contestatorul a arătat că a deținut calitatea de administrator în cadrul S.C. DIVAR ALEXANDROS S.R.L. iar la data de 02.08.2012 i-au fost comunicate prin poștă decizia de instituire a măsurilor asiguratorii însoțită de adresele de înființare a popririi precum și procesul-verbal de instituire a sechestrului asigurator, acestea având la bază o presupusă decizie de atragere a răspunderii solidare întemeiată pe dispozițiile art.27 pct.2 lit. c din O.G. nr.93/2003. A mai învederat contestatorul că la data de 16.09.2013 intimata a emis Decizia de atragere a răspunderii solidare nr._ care a fost comunicată la data de 26.09.2014, iar la data de 15.10.2014 a luat la cunoștință de poprirea instituită de intimată. Contestatorul a mai afirmat că această decizie este nelegală întrucât Divar nu a fost declarată insolvabilă, societății nu i-a fost comunicat niciun proces-verbal de declarare a stării de insolvabilitate iar competența în declararea stării de insolvabilitate revine compartimentelor de executare silită din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă și de asemenea decizia nu cuprinde motivele de fapt care au stat la baza emiterii acesteia. În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură fiscală. În dovedire au fost depuse înscrisuri. Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei. Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea pe cale de excepție a contestației la executare. În motivare intimata a invocat excepția prematurității formulării contestației împotriva deciziei de răspundere solidară, excepția tardivității contestării deciziei de atragere a răspunderii în conformitate cu dispozițiile art.207 alin.1 Cod procedură fiscală, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. și excepția lipsei calității de reprezentant. În dovedire au fost depuse înscrisuri. Contestatorul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea tuturor excepțiilor invocate de către intimată. În dovedire au fost depuse înscrisuri. Intimata a depus precizări prin care a solicitat respingerea acțiunii față de Administrația Județeană a Finanțelor Publice pentru lipsa calității de reprezentant. La termenul de astăzi instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B.. Analizând excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. instanța consideră că aceasta este întemeiată pentru următoarele motive:
Excepția necompetenței materiale este o excepție de procedură întrucât prin intermediul acesteia se invocă neregularități procedurale, respectiv încălcarea normelor referitoare la aptitudinea unei instanțe de a judeca un anumit litigiu și dilatorie deoarece admiterea acesteia duce la întârzierea judecării cauzei pe fond prin declinarea acesteia în favoarea instanței competente. De asemenea, instanța reține că potrivit 129 alin.2 pct.2 Cod procedură civilă, necompetența materială este de ordine publică atunci când procesul este de competența unei alte instanțe de alt grad.
Potrivit prevederilor art.172 alin.1 și alin.4 din Codul de procedură fiscală, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor codului de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
În considerentele Deciziei nr. XIV din 5 februarie 2007 dată de ICCJ pentru soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a reținut că "(…) dacă pentru contestarea titlului de creanță fiscală nu s-a reglementat accesul la o instanță judecătorească, pe calea contestației la titlul executoriu fiscal adresată instanței de executare pot fi cerute nu numai lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului, ci se pot invoca și apărări de fond cu privire la însăși validitatea creanței fiscale.";
Potrivit prevederilor pct. 107.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, titlul de creanță este actul prin care, potrivit legii, se stabilește și se individualizează obligația de plată privind creanțele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii.
În speță, titlul de creanță fiscală este Decizia de răspundere solidară nr._ din 16.09.2013.
Această decizie de răspundere solidară constituie act administrativ fiscal în sensul art.41 din Codul de procedură fiscală și se emite de organele fiscale competente potrivit art.86 din Codul de procedură fiscală și este cenzurabilă pe cale procedurii reglementată de art.205 - art. 218 din Codul de procedură fiscală, pe această cale urmând a se pune în discuție însăși validitatea creanței fiscale.
Astfel, potrivit art.205 Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
Legiuitorul a înțeles să excludă competența instanței de contencios administrativ doar în ceea ce privește contestația la executare, dar și contestația la titlu, în acest din urmă caz fiind necesară îndeplinirea condiției ca pentru contestarea lui să nu existe o altă procedură prevăzută de lege, ceea ce nu este cazul în speță.
Dispozițiile art.218 din Codul de procedură fiscală potrivit cărora deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art.212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii, nu schimbă natura juridică a actului contestat și nici competența instanței, ci instituie obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile, iar pe calea contestației la executare nu pot fi analizate efectele neîndeplinirii acestei proceduri.
Rezultă că procedura de contestare la organul fiscal este obligatorie în situația dată, fiind urmată de procedura în fața instanței de judecată, procedură ce se desfășoară în baza Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. invocată de instanță din oficiu și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B. - Secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B., invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul O. A. M., cu domiciliul în municipiul B., ..14, județul B., în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI ȘI ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., cu sediul în municipiul B., ..5, județul B., în favoarea Tribunalului B..
Dispune trimiterea dosarului la această instanță.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. BNE /tehnored. BNE/VA
4 ex., 26.03.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1952/2015. Judecătoria... → |
|---|
