Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1952/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1952/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 16465/193/2014
Dosar nr._ Cerere cu valoare redusă
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința Camerei de Consiliu din 20.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. F.
GREFIER – D. E.
SENTINȚA C I V I L Ă NR. 1952
Pe rol judecata cererii cu valoare redusă formulată de reclamanta S.C. N. A. S.A., prin reprezentant, în contradictoriu cu pârâta B. V..
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, se constată că nu s-a solicitat o dezbatere orală între părți.
Fiind primul termen de judecată, având în vedere dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă, verificându-și competența, instanța constată că este competentă general, material și teritorial, potrivit art.1027 Cod procedură civilă raportat la art. 94 alin. 1 lit. „j” și art. 107 Cod procedură civilă.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisuri.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, conform art. 394 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile în fond și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
La data de 13.11.2014, pe rolul Judecătoriei B. s-a înregistrat sub nr._/2014, cererea cu valoare redusă formulată de către reclamanta . B., prin reprezentant, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei B. V. la plata sumei de: 1374,13 lei din care 1164,31 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale pentru serviciile de apă-canal furnizate și neachitate în intervalul februarie 2012- septembrie 2014, conform centralizatorului depus la filele 17-19 dosar, 209,82 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului restant și cheltuieli de judecată, în sumă de 200 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a furnizat pârâtei servicii de alimentare cu apă/canal, nefiind încheiat însă un contract de furnizare/prestare. Mai arată reclamanta că referitor la debitul principal și penalități obligația pârâtului izvorăște din lege.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 241/2006 și Legea nr. 51/2006.
În probațiune, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 50 lei.
Pârâta B. V., nu a înaintat formularul de răspuns comunicat de instanță și nu a formulat niciun punct de vedere.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri pentru reclamantă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între părți s-au desfășurat raporturi juridice concretizate în furnizarea de servicii de apă/canal, pentru care s-au emis o . facturi, astfel cum rezultă din centralizatorul depus la din dosar. Pârâta nu a achitat debitul, astfel cum rezultă din situația facturilor, rămânând astfel o sumă neachitată de 1164,31 lei, aferentă facturilor emise în perioada februarie 2012- septembrie 2014 .
Instanța reține că, potrivit art. 30 alin.(3) din legea 241/2006 ( forma în vigoare la data emiterii facturilor în discuție ): Factura pentru furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, utilizatorii sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii și termenul de scadență se înscriu pe factură.
În prezenta cauză, instanța apreciază că, reclamanta a făcut dovada că deține împotriva pârâtei o creanță certă, lichidă și exigibilă pentru următoarele motive: reclamanta a furnizat pârâtului servicii de alimentare cu apă și canalizare, iar pârâta, proprietarul unui imobil dintr-un condominiu nu a solicitat debranșarea sau sistarea furnizării de servicii. Pentru serviciile prestate reclamanta a emis facturi ce au fost comunicate pârâtei. Aceasta nu a achitat aceste facturi și nici nu a contestat cele înscrise, acceptând astfel la plată respectivele facturi.
Instanța reține că sunt incidente dispozițiile art. 1 alin 1 ale Ordinului Ministerului Finanțelor nr.1077/2003, în temeiul cărora reclamanta este îndreptățită să emită facturi fiscale cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare într-un singur exemplar, situație în care acceptarea facturilor se poate face și tacit, prin necontestarea acestora.
În ceea ce privește condiția lichidității creanței, raportat la cauza dedusă judecății, instanța reține că lichiditatea creanței rezultă din facturile fiscale emise, în valoare totală de 1164,31 lei, care atestă obligația pârâtei de plată a serviciilor prestate.
Și condiția exigibilității creanței este îndeplinită, având în vedere că, în cuprinsul fiecărei facturi se precizează momentul împlinirii scadenței obligației, iar termenele scadente s-au împlinit.
Potrivit dispozițiilor art.1025 C.proc.civ. procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței. În cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1025 C.proc.civ., cererea fiind printre cele ce pot fi soluționate prin această procedură simplificată.
Pentru aceste motive instanța, în temeiul art.1030 C.proc.civ. va admite capătul principal de cerere și va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1164,31 lei, reprezentând contravaloare servicii apă, în baza facturilor fiscale emise în perioada februarie 2012- septembrie 2014 .
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, acestea izvorăsc din disp. art. 30 alineat 4 din Legea 241/2006, precum și disp. art. 42 alineat 10 din Legea 51/2006, potrivit cărora: “neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere, acestea fiind egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, fiind datorate începând cu prima zi după data scadenței, valoarea totală a acestora neputând depăși cuantumul debitului.
Astfel, nivelul penalităților este stabilit prin raportare la nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, prev. de art. 120 alineat 7 din OG 92/2003, modificată prin Legea 46/2011, privind aprobarea OUG 39/2010.
Prin urmare, față de dispozițiile legale sus-arătate, instanța va obliga pârâta și la plata penalităților de întârziere în sumă de 209,82 lei, aferente debitului conform centralizatorului depus la filele 17-19 dosar și facturilor fiscale aflate la dosar.
În temeiul art.1030 C.proc.civ. hotărârea este executorie de drept.
Față de dispozițiile art. 1031 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată și având în vedere cererea expresă a reclamantei în acest sens, instanța constată culpa pârâtei în declanșarea prezentului litigiu motiv pentru care o va obliga la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru – 50 lei și onorariu avocat – 150 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea cu valoare redusă, formulată de reclamanta S.C. N. A. SA, cu sediul în municipiul B., .. 34, județul B., nr. de înmatriculare în Registrul Comerțului: JO_, CUI_/2009, cod IBAN RO79RNCB_0001, deschis la BCR - Sucursala B., cu sediul procesual ales în mun. B., .. 3, jud. B., în contradictoriu cu pârâta B. V., cu domiciliul în mun. B., ., ., jud.B..
Obligă pârâta la plata sumei de 1374,13 lei către reclamantă, din care 1164,31 lei cu titlu de debit principal, constând în contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, aferente perioadei februarie 2012-septembrie 2014, iar suma de 209,82 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente debitului restant.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Cercetată în Camera de Consiliu și pronunțată în ședință publică din data de 20.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. VF / Tehnored. DE / 4 ex./ 23.03.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2016/2015. Judecătoria... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1991/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
