Contestaţie la executare. Sentința nr. 3188/2015. Judecătoria BOTOŞANI

Sentința nr. 3188/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 3188/2015

Dosar nr._ - contestație la executare -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B. - JUDEȚUL B.

Ședința publică din data de 26.03.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – B. I.

GREFIER – P. M.-E.

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3188

Pe rol judecarea cauzei civile formulată de contestatorul K. G. în contradictoriu cu intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași-prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., având ca obiect contestație la executare.

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 11.03.2015, situație consemnată în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 01.07.2014, contestatorul K. G. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce urmează a fi pronunțată, în contradictoriu cu intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași-prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., să dispună anularea procesului-verbal de sechestru nr. 04/_/5/PV/04.06.2014 din data de 26 mai 2014, prin care s-a dispus indisponibilizarea autovehiculului marca Opel Vectra, cu nr. de înmatriculare_, și a tuturor actelor de executare emise în baza acestui proces-verbal. Cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

A arătat contestatorul, în motivare, că, în data de 16.06.2014, i-a fost comunicat procesul-verbal de sechestru a cărui anulare o cere, pentru un debit în sumă de 11,780 lei, reprezentând contribuție către CASS. Susține contestatorul că înțelege să conteste debitul, o parte din datoriile respective fiind prescrise, fiind mai vechi de 5 ani, începând cu anul 2005; mai arată că procesul-verbal de sechestru este nelegal, întrucât debitul pentru care s-a instituit sechestrul a format obiectul contestației la executare din dosarul nr._ . Mai arată contestatorul că, în ce privește debitul de_ lei, nu se arată perioada pentru care este dator și dacă sumele respective reprezintă dosar contribuții sau și penalități.

În dovedire, s-au depus la dosar înscrisuri.

Intimata Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată, și menținerea procesului-verbal de sechestru contestat.

S-a arătat, în motivare, că, potrivit procedurii fiscale, executarea silită a bunurilor mobile ale debitorului presupune aplicarea sechestrului asupra acestora de către executorul fiscal. În fapt, obligațiile executate sunt reprezentate de contribuții de asigurări sociale de sănătate și contribuții de asigurări sociale de stat, creanța datorată fiind certă, lichidă și exigibilă. Petentul este autorizat să desfășoare activități independente, respectiv activitate de comerț, începând cu data de 15.12.2001. Față de prescripția invocată, a învederat intimata că, anterior înființării sechestrului contestat, în conformitate cu procedura fiscală specială, creanțele în speță au fost executate silit prin somații, conform art. 141, 145 Cod proc. fiscală, fiind emise somațiile AJFP B. nr._/27.12.2012,_/28.02.2013,_/29.04.2013,_/29.10.2013,_/28.12.2013,_/30.05.2014, și somația CJP B. nr._/20.05.2010.

A precizat intimata că, urmare a Ordinului Comun al MFP-MS nr. 806/06.06.2012, respectiv 608/13.06.2012, AJFP a preluat bazele electronice al CAS, respectiv CJP B., cuprinzând soldurile obligațiilor, fiind preluate și dosarele de executare constituite de către CAS B., respectiv CJP B.. După preluarea debitelor, AJFP B., în calitate de organ de executare, a declanșat executarea silită conform procedurii fiscale, procedând și la impunerea curentă a contribuabilului-debitor, având în vedere activitatea independentă desfășurată. Urmare a comunicării somațiilor de plată pentru debitele în speță, debitorul neachitând în totalitate sumele datorate, conform art. 151 Cod proc. fiscală, s-a procedat la sechestrarea bunurilor mobile prin întocmirea și comunicarea către acesta a procesului-verbal de sechestru contestat, în baza aceleiași norme efectuându-se înscrierea dreptului de gaj în favoarea statului, valorificarea făcându-se în măsura necesară realizării creanței. În data de 07.10.2014, conform avizului de plată, petentul figurează cu obligații de plată în sumă de_ lei. Astfel, actul de executare contestat în cauză este corect, legal și oportun, fiind comunicat cu respectarea procedurii legale speciale.

În drept, s-au invocat disp. art. 22, 44, 81-87, 110, 136, 141, 145, 151, 175 Cod procedură fiscală, Ordinul Comun al MFP – MS nr. 806/06.06.2012/608/13.06.2012, Codul fiscal, art. 205, 411 Cod proc. civilă.

În dovedire, s-au atașat documente fiscale.

Prin precizările formulate în data de 11.12.2014, contestatorul a solicitat admiterea contestației, motivat de faptul că din anul 2005 până în anul 2010 nu i s-a comunicat de către CAS și CNPP că figurează cu datorii la instituțiile respective. În data de 07.09.2010 i s-a comunicat de către CAS înștiințarea prin care i s-a adus la cunoștință că datorează suma de 3574,29 lei, iar în data de 20.05.2010, suma de 7652,9942 lei, de la CNPP; a mai arătat că, știind că nu este obligatoriu, a formulat contestație, fără rezultat însă. Deși nu dispunea de resurse financiare, a început să plătească cca. 2 ani, dar, aflând că banii respectivi erau pentru stingerea penalităților și dobânzilor, a încetat să mai facă vreo plată. În anul 2012 a primit somații de la ANAF, prin care i se aducea la cunoștință că are de plată suma de 300 lei, 500 lei, 1200 lei ș.a., fără a se specifica toată suma pe care o are de plată. A mai învederat că a formulat contestație, obiect al dosarului nr._, fiind admisă acțiunea.

A mai arătat contestatorul că, în data de 07.04.2014, solicitând de la ANAF o situație a datoriilor sale, i s-a comunicat că în perioada 28.02._13 nu figurează cu nicio sumă, deși a fost obligat la plata acesteia. În data de 03.06.2013 a primit o decizie de impunere din anul 2008, prin care i s-a comunicat că are de plată suma de 1813 lei și penalități în sumă de 7626 lei, deși a plătit o parte din banii respectivi.

Prin precizările formulate în data de 11.02.2015, intimata a arătat că își menține susținerile din întâmpinare, reiterând faptul că valorificarea sechestrului contestat va fi făcută în măsura necesară realizării creanței.

Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului precum și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de sechestru nr. 04/_/5/PV/04.06.2014 Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași-prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice B. a indisponibilizat autoturismul Opel Vectra cu număr de înmatriculare_, evaluat la 800 lei, pentru a se executa obligația fiscală datorată de contestator și pentru care s-au emis somațiile_/28.02.2013,_/29.04.2013,_/29.10.2013,_/28.12.2013 aflate la filele 61, 64, 67, 73 din dosar. Procesul-verbal a fost comunicat contestatorului în data de 16.06.2014. S-a formulat și depus contestație la executare în termenul legal la data de 01.07.2014.

Se contestă debitul și se invocă prescripția dreptului de a executa silit sumele stabilite prin Procesul-verbal de sechestru.

In cadrul contestației la executare, instanța este în măsură să cerceteze existența cerințelor cuprinse în art. 152 Cod procedură fiscală cu referire la elementele pe care trebuie să le conțină procesul-verbal de sechestru. Față de aceste prevederi legale, instanța nu constată nerespectarea vreunei cerințe de ordin formal care să poată fi sancționată cu nulitatea absolută.

Nu se invocă concret motive de nelegalitate a Procesului-verbal de sechestru nr. 04/_/5/PV/04.06.2014.

Nu s-a făcut dovada afirmației că ar fi contestat în termen somațiile cuprinse în procesul-verbal de sechestru și ar fi obținut anularea acestora.

Somația_/28.02.2013 și titlul executoriu nr._/28.03.2013 s-au comunicat în data de 08.03.2013(fila 63).

Somația_/29.04.2013 și titlul executoriu_/29.04.2013 s-au comunicat în data de 29.04.2013(fila 66).

Somația_/29.10.2013 și titlul executoriu_/29.10.2013 s-au comunicat în 15 zile de la afișarea anunțului din data de 29.11.2013 ca urmarea a imposibilității de a se comunica prin poștă (filele 70-71)

Somația_/28.12.2013 și titlul executoriu_/29.10.2013 s-au comunicat în 15 zile de la afișarea anunțului din data de 16.05.2014 ca urmarea a imposibilității de a se comunica prin poștă (filele 75-76).

Nu s-a făcut dovada că s-ar fi contestat în termenul legal titlurile executorii și că ar fi obținut anularea acestora.

Argumentele invocate de contestator privind modul de calcul a sumei imputate și calitatea sa de asigurat al sistemului public de pensii și de sănătate, privesc legalitatea deciziilor de impunere și pot face obiectul contestației administrativ fiscale la organul ierarhic superior și apoi la instanța de contencios administrativ, conform art. 209-218 din OG 92/2003, acestea neputând fi analizate în cadrul contestației la executare.

Excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită a sumelor consemnate în procesul - verbal de sechestru este nefondată și va fi respinsă. Examinând titlurile executorii (filele 62, 65, 68, 73) pentru care s-au emis somațiile la care se face referire în cuprinsul procesului-verbal de sechestru instanța reține că acestea sunt întocmite pentru decizii de impunere emise în perioada septembrie 2010-2013 iar titlurile executorii s-au emis și comunicat odată cu somațiile de plată în anul 2013. Din declarațiile de asigurare de la filele 103 și 108 rezultă că sumele calculate prin titlurile executorii reprezintă sume datorate bugetului de asigurări sociale de stat în funcție de care contestatorului i se calculează stagiul de cotizare și ulterior pensia.

Prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanțelor fiscale este reglementată de art. 131 din OG 92/2003. Termenul de prescripție de 5 ani nu s-a împlinit și a fost întrerupt prin emiterea și comunicarea somațiilor conform dispozițiilor art. 133, lit. c) din același act normativ.

Având în vedere considerentele mai sus arătate, instanța urmează să respingă contestația la executare, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația la executare formulată de contestatorul K. G., CNP_, cu domiciliul în mun. B., .> nr. 13, ., ., jud. B., în contradictoriu cu Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice B., cu sediul în mun. B., .. 5, jud. B..

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Judecătoria B..

Pronunțată în ședință publică azi, 26.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. Jud. BI/tehnored.BI/PME

4 ex., 10.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 3188/2015. Judecătoria BOTOŞANI